1:23 Ei au pus inainte pe doi: pe Iosif, numit Barsaba, zis si Iust, si pe Matia.
Ei. Poate fi vorba de intreaga ceata a celor 120, desi contextul imediat al v. 21 si 22 ar putea sugera limitarea referirii numai la cei unsprezece.
Au pus inainte doi. [,,Au numit doi”, KJV; ,,Pusesera inainte doi”, Nitz]. Gr. estesan duo; aceste cuvinte pot fi traduse fie ,,ei au pus inainte doi” sau ,,doi au stat”. In forma de mai inainte, pasajul acesta ar insemna ca Iosif si Matia au fost propusi de ucenici drept candidati pentru care sa se poata trage la sorti. Daca verbul urmeaza sa fie inteles in sensul al doilea, ar lasa sa se inteleaga ca atunci cand a facut cunoscut calitatile necesare pentru omul care trebuia sa ocupe locul lui Iuda, Petru a intrebat daca sunt de fata unii ca acestia, si Iosif si Matia s-au ridicat in picioare.
Iosif. Un nume iudaic obisnuit (vezi Gen.30,24).
Barsaba. Gr. barsabas, o transliterare din aramaica, poate bar shebba’, insemnand ,,fiul Sabatului”, adica cineva care se nascuse in Sabat, sau bar saba’, ,,fiul batranului”. Unii au incercat sa identifice pe acest Barsaba cu Barnaba, Levitul din Cipru, care a devenit un insotitor al lui Pavel (cap. 4,36; 9,27; 11,22.24). Dar nu exista sustinere biblica pentru asa o interpretare. Este posibil ca acesta sa fi fost fratele lui Iuda Barsaba mentionat in cap.15,22.
Iust. Un supranume latin. In vremurile romane multi iudei luau astfel de nume.
Matia. Poate o forma prescurtata a lui Mattathias, care vine de la ebr. Mattithyah, ,,darul lui Iehova”. El nu mai e mentionat, in afara de v. 26, si nu e nici o traditie vrednica de incredere cu privire la viata lui. Eusebiu (Istoria Eclesiastica i.12.3; iii.25.6) il pune intre cei Saptezeci, si pomeneste o Evanghelie apocrifa atribuita lui. Se spune despre el ca ar fi fost martirizat in Etiopia sau in Iudeea (vezi p.36).