19:35 Totusi logofatul a potolit norodul, si a zis: Barbati Efeseni, cine este acela care nu stie ca cetatea Efesenilor este pazitoarea templului marii Diane si a chipului ei cazut din cer?
Logofatul. [Secretarul comunal, KJV; Cancelarul, Nitz.] Gr. grammateus, tradus ,,carturar” in Evanghelii. El era custodele rapoartelor cetatii si era un om foarte influent in Efes. Prin el se faceau toate comunicarile publice catre cetate si se dadeau raspunderile. Lucrul acesta a dus la redarea titlului ca ,,secretar comunal” sau ,,logofat”. Titlul grecesc apare in multe inscriptii din Efes, adesea in legatura cu acela de asiarhi ai cetatii Efesului, si cu proconsulul. Vorbirea slujbasului public este tot atat de prevazatoare pe cat fusese de incendiar discursul lui Dimitrie. Ca si asiarhii, el privea la Pavel si la tovarasii sai cu vadit respect. El nu era fanatic si nu avea intentia de a deveni persecutor. El nu s-a impotrivit multimii, ci a cautat sa o potoleasca cu o marturisire de dragoste pentru religia lor.
Pazitoarea. [Inchinatoarea, KJV; Slujitor, Nizt.] Gr. neokoros, literal ,,maturator al templului” si, prin extensiune, orice inchinator al unui zeu si al altarului lui. Intreaga cetate e prezentata ca fiind consacrata serviciului zeitei. Cuvantul neokoros se gaseste pe monede din Asia Mica, exprimand devotiunea unor anumite cetati fata de un zeu sau de un imparat. Oamenii din Efes priveau la Artemis ca la pazitoarea si ocrotitoarea lor. Pe o inscriptie, cetatea pretindea ca e ,,doica” ei.
Marii Diane. [Marii zeite Diana, KJV.] Dovezi textuale (cf. p. 10) atesta omiterea cuvantului ,,zeite”. In unele inscriptii din Efes ea e descrisa ca ,,mai mare ca toti”, ca ,,prea inalta”.
A chipului ei cazut din cer. [Chipului care a cazut de la Jupiter, KJV¸ Al chipului ei cazut de la Joe, Nitz.] Gr. Diopetes, ,,cazut de la Zeus [sau din cer]”, un nume dat adesea unor chipuri vechi, preistorice, ca de pilda al aceluia al lui Palas Atena din Atena si acela al Paladiului Troienilor (Virgil, Eneida ii. 183). Aici, cuvantul se poate sa fi avut un inteles mai literal, ca aplicat unei pietre meteoritice, care era adorata in forma ei originara sau folosita in sculpturile cele mai timpurii. In felul acesta se poate sa nu se fi referit la chipul zeitei Artemis (vezi v. 24) care, potrivit autorilor din antichitate, era facuta nu din piatra, ci din lemn de maslin, de abanos, de cedru sau din lemn de vita, daca nu din aur.