18:12 Pe cand era Galion carmuitor al Ahaiei, Iudeii s-au ridicat cu un gand impotriva lui Pavel, l-au dus inaintea scaunului de judecata,
Galion. Numele lui intreg originar era Marcus Annaeus Novatus, dar fiind adoptat de un roman bogat, numit Lucius Junius Gallio, el a fost dupa aceea cunoscut ca Junius Annaeus Gallio. El era fratele filozofului stoic, Seneca, tutorele lui Nero. Seneca a dedicat fratelui sau, proconsulul, doua tratate despre ,,Manie” si ,,Viata fericita”. Galion a fost proconsul al Ahiaiei, probabil candva intre anii 51 si 53 d.Hr. (vezi p. 98). Dupa ce s-a retras din Ahaia, in urma unui atac de friguri (Seneca, Epistole civ. 1), s-a reintors la Roma. La inceput s-a bucurat de favoarea lui Nero, dar cu timpul a cazut in dizgratia tiranului. O alta traditie il prezinta ca anticipandu-si soarta prin sinucidere. Tacit, insa, vorbeste despre el ca fiind ,,mahnit de moartea fratelui sau, Seneca” si rugandu-se de Nero pentru viata sa (Annals, xv. 73, ed. Loeb, Tacit, vol. 4, p. 333).
Carmuitor. [Delegat, KJV; Proconsul, Nitz.] Mai degraba, ,,proconsul” (vezi cap. 13,7). Aici de asemenea Luca dovedeste acuratetea sa caracteristica la folosirea titlurilor oficiale. Sub Tiberiu, Ahaia, care cuprindea toata Grecia, la sud de provincia Macedonia, fusese o provincie imperiala si era deci guvernata de un procurator. Dar pe la anul 44, ea fusese inca o data facuta provincie senatoriala, de catre Claudiu, intrucat nu mai avea nevoie de control militar direct (Tacit, Annals, i. 76; Suetoniu, Vietile Cezarilor, v. 25. 3). Din aceasta cauza, pe vremea vizitei lui Pavel era din nou carmuita de un proconsul.
Iudeii s-au ridicat. [Iudeii au facut insurectie, KJV.] Mai degraba, ,,s-au ridicat”. Cuvantul ,,insurectie” a capatat de la data cand a fost tradusa KJV, sensul special de revolta a supusilor contra carmuitorilor lor. Aceasta nu e ceea ce a avut loc aici. Iudeii, evident nadajduiau ca, prezentandu-se in grup impotriva lui Pavel, puteau obtine expulzarea apostolului din cetate.
Scaunul de judecata. Se obisnuia de catre guvernatorii romani ai provinciilor sa tina sedinte in agora sau forum, adica in piata in anumite zile fixate (vezi cap. 19,38), pentru ca oricine sa poata apela la ei ca sa i se poata satisface plangerile. Pare ca iudeii s-au folosit de o astfel de ocazie. Dar pentru Galion, ei au aparut ca o ceata de iudei care acuzau pe unul din neamul lor de vreo invatatura gresita. Daca ar fi fost venit numai de curand de la Roma, ar fi fost probabil ca el sa fi auzit de tulburarile cu privire la ,,Chrestus” (vezi cap. 18,2) si ar fi considerat ca aceasta era o cearta cu privire la acelasi subiect. Vezi ilustratiile din fata p. 448, 449.