4:2 propovaduieste Cuvantul, staruie asupra lui la timp si ne la timp, mustra, cearta, indeamna cu toata blandetea si invatatura.
Propovaduieste. Gr. kerusso, ,,a vesti”. In ce priveste forma substantivala kerux vezi 1 Timotei 2:7. Aici Pavel incepe lista sarcinilor pe care il roaga staruitor pe Timotei sa le indeplineasca (2 Timotei 4:1).
Cuvantul. Este vorba despre ,,Cuvantul lui Dumnezeu” (cap. 2:9), ,,cuvantul adevarului” (v. 15). Metoda lui Hristos de a comunica adevarul constituie modelul pentru fiecare crestin. Hristos Isi concentra atentia la descoperirea adevarului. El refuza sa piarda timpul cu teoriile eronate sau cu polemici. Isus scotea in evidenta datoriile practice care aveau legatura cu experientele vietii ascultatorilor Sai. El dorea ca oamenii sa fie intariti pentru viata de zi cu zi. In consecinta, El nu predica teorii fanteziste sau presupuneri senzationale, care au ca scop satisfacerea celor curiosi sau intarirea prestigiului inaintea gloatei nestatornice. Tot asa, slujitorii Evangheliei din ziua de azi nu trebuie sa includa in predicile lor simple traditii sau pareri omenesti. Numai Cuvantul este in stare sa satisfaca nevoile barbatilor si femeilor slabiti de pacat. Istorisiri placute, care doar capteaza atentia oamenilor si dau nastere la ras, sunt incompatibile cu raspunderea serioasa a unui pastor care marturiseste ca-L reprezinta pe Hristos.
Indemnul ,,propovaduieste Cuvantul” sugereaza un continut menit sa-i ajute pe oameni sa lupte impotriva ispitei si sa rezolve problemelor vietii zi de zi. Porunca aceasta interzice orice usuratate, orice interpretare fantezista bazata pe exegeza inexacta si orice subiect banal. Duhul Sfant va conlucra cu eforturile predicatorului numai cand acesta vesteste adevarul. Ca un ,,mesager” pentru Dumnezeu, slujitorul Evangheliei trebuie sa predice numai si numai Cuvantul, altminteri e un inselator [,,impostor”]. Vezi cap. 3:13.
Cand predicatorii din ziua de azi isi dau seama de misiunea lor ca verigi vii intre harul lui Dumnezeu si nevoile oamenilor, atunci solia lor va consta numai din Painea Vietii curata (vezi Ioan 6:51, 63). Predicile lor vor fi construite in asa fel incat ascultatorii nu doar ca vor fi placut impresionati, dar isi vor si aduce aminte de adevarul prezentat. Cuvantul va forma deprinderi sfinte si va crea aspiratii si nadejdi noi.
Staruieste. [,,Insista”, LKV]. Gr. ephistemi, ,,a se tine de”, ,, a fi gata”.
La timp si ne la timp. Adica indiferent daca solia este convenabila sau nu, Evanghelia este intotdeauna necesara, fie ca oamenii isi dau sau nu dau seama de aceasta.
Mustra. Gr. elegcho, ,,a convinge”, si anume cu dovezi suficiente (vezi Ioan 8:46; 1 Timotei 5:20). In ce priveste forma substantivala elegmos vezi 2 Timotei 3:16. Fiecare om ar trebui sa fie avertizat de pacatele sale, dar avertizarea trebuie sa fie bazata pe dovezi de necombatut din Cuvantul lui Dumnezeu.
Cearta. Sau ,,cenzureaza”. Pacatul flagrant cere o cenzura aspra, iar datoria bisericii consta in a descoperi atitudinea lui Dumnezeu fata de nelegiuire. Pacatul trebuie mustrat, dar pacatosul trebuie sa fie iubit. Cuvantul divin este norma dupa care sa fie aplicata cenzura.
Indeamna. Gr. parakeleo, ,, a chema de partea”, ,,a incuraja” (vezi Matei 5:4). Numai Cuvantul poate indemna si incuraja cu efect inimile sleite de puteri si picioarele obosite.
Blandetea. [,,Indelunga rabdare”, KJV]. Gr. makrothumia, ,,indurare”, ,,rabdare” (vezi cap. 3:10). In ce priveste forma verbala vezi Iacov 5:7. Orice aspect al datoriei slujitorului Evangheliei, fie mustrare, fie cearta, fie indemn, trebuie sa fie invesmantat cu rabdare si impreuna simtire. Mustrarea aspra, rece nu ii va aduce pe pacatosi la Hristos.
Invatatura. [,,Doctrina”, KJV]. Este vorba despre invatatura care alcatuieste temelia si cadrul oricarei experiente crestine adevarate. Doctrinele constituie informatii cu privire la Dumnezeu si planul Sau; ele sunt unica arma a slujitorului Evangheliei impotriva erorii, unicul lui manual pentru o viata sfanta (vezi cap. 3:16).