10:43 Toti prorocii marturisesc despre El ca oricine crede in El, capata, prin Numele Lui, iertarea pacatelor.
Toti proorocii. Ca si in cuvantarile lui anterioare (vezi cap. 2,16.30; 3,18) si aici Petru da pe fata o intelegere a sensului profetiei VT cu privire la Hristos si lucrarea Lui. Fara indoiala mare parte din aceasta era rezultatul invataturii pe care el si ceilalti apostoli o primisera de la Hristos in intervalul dintre invierea Lui si inaltarea Lui la cer, (vezi Luca 24,27.44). In cazul de fata Petru probabil se referea la pasaje ca Isaia 49,6; Ioel 2,32. Faptul ca Petru foloseste pasaje din VT pentru a-si sustine argumentatia e o dovada ca el stia ca sutasul Corneliu si casa lui erau familiarizati cu acele scrieri.
Oricine crede. Aceasta este fagaduinta din Ioan 3,14. Aici Petru o repeta, asa cum a facut si Pavel mai tarziu (Fapte 16,31). Mantuirea vine prin acceptarea harului lui Dumnezeu prin Isus Hristos (Efeseni 2,5.8) si nu prin faptele Legii (Galateni 2,14.20.21). Faptele vin dupa primirea darului mantuirii (Efeseni 2,10; Filipeni 2,12.13).
Prin numele Lui. Cuvintele acestea trebuie sa fi facut o adanca impresie asupra ascultatorilor atenti ai lui Petru. Aici era raspunsul la indoielile si nedumeririle lor. Ei trebuiau sa afle mantuirea, nu prin supunerea lor la circumciziune nici la traditiile iudeilor si nici la tot ce implicau acestea, ci prin simplul act al credintei in Hristos si in puterea numelui Sau (vezi cap. 3,16). Mantuirea lor era in puterea atributelor divine ale lui Hristos, pentru care numele Lui era un simbol exclusiv. Prin Isus Hristos din Nazaret, ei asa cum erau neamuri urmau sa primeasca iertarea de pacate pe care constiinta lor trezita ii invata ca era conditia prescrisa a pacii lui Dumnezeu. Realizarile lor anterioare ii asezau intr-o conditie spirituala de a se bucura de experienta pe care versetul urmator o prezinta.
Iertarea pacatelor. Vezi cap. 2,38; 3,19.