15:10 Acum dar, de ce ispititi pe Dumnezeu, si puneti pe grumazul ucenicilor un jug, pe care nici parintii nostri, nici noi nu l-am putut purta?
De ce ispitesti pe Dumnezeu? Adica, pentru ce puneti la incercare pe Dumnezeu cu privire la voia Lui de a primi neamurile, cand El deja daduse pe fata care era voia Lui pentru ele? Oare voia impotrivitoare a omului sa fie facuta mai tare decat a lui Dumnezeu? Iudeii ispitisera pe Dumnezeu in pustie (Evrei 3,9) cand, in prezenta marilor Sale lucrari pentru ei, au murmurat impotriva conducatorilor pe care li-i dadu-se. Ei ispitisera pe Hristos (1 Corinteni 10,9) si neascultarea lor atrasese asupra lor pedeapsa serpilor infocati. Anania si Safira ispitisera Duhul lui Dumnezeu, cautand sa insele biserica cu privire la darul lor (Fapte 5,9). Petru avertiza pe ascultatorii sai cu privire la ispitirea lui Dumnezeu in chestiunea admiterii neamurilor.
Un jug. Jugul de care vorbeste Petru era legea ceremoniala (AA 194), impreuna cu dezvoltarile ei traditionale, prin care iudeii cautau sa castige mantuirea. Pavel insusi nu ar fi putut vorbi cuvinte mai aspre ca acestea. Ele atrageau atentia la insasi vorbirea lui Hristos cu privire la ,,poverile grele” ale traditiilor fariseilor (Matei 23,4), in comparatie cu propriul Sai jug ,,usor” (cap. 11,30). Ele anticipau avertizarea data de Pavel galatenilor de a nu se pleca ,,iarasi sub jugul robiei”. (Galateni 5,1).
Nu l-am putut purta. Asa cum fusesera intentionate originar de Dumnezeu, cerintele ceremoniale ale legii lui Moise nu erau intolerabile. Numai pentru ca iudeii pierdusera din vedere adevarata lor insemnatate, facand din ele un sir de ceremonii prin care cautau sa castige mantuirea, lucrurile acestea au devenit un jug de nesuferit. In plus, rabinii cautasera sa faca o ingradire in jurul legii, asa ca sa inchida cu un zid perceptele ei prin reglementari adaugate de la ei ca sa nu fie nici o sansa de a calca porunca. Drept urmare, regulile ceremoniale iudaice ajunsesera o povara intolerabila.