Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / 2 Timotei

2 Timotei 1:12


1:12 Si din pricina aceasta sufar aceste lucruri; dar nu mi-e rusine, caci stiu in cine am crezut. Si sunt incredintat ca El are putere sa pazeasca ce I-am incredintat pana in ziua aceea.

Sufar. Din cauza propriei sale suferinte indurate din cauza Evangheliei, Pavel il putea imbarbata pe Timotei sa rabde suferinta.

Aceste lucruri. E vorba despre culmea umilintei. Pavel fusese acuzat de acte criminale impotriva Imperiului Roman.

Nu mi-e rusine. [,,Nu sunt rusinat”, KJV]. Chiar daca avea de intampinat dezonoarea executarii ca un criminal si batjocora unui imperiu, increderea lui Pavel in solia pe care o predica ii inviora spiritul si-i intarea curajul. Acelasi fel de noblete a otelit si inima curajosilor evrei cand au avut de intampinat furia regelui Babilonului (vezi Daniel 3:16–18); Hristos de asemenea, intampinand ocara crucii, a dat universului un exemplu de incredere in providenta Tatalui.

Stiu. Pavel este convins de grija lui Hristos pentru binele sau, si marturia sa da pe fata recunostinta lui pentru aceasta.

Crezut. Forma verbului grecesc scoate in evidenta faptul ca increderea exista in viata lui Pavel inca de dinainte si continua si in prezent. El isi pastrase credinta chiar in mijlocul neplacutei experientei de a fi tratat ca un criminal de rand. Dumnezeu nu asteapta ca oamenii sa se increada in El orbeste. El a dat fiecarui om dovezi suficiente pe care sa-si bazeze increderea. Recunoasterea acestor dovezi ale providentei lui Dumnezeu ofera bucurie vietii.

Incredintat. Sau ,,convins”.

Sa pazeasca. Literal propozitia suna astfel ,,sa pazeasca depozitul meu pana in ziua aceea” (compara cu 1 Timotei 6:20; 2 Timotei 1:14). Comentatorii se intreaba daca aici Pavel se refera la ceva ce ii incredintase lui Hristos sau la ceva ce Hristos ii incredintase lui. Prima opinie este ca mantuirea personala a lui Pavel, caracterul si viitorul sau sunt lucrurile pe care Hristos le va pazi cu credinciosie pana la ziua invierii, cand sfintii adormiti vor fi adusi la viata. Chiar daca moartea ii ascunde pe oameni de ochii celorlalti, Hristos a insemnat mormintele tuturor celor care intr-o zi vor primi darul vietii vesnice.

Cei care sustin a doua parere nu cred ca Pavel ar folosi aceleasi cuvinte ca si in 1 Timotei

6:20 si 2 Timotei 1:14, dar cu alt sens. In pasajele amintite este clar ce i se incredinteaza lui Timotei ca slujitor al Evangheliei. Comentatorii acesti sustin ca Pavel ii impartaseste aici lui Timotei increderea ca desi el va muri in curand, raspandirea Evanghelia nu va inceta, si ca Hristos poate sa pazeasca marturia crestina pana ce sarcina va fi implinita. Altii ca Timotei vor primi insarcinarea care ii fusese data lui Pavel. Desi moartea sa avea sa fie o lovitura puternica pentru tinerele biserici, ele trebuiau sa fie convinse, ca si Pavel, ca Hristos inca traieste si ca poate sa le implineasca in ele mai mult decat facuse acest apostol.

Ziua aceia. Adica ziua cand sarcina incredintata crestinilor va fi fost indeplinita. Poate ca Pavel se refera la ,,ziua aceea” cand ,,viata si neputrezirea” (vezi v. 10) le vor fi oferite celor credinciosi pentru ca au pastrat curat ceea ce li se incredintase.