23:5 Macar ca nu este asa casa mea inaintea lui Dumnezeu, totusi El a facut cu mine un legamant vesnic, bine intarit in toate privintele si tare. Nu va face El oare sa rasara din el tot ce este spre mantuirea si bucuria mea?
Nu este asa. Unii comentatori exprima aceasta propozitie sub forma unei intrebari: ,,Si nu este oare un fapt ca a mea casa este asa inaintea Domnului?” Pentru ca David s-a straduit sa conduca cu dreptate si pricepere, cu continua temere de Dumnezeu, Domnul i-a fagaduit sa-i pastreze casa pentru vesnicie. Fagaduinta era conditionata, iar conditiile n-au fost implinite de urmasii lui. De aceea, aceste fagaduinte vor fi implinite acum numai prin Hristos ca samanta a lui David.
Nu va face El oare sa rasara. Unii sugereaza ca aceasta propozitie, in armonie cu cea dintai, ar trebui sa fie la forma interogativa: ,,Nu va face El oare ca toate dorintele mele sa prospere?” Forma afirmativa este lipsita de sens. O parafrazare sugerata in armonie cu aceasta schimbare este. ,,Si nu este oare un fapt ca, a mea casa este asa inaintea lui Dumnezeu?” Pentru ca in scopul acesta El a facut cu mine un legamant vesnic, ca toate lucrurile sa poata fi bine puse in randuiala, facandu-le sigure. ,,Si oare nu va aduce El astfel mantuirea mea si nu va face El ca toate dorintele mele sa prospere?”