1:22 cu incepere de la botezul lui Ioan pana in ziua cand S-a inaltat El de la noi, sa fie randuit, unul care sa ne insoteasca drept martor al invierii Lui.
Cu incepere. Compara ,,inceputul” (Marcu 1,1).
. Botezul lui Ioan. Lucrul acesta se poate referi fie la vremea cand Ioan predica si boteza sau la ziua anumita cand Ioan a botezat pe Isus.
Sa fie. [,,Trebui”, KJV]. Gr. dei, ,,e necesar” (cf. vers.16). Pare ca Petru se gandea ca numarul original al apostolilor trebuia sa fie pastrat. Apostolii fara indoiala aveau o conceptie cu privire la numarul 12 ca intreg, dupa exemplul celor 12 semintii ale lui Israel. De fapt, lor le fusesera fagaduite 12 tronuri de pe care sa guverneze (Matei 19,28), o fagaduinta care aduce in minte cele 12 stele din coroana bisericii (Apoc. 12,1), si cele 12 temelii ale zidurilor Noului Ierusalim, avand scrise pe ele numele celor 12 apostoli (Apoc. 21,14). Isus a randuit o grupa de 12, dintre care unul se pierduse. Prin urmare, Petru considera ca numarul intreg e necesar pentru a da marturie cu privire la toate aspectele vietii si faptelor Domnului. In fata apostolilor se gasea o sarcina uriasa, si masura intreaga a numarului lor era necesara pentru indeplinirea ei.
Numarul 12 a fost stricat prin martirizarea lui Iacov cam prin anul 44 d.Hr. (cap.12,2), dar nu aflam nimic despre numirea unui succesor.
Randuit. [,,Hirotonit”, KJV; ,,Fie”, Nitz]. Gr. ginomai, ,,a deveni”. Unora li se pare ca expresia ,,sa fi ordinat”, [hirotonit] reflecta prea puternic principiile de carmuire bisericeasca sustinute de traducatorii KJV. Sustinerea aceasta nu e necesara, deoarece cei doisprezece fusesera deja ,,ordinati” [hirotoniti] de Domnul lor (vezi Marcu 3,14; vezi DA296), si ar fi fost corespunzator ca cel ales sa fie la fel pus deoparte pentru lucrarea lor.
Martor. Vezi v. 8. Accentul e pe marturisirea despre faptul istoric al invierii (vezi Luca 24,48).