19:32 Unii strigau una, altii alta, caci adunarea era in invalmaseala, si cei mai multi nici nu stiau pentru ce se adunasera.
Strigau. Sau ,,staruiau sa strige”. Vioiciunea naratiunii o marcheaza ca fiind relatarea unui martor ocular. Aristarh si Gaiu, tovarasii lui Pavel in drum spre Ierusalim (cap. 20,4), s-ar putea sa-i fi povestit intamplarea lui Luca.
Adunarea. Gr. ekklesia, un ,,grup chemat”. Gloata care se adunase in amfiteatru nu era o ekklesia in sensul unei adunari legale, guvernamentale, asa cum lasa a se intelege cuvantul in uzanta clasica (vezi Matei18,17; cf. cele de la Fapte 19,39). Mai degraba cuvantul e folosit aici intrun sens mai general pentru o multime neorganizata.
In invalmaseala. [Confuza, KJV.] Literal, ,,turnati laolalta”, ,,amestecati” [violent]. O gloata care nu gandeste, urmeaza orbeste pe conducatorii ei.
Nu stiau pentru ce. Daca nu ar fi fost tragica, din cauza faptului ca era in joc succesul Evangheliei, descrierea lui Luca a unei mari multimi strigand si invartindu-se ca o turma incoace si incolo prin amfiteatru, majoritate careia nestiind nici macar pentru ce erau acolo, ar fi fost caraghioasa.