2:4 potrivnicul, care se inalta mai presus de tot ce se numeste Dumnezeu, sau de ce este vrednic de inchinare. Asa ca se va aseza in Templul lui Dumnezeu, dandu-se drept Dumnezeu.
Potrivnicul. [,,Care se impotriveste”, KJV]. Gr. antikeimai, ,,a fi potrivnic”, ,,a se impotrivi”, ,,a se opune”.
Care se inalta. Gr. huperairomai, ,,a se inalta mai sus de”, ,,a se ridica peste” ceva.
Mai presus. Sau ,,impotriva”.
Tot ce se numeste ,,Dumnezeu”. Aici sunt incluse pe buna dreptate toate formele de dumnezeire, atat cele adevarate cat si cele false si exprimarea aceasta nu ar trebui limitata la Dumnezeul crestinilor.
Ce este vrednic de inchinare. Gr. sebasma, ,,un obiect de inchinare”, ,,orice este onorat din punct de vedere religios”. Cuvintele lui Pavel descriu o putere aroganta care se opune tuturor adversarilor din domeniul religios si nu permite nici unui rival sa primeasca inchinarea pe care el o pretinde pentru sine.
Asa ca. Cuvintele acestea servesc pentru a arata scopul actiunilor acestei puteri ingamfate.
,,Ca Dumnezeu”, [KJV: Se va aseza ca Dumnezeu.]. Pot fi citate dovezi textuale importante pentru omiterea acestor doua cuvinte [ca in traducerea lui Cornilescu, unde ele nu apar]. Aceasta omitere nu afecteaza in mod serios intelesul pasajului de fata, intrucat ideea exprimata este implicita in cuvintele care urmeaza. Puterea aroganta isi asuma prerogative divine, facandu-se referire la adevaratul Dumnezeu si nu doar la divinitati pagane.
In. Aratand atat intrarea acestei puteri in templul lui Dumnezeu cat si asezarea ei acolo.
Templul. Gr. naos, sanctuarul interior sau altarul, in contrast cu hieron, care desemneaza intregul complex al templului. Unii, pe temeiul celor din 1 Corinteni 3:16; 2 Corinteni 6:16; Efeseni 2:2, cred ca ,,templul” amintit aici se refera la biserica; altii considera ca Pavel foloseste cuvantul ,,templu” in mod figurat, ca simbol al unui centru religios de inchinare. Cel nelegiuit se va aseza intrun loc dedicat cultului adevaratului Dumnezeu, pretinzand inchinarea oamenilor.
Dandu-se drept. [,,Aratandu-se ca este”, KJV]. Gr. apodeiknumi, ,,a arata”, ,,a expune”, ,,a declara”. Asezarea tronului sau in sanctuarul interior al templului da pe fata pretentia ca sta ,,ca Dumnezeu” (KJV) si ca se considera ,,drept Dumnezeu”. Aceasta este cea mai mare forma de blasfemie. Pentru cercetatorii Bibliei semnele identitatii enumerate in v. 3, 4 sunt deja familiare, deoarece ele se gasesc si in alta parte a Cuvantului Inspirat. O comparatie cu profetia lui Daniel despre puterea hulitoare care urmeaza Romei pagane (vezi Daniel 7:8, 19–26) si cu tabloul lui Ioan cu privire la fiara care seamana cu un leopard (vezi Apocalipsa 13:1–18), da pe fata multe asemanari intre cele trei descrieri. Aceasta duce la concluzia ca Daniel, Pavel si Ioan vorbeau despre aceeasi putere, si anume papalitatea (GC 49–54, 356). Multi comentatori aplica termenul Antichrist, ,,cineva care se impotriveste lui Hristos” sau ,,cineva care sta in locul lui Hristos” (vezi 1 Ioan 2:18), la puterea descrisa aici. In ce priveste un comentariu mai detaliat despre diferitele semne de identitate, vezi pasajele din Daniel si Apocalipsa, mentionate mai sus.
Intr-un sens mai larg puterea descrisa aici poate fi identificata cu Satana, care a incercat multa vreme sa fie ,,ca Cel Prea Inalt” (vezi Isaia 14:14). ,,Satana se straduieste din toate puterile sa fie ca Dumnezeu si sa-i nimiceasca pe toti aceia care se opun puterii sale. Iar astazi lumea se pleaca inaintea lui. Puterea lui e primita ca puterea lui Dumnezeu” (6T 14). ,,Hotararea lui antihrist de a duce la bun sfarsit rebeliunea pe care a inceput-o in cer va continua sa lucreze in fiii neascultarii” (9T 230). ,,In epoca aceasta antihrist va apare ca adevaratul Hristos si atunci legea lui Dumnezeu va fi pe deplin anulata. … Dar adevaratul conducator al acestei rebeliuni este Satana, imbracat ca un inger de lumina. Oameni vor fi inselati, il vor inalta in locul lui Dumnezeu si-l vor zeifica” (TM 62). ,,Ultima mare amagire in curand se va da pe fata inaintea noastra. Antihristul urmeaza sa-si savarseasca lucrarile miraculoase inaintea ochilor nostri” (GC 593).