English Home Romanian Home
Electronic Bible Online Pages Multi Language Phone Application One Language d/">Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Electronic Books Online Pages Build Ebook Phone Application Download Ebook Phone Application Download Desktop Application Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Create Bible Application Create E-Books Application
Credits News
About our project   |    Mobile Pages   |   
Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / 2 Samuel

Adventist

Romanian_non-diacritics

Printable ModePrintable Mode

2 Samuel, 22


22:1 David a indreptat catre Domnul cuvintele acestei cantari, dupa ce Domnul l-a izbavit din mana tuturor vrajmasilor lui si din mana lui Saul.

Cuvintele acestei cantari. Cantarea mai apare cu variatii numeroase, dar nesemnificative, ca Psalmul 18. Primul verset apare ca titlu al acestui psalm. Alti psalmi care se ocupa cu intamplari din viata lui David poarta titluri care explica incadrarea istorica a acestora(compara cu Exod 15,1; Deuteronom 31,30; Judecatori 5,1).

Tuturor vrajmasilor lui. David a scris acest psalm dupa ce Dumnezeu i-a facut parte de o remarcabila eliberare din mana vrajmasilor lui. Aceasta pare sa nu fi fost decat dupa marea victorie asupra fiilor lui Amnon si a aliatilor lor (vezi cap. 8,10). De asemenea se pare ca alcatuirea lui s-a facut pe vremea cand David putea sa vorbeasca in fata poporului despre neprihanirea si curatia mainilor lui (cap. 22,21), care trebuie sa fi fost inainte de pacatul lui impotriva lui Bat-Seba si a lui Urie (cap. 11; compara cu PP 716).

Din mana lui Saul. Cuvintele acestea urmaresc sa precizeze ca psalmul nu apartine ultimelor zile ale domniei lui David, chiar daca aceasta apare aici, spre incheierea raportului acestei domnii. Eliberarea lui David din mana lui Saul, impreuna cu victoria lui asupra restului casei lui, erau destul de recente pentru a fi prezentate de David ca unul din motivele scrierii psalmului. Observatia aceasta s-ar parea sa ceara ca psalmul sa fie scris cu mult timp inainte de incheierea domniei lui David.



22:2 El a zis: Domnul este stanca mea, cetatuia mea, Izbavitorul meu.

El a zis. Aceste cuvinte apar ca ultimele cuvinte ale titlului din Psalmul 18. In acel psalm, totusi, cuvintele de inceput sunt: ,,Te iubesc din inima, Doamne, taria mea!” Propozitia aceasta nu apare aici. Exprimarea lui David despre adanca si afectuoasa lui iubire pentru Dumnezeu formeaza o potrivita introducere la psalm, ca un tot.

Domnul este stanca mea. Expresia aceasta este tipica la David. Atunci cand fugea de Saul, David gasea stancile muntilor ca un refugiu si tarie. Dumnezeu era pentru el ca taria stancilor, asigurandu-i ocrotire si scapare de vrajmasii lui. Stilul psalmului este deosebit de caracteristic lui David, plin de noblete, tarie si vigoare. De la inceput pana la sfarsit, psalmul este patruns de intregul spirit al lui David. El a locuit atat de aproape de muntii cei vesnici, stancile fusesera locuinta lui timp atat de indelungat, incat ele ajunsesera sa faca parte integranta din viata si existenta lui. A ajuns cea de-a doua natura pentru el sa cuprinda aceste figuri din lumea naturala in cantarile care se revarsau din inima lui.



22:3 Dumnezeu este stanca mea, la care gasesc un adapost, scutul meu si puterea care ma mantuieste, turnul meu cel inalt si scaparea mea. Mantuitorule! Tu ma scapi de silnicie.

Adapost (engl. ,,trust”). In mod literal, ,,caut refugiu”. Aceasta este caracteristica curajului semnalat de David in Psalmii 7 si 11. El invatase sa-si puna nadejdea si increderea in Dumnezeu. El stia ca orice i-ar fi putut face oamenii, Dumnezeu nu-l va parasi. Dumnezeu era tot atat de sigur ca si stancile muntilor vesnici. Omul putea sa-si puna in El toata nadejdea.

Scutul meu. Pentru cineva care nu este un barbat de razboi, expresia aceasta are o insemnatate scazuta. Pentru David, scutul insemnase adesea viata insasi. El cunoscuse din experienta proprie importanta suprema a scutului, in unele dintre cele mai critice momente ale vietii. Dupa cum credinciosul lui scut l-a aparat de loviturile vrajmasilor lui, care intentionau sa-l doboare, tot asa Dumnezeu il salvase in repetate randuri de vrajmasul sufletului sau. Figura de stil este caracteristica lui David. Cantarile lui traiesc si respira spiritul vietii de razboinic, care-l caracteriza, ca soldat obisnuit cu lupta.

Puterea care ma mantuieste (engl. ,,horn”). Vezi Luca 1,69. Cornul era simbolul tariei si al puterii. Figura de stil se refera la coarnele fiarelor salbatice care slujesc atat pentru a respinge, cat si pentru a ataca (vezi 1 Samuel 2,1.10; Psalmul. 75,10; 89,17; 92,10; 112,9). Dumnezeu a fost cornul mantuirii lui David prin aceea ca El i-a procurat nu numai ocrotire si aparare, ci si ajutor si tarie in lupta impotriva vrajmasilor lui.

Turnul meu cel inalt. O cetate intarita pe munte. In salbaticiile muntilor, un astfel de loc era inalt, inaccesibil si sigur in fata oricarui atac. Din inaltimea lui se putea obtine o priveliste a tuturor imprejurimilor regiunii. El constituia un loc de avertizare despre apropierea inamicului si era si un punct avantajos de unde se puteau respinge atacurile.

Scaparea mea, mantuirea mea. Cuvintele acestea nu se gasesc in Psalmul 18,2. Ele lamuresc declaratiile precedente despre Dumnezeu, aratand cum era privit El de catre David. In vreme de nevoie, David putea sa alerge la El pentru adapost si putea sa priveasca spre El ca Mantuitor de vrajmasii vazuti si nevazuti.



22:4 Eu chem pe Domnul cel vrednic de lauda, si sunt izbavit de vrajmasii mei.

Cel vrednic de lauda. Atribuirea laudei Celui vrednic sa o primeasca este o caracteristica de seama a multor psalmi.



22:5 Caci valurile mortii ma inconjurasera, suvoaiele nimicirii ma inspaimantasera;

. Valurile mortii. ,,Legaturile mortii” (Psalmul 18,4). David se gandeste aici la pericolele presante din jurul lui, totdeauna gata sa-l inghita ca un potop.

Sivoaiele nimicirii. In mod literal, ,,potopurile lui Belial” – o personificare a rautatii nimicitoare. ,,Torentele pierzarii” (RSV) se intindeau mereu in jurul lui David, parand sa anihileze orice mijloc de scapare. El a inteles ca Satana se lupta atat cu viata, cat si cu sufletul lui si ca oamenii rai, folositi ca unelte ale celui rau, erau tot mereu indreptati impotriva lui.

Ma inspaimanteaza. Chiar si cei mai mari eroi sunt uneori obsedati de teama.



22:6 legaturile mormantului ma inconjurasera, laturile mortii ma prinsesera.

Mormantului. Ebraicul she’ol, imparatia figurata a celor morti. Denumirea nu are nimic de-a face cu un loc de chin. David a avut adesea experienta apropierii de moarte. Greutati, pericol, persecutie si stramtorare constituiau experienta lui zilnica. Acestea il atrageau aproape de Dumnezeu.



22:7 In stramtoarea mea, am chemat pe Domnul, am chemat pe Dumnezeul meu; din locasul Lui, El mi-a auzit glasul, si strigatul meu a ajuns la urechile Lui.

Am chemat pe Domnul. Inconjurat continuu de pericole, David a ajuns sa inteleaga, asa cum putini oameni au facut-o, nevoia lui permanenta de mana ocrotitoare a lui Dumnezeu. Pericolul l-a facut sa se roage si sa priveasca la Domnul pentru ajutor. Viata periculoasa pe care a trait-o, l-a ajutat sa dezvolte adanca lui experienta religioasa. Starea lui de neliniste l-a atras spre Dumnezeu si l-a facut sa experimenteze personal calauzirea si purtarea Sa de grija constante.

Din locasul Lui. Din locul de sedere al lui Dumnezeu, El priveste asupra oamenilor in necazurile lor si le trimite harul si taria de care au nevoie. David a recunoscut Templul din cer ca loc al locasului lui Dumnezeu: ,,Domnul este in Templul Lui cel sfant; Domnul isi are scaunul lui de domnie in ceruri” (Psalmul 11,4).



22:8 Atunci pamantul s-a cutremurat si s-a clatinat, temeliile cerului s-au miscat si s-au zguduit, pentru ca El Se maniase.

S-a cutremurat si s-a clatinat. Versetele 8-16 contin o imagine uimitor de frumoasa si impresionanta a lui Dumnezeu. Textul este sublim si deosebit de solemn in descrierea puterii si tariei lui Sale. Imaginea este a unei furtuni teribile si a unui puternic cutremur de pamant, insotite de un fum si un intuneric dens, izbucnirea fulgerului si bubuitul asurzitor al tunetului, descoperind lui David prezenta personala a lui Dumnezeu. Fara indoiala ca imaginea a venit ca rezultat al experientei personale, cand, in camp deschis, expus elementelor naturii si poate luptand pentru propria lui viata impotriva vrajmasilor, lui David i s-a descoperit prezenta lui Dumnezeu in salvarea pe care o aduce alor Sai. Scena aduce aminte de groaza care a insotit solemnul eveniment al legii pe Sinai (Exod 19,16-18).

Pentru ca El se maniase. Printr-o figura de stil, cutremurarea groaznica a pamantului si miscarile teribile ale cerului sunt descrise ca rezultat al puternicei manii a lui Dumnezeu.



22:9 Fum se ridica din narile Lui, si un foc mistuitor iesea din gura Lui: carbuni aprinsi tasneau din ea.

Fum se ridica din narile Lui. Printr-o imagine poetica, fortele spectaculoase ale naturii sunt descrise ca plecand de la Dumnezeu pentru a aduce la indeplinire lucrarea lor de nimicire, hotarata in mod divin.



22:10 A plecat cerurile, si S-a pogorat: un nor gros era sub picioarele Lui.

A plecat cerurile. Dupa cum intr-o furtuna norii coboara, parand sa se odihneasca pe copaci si dealuri, tot asa Dumnezeu este descris ca indoind cerurile in mania Samuel



22:11 Calarea pe un heruvim, si zbura, venea pe aripile vantului;

Verset ce nu a fost comentat.

22:12 era inconjurat cu intunericul ca si cu un cort, era inconjurat cu gramezi de ape si cu nori intunecosi.

Era inconjurat cu intunericul. ,,Intunericul Si-l facuse invelitoare, iar cortul Lui, imprejurul Lui erau niste ape intunecoase” (Psalmul 18,11). Imaginea Il infatiseaza pe Dumnezeu care Isi aseaza locuinta in cutremuratorul intuneric al furtunii. El sta acolo, nevazut dar aproape, aducand razbunare asupra vrajmasilor (vezi Deuteronom 4,1; Psalmul 97,2).



22:13 Din stralucirea care era inaintea Lui scanteiau carbuni de foc.

Din stralucirea. Impotriva intunericului furtunii apar scapararile orbitoare ale fulgerului.



22:14 Domnul a tunat din ceruri, Cel Preainalt a facut sa-I rasune glasul;

Domnul a tunat. De indata dupa fulger (v. 13) este auzit bubuitul tunetului aducand judecatile lui Dumnezeu asupra vrajmasilor Lui, Psalmul 18,13 adauga: ,,cu grindina si carbuni de foc”.



22:15 a aruncat sageti si a risipit pe vrajmasii mei, a aruncat fulgerul, si i-a pus pe fuga.

A aruncat sageti. Aceste straluciri ale fulgerului, urmate de bubuituri ale tunetului, sunt descrise si in Psalmul 77,17.18. Dumnezeu este descris de imaginatia poetului ca un razboinic care-si trimite sagetile pentru nimicirea vrajmasilor Lui (vezi Deuteronom 32,23; Iov 6,4; Psalmul 7,12.13; 38,2; Obadia 3,12.13).

I-a pus pe fuga. Domnul aduce la indeplinire deruta completa a vrajmasilor Lui si lupta Sa impotriva lor are ca rezultat nimicirea completa a lor (vezi Exod 23,27; Iosua 10,10; Judecatori 4,15.15; 1 Samuel 7,10).



22:16 Fundul marii s-a vazut, temeliile lumii au fost descoperite, de mustrarea Domnului, de vuietul suflarii narilor Lui.

Suflarea narilor Lui. Vezi Exod 15,8, unde intr-o descriere poetica a Exodului, Moise descrie pe Domnul dand inapoi apele Marii Rosii prin suflarea narilor Lui, incat ,,s-au inchegat valurile in mijlocul marii”.



22:17 El si-a intins mana de sus din inaltime, m-a apucat, m-a scos din apele cele mari;

M-a scos din apele cele mari. Lasand descrierea maniei lui Dumnezeu manifestandu-se in furtuna, David prezinta acum eliberarea lucrata de Dumnezeu pentru el (v. 17-20). David a fost scapat ca dintr-o mare de necazuri.



22:18 m-a izbavit de potrivnicul meu cel puternic, de vrajmasii mei care erau mai tari decat mine.

Potrivnicul meu cel puternic. Este posibil ca David sa se refere aici direct al amoniti si la puternicii lor aliati (cap. 10).



22:19 Ei ma prinsesera in ziua stramtorarii mele, dar Domnul a fost sprijinitorul meu,

Ei ma prinsesera. In mod literal, ,,ei ma infruntasera”.



22:20 El m-a scos la loc larg. El m-a mantuit, pentru ca ma iubeste.

La loc larg. In contrast cu stramtorarile pricinuite de atacurile vrajmasilor lui. Cu ajutorul lui Dumnezeu puterea adversarilor lui a fost infranta, iar David a fost eliberat.

Pentru ca ma iubeste. David arata aici motivul pentru care Dumnezeu a dat biruinta lui si nu vrajmasilor lui. Acesta n-a fost un favoritism arbitrar, ci Dumnezeu era in masura sa lucreze in mod miraculos pentru slujitorul Sau, pentru ca David conlucra cu planul cerului (vezi v. 21-28).



22:21 Domnul mi-a rasplatit dupa nevinovatia mea, mi-a facut dupa curatia mainilor mele;

Dupa nevinovatia mea. In vechime, Dumnezeu a fagaduit binecuvantarea sanatatii si a prosperitatii ca o rasplata imediata a ascultarii (Deuteronom 28,1-14).

Curatia mainilor mele. Mainile sunt instrumentele actiunii. Dumnezeu priveste la faptele oamenilor, dar si la inima lor (Psalmul 15,2-5; 24,4.5). Pe vremea cand erau scrise aceste cuvinte, David a putut vorbi deschis despre curatia mainilor lui, dar aceasta n-a mai fost posibil dupa pacatul lui fata de Bat-Seba si Urie Hititul. Avem aici o indicatie ca psalmul acesta a fost scris dupa infrangerea amonitilor si a aliatilor lor (2 Samuel 10), dar inainte de pacatul lui David cu Bat-Seba (cap 11; vezi despre cap. 11,1).



22:22 caci am pazit caile Domnului, nu m-am facut vinovat fata de Dumnezeul meu.

Verset ce nu a fost comentat.

22:23 Toate poruncile Lui au fost inaintea mea, si nu m-am departat de la legile Lui.

Verset ce nu a fost comentat.

22:24 Am fost fara vina inaintea Lui, m-am pazit de faradelegea mea.

Verset ce nu a fost comentat.

22:25 De aceea Domnul mi-a rasplatit nevinovatia mea, dupa curatia mea inainte Lui.

Dupa. Vezi cele despre v. 21.



22:26 Cu cel bun Tu esti bun, cu omul drept Te porti dupa dreptate,

Cu cel bun. In versetul anterior, David a prezentat motivul rasplatirii lui Dumnezeu fata de el. Acum el stabileste un principiu general, aratand din nou ca Domnul nu manifestase nici un favoritism special fata de el, ca Dumnezeu vrea sa manifeste aceeasi indurare si binecuvantare asupra tuturor celor care vor da pe fata bunatate si dreptate. Rasplatirile lui Dumnezeu sunt conditionate de atitudinea omului fata de El si de comportamentul lui fata de semenii sai. Totusi, experienta lui Iov arata ca pot fi si exceptii evidente la acest principiu general. Din cauza implicatiilor marii controverse dintre Hristos si Satana, uneori este ingaduit ca suferinta sa vina asupra celor drepti, in ciuda dreptatii lor.



22:27 cu cel curat esti curat, cu cel indaratnic Te porti dupa indaratnicia lui.

Dupa indaratnicia lui. Celui indaratnic Dumnezeu i se pare indaratnic. Cei rai socotesc ca El nu este binevoitor si drept in caile Lui cu ei, cand in realitate El este drept, pentru ca ingaduie ca ei sa secere ce au semanat si sa aiba parte de acelasi tratament pe care ei insisi l-au aplicat altora. Totusi, prin toate acestea ,Dumnezeu cauta mantuirea lor (vezi Levitic 26,23.24.40-45).



22:28 Tu mantuiesti pe poporul care se smereste, si cu privirea Ta, cobori pe cei mandri.

Verset ce nu a fost comentat.

22:29 Da, Tu esti lumina mea, Doamne! Domnul lumineaza intunericul meu.

Tu esti lumina mea. ,,Tu imi aprinzi lumina mea” (Psalmul 18,28). Versetul acesta prezinta o alta sectiune a psalmului (2Samuel 22,29-46), in care David spune ce a facut si va face Domnul pentru el (vezi Psalmul 132,17; 1Regi 11,36; 15,4).



22:30 Cu Tine ma napustesc asupra unei osti inarmate, cu Dumnezeul meu sar peste zid.

Osti. Ebraicl jedud. O subunitate a ostirii sau o grupa de barbati inarmati usor, trimisi impotriva unei tari vrajmase cu scopul de prada, ca amalecitii care au ars Ticlagul (1Samuel 30,8.15). David invinsese totdeauna astfel de bande cu ajutorul Domnului. Se cerea rapiditate, curaj si putere pentru a zdrobi astfel de forte, si aceasta abilitate ii fusese data lui David de catre Domnul.

Sar peste zid. Cu ajutorul lui Dumnezeu nici un obstacol nu-i statea in cale lui David in urmarirea vrajmasului.



22:31 Caile lui Dumnezeu sunt desavarsite, cuvantul Domnului este curatit; El este un scut pentru toti cei ce cauta adapost in El.

Desavarsite. Ebraicul tamim, ,,complet”, ,,intreg”, ,,totul”. Accentul in ebraica nu este pus pe desavarsire ci pe totalitate. Un scut. Ca in versetul 3, Dumnezeu ofera ocrotire tuturor celor ce isi pun increderea in El.



22:32 Caci cine este Dumnezeu, afara de Domnul? Si cine este o stanca, afara de Dumnezeul nostru?

Caci cine este Dumnezeu? Exista numai un singur Dumnezeu si Acesta era Iehova. Asa stand lucrurile, vrajmasii Lui erau lasati sa se descurce singuri, in timp ce El avea toata puterea cerurilor la porunca Sa.

Cine este o stanca? Cine este vrednic de incredere, ferm, imuabil si sigur, cu exceptia Dumnezeului nostru?



22:33 Dumnezeu este cetatuia mea cea tare, si El ma calauzeste pe calea cea dreapta.

Dumnezeu este cetatuia mea cea tare. Omul care nu se sprijina pe Domnul nu este mai tare decat el insusi, dar omul care se increde in Domnul are la dispozitie toata taria cerurilor.



22:34 El imi face picioarele ca ale cerboaicelor, si El ma aseaza pe locurile mele cele inalte.

Ca picioarele cerboaicelor. Pe asprele colturi de stanci si incurcatele carari ale muntilor, picioarele caprioarei erau iuti si sigure. Pe cararile intortocheate pe care i-a fost dat lui David sa umble, Dumnezeu a facut ca el sa mearga in siguranta si fara risc.



22:35 Imi deprinde mainile la lupta, si bratele mele intind arcul de arama.

Imi deprinde mana la lupta. David era un luptator priceput si victorios, iar el atribuie acest succes lui Dumnezeu. El nu s-a angajat in lupte egoiste si nemiloase, ci a dus luptele Domnului. In felul acesta, el a putut cauta la Dumnezeu pricepere, ocrotire si calauzire.

Arcul de arama. Literal, ,,un arc de bronz”. Luptatorii antici erau mandri de forta lor in manuirea arcului. Domnul a dat lui David putere si pricepere sa foloseasca armele de razboi cu succes.



22:36 Tu imi dai scutul mantuirii Tale, si ajung mare prin bunatatea Ta.

Scutul mantuirii Tale. Vezi Efeseni 6,17, ,,coiful mantuirii”. Cea mai buna ocrotire pe care o poate avea vreun om in orice fel de pericol al vietii este puterea salvatoare a lui Dumnezeu. Bunatatea. Ebraicul ’anoth, in mod literal, ,,a raspunde”. Intelesul este obscur. Psalmul 18,35

contine ’anawah, in mod literal, ,,umilinta”, care evident este o redare corecta. Caracterul nobil si amabil al lui Dumnezeu (vezi Psalmi 113,6.7) aratat fata de cei blanzi si smeriti (Isaia 57,15; 66,2) ii face in stare sa se urce pana la cele mai inalte culmi ale onorii si succesului.



22:37 Largesti drumul sub pasii mei, si picioarele mele nu se clatina.

Largesti drumul sub pasii mei. In locuri stramte si inguste, Tu mi-ai facut loc liber astfel incat am fost in stare sa inaintez fara greutate. ,,Cand vei umbla, pasul nu-ti va fi stanjenit; si cand vei alerga, nu te vei poticni” (Proverbe 4,12; compara cu Psalmul 31,8).

Picioarele. Literal, ,,glezne”. Dumnezeu a dat psalmistului putere sa umble prin locuri primejdioase cu pas hotarat si regulat; nici gleznele lui n-au sovait, nici picioarele n-au alunecat.



22:38 Urmaresc pe vrajmasii mei, si-i nimicesc, nu ma intorc pana nu-i nimicesc.

Verset ce nu a fost comentat.

22:39 Ii nimicesc, ii zdrobesc, de nu se mai scoala; cad sub picioarele mele.

Sub picioarele mele. Artistii antici au pictat pe invingatori stand deasupra vrajmasilor lor care zaceau morti, sub picioarele lor sau sub picioarele cailor lor. Tabloul de aici nu este un tablou al cuceririi si stapanirii, ci al doborarii unui vrajmas si al trecerii peste el.



22:40 Tu ma incingi cu putere pentru lupta, rapui sub mine pe potrivnicii mei.

Potrivnicii mei. In timpul carierei lui David, vrajmasii s-au ridicat mereu impotriva lui, dar Domnul i-a facut sa cada in fata puterii imparatului.



22:41 Faci pe vrajmasii mei sa dea dosul inaintea mea, si nimicesc pe cei ce ma urasc.

Sa dea dosul. Sau ,,sa dea dosul gaturilor”. Expresia inseamna ca vrajmasii au fost pusi pe fuga inaintea lui, intorcandu-i spatele. Compara cu ,,... voi face ca toti vrajmasii tai sa dea dosul (in ebraica, ,,gatul”) inaintea ta”. (Exod 23,27).



22:42 Se uita in jurul lor, si nu-i cine sa-i scape. Striga catre Domnul dar nu le raspunde!

Verset ce nu a fost comentat.

22:43 Ii pisez ca pulberea pamantului, ii zdrobesc, ii calc in picioare, ca noroiul de pe ulite.

Ca pulbere. Vrajmasii lui David au fost transformati in pulbere, puterea lor fiind schimbata in neputinta. Psalmul 18,42 contine expresia ,,ca praful pe care-l ia vantul”, adaugand in felul acesta ideea de imprastiere a adversarului, dupa cum praful este imprastiat de vant.

Ca noroiul de pe ulite. O alta expresie care inseamna biruinta desavarsita. Vrajmasii lui David nu numai ca au fost zdrobiti ca praful, ci au fost si calcati sub picioarele lui (vezi Isa 10,6; Zaharia 10,5; Maleahi 4,3).



22:44 Ma scapi din neintelegerile poporului meu; ma pastrezi drept capetenie a neamurilor; un popor pe care nu-l cunosteam imi este supus.

Neintelegerile poporului meu. Psalmul 18,43 contine ,,neintelegerile poporului” , ca si LXX in 2 Samuel 22,44. Deoarece David se indrepta spre un punct culminant si al unei victorii complete asupra vrajmasilor din afara (2Samuel 22,44-46), unii au crezut putin probabil ca aici el avea de-a face cu greutati interne. Razboaiele poporului sau in care era angajat aici erau razboaie pe care le purtau impotriva altor natiuni.

Capetenie a neamurilor. Prin victoria sa asupra paganilor, David devenise stapanul lor si primea de la ei tribut. Planul lui Dumnezeu n-a fost ca lumea sa fie in continuu divizata in multe state angajate constant in razboi unele impotriva altora, ci ca, in cele din urma, ele sa fie unite intr

o singura natiune, sub un singur imparat, avand Ierusalimul drept capitala. Dar israelitii au refuzat sa conlucreze cu planul lui Dumnezeu spre a face din ei conducatori si purtatori de lumina pentru neamuri. Ei au fost razvratiti si mandri si, in multe privinte, n-au fost mai buni decat vecinii lor pagani. In cele din urma, Dumnezeu i-a lepadat si le-a retras favoarea. Totusi, sub Mesia care avea sa vina ca samanta a lui David si prin adevaratul Israel al lui Dumnezeu – samanta spirituala a lui Avraam – planul va primi o masura de implinire, totusi, in multe privinte diferit de intentia originala (vezi Romani 9,6-8; PK 713, 714).

Pe care-l cunosteau. Vezi Isaia 55,5.



22:45 Fiii strainului ma lingusesc; ma asculta la cea dintai porunca.

Ma lingusesc. Literal, ,,vor veni ploconindu-se”.



22:46 Fiii strainului lesina de la inima, tremura cand ies afara din cetatuie.

Verset ce nu a fost comentat.

22:47 Traiasca Domnul, si binecuvantata sa fie Stanca mea! Inaltat sa fie Dumnezeu, Stanca mantuirii mele,

Traiasca Domnul. David ajunge aici, la sectiunea de incheiere a cantarii sale (v. 47-52). Pe temeiul biruintelor pe care i le-a dat Domnul, el atribuie lauda si recunostinta lui Dumnezeu. Domnul nu l-a uitat sau parasit – El era vesnic prezent, viul Dumnezeu (Psalmul 42,2; Isaia 37,4.17; Ieremia 10,10; Osea 1,10; 1 Timotei 6,16). Dumnezeu era mai mult decat o teorie sau o simpla atractie pentru David – el invatase sa-L descopere ca pe un Prieten si Mantuitor personal, si acum el isi exprima lauda recunoscatoare pentru El, pentru minunata Lui purtarea de grija si eliberare.

Stanca mantuirii mele. Vezi Psalmul 89,26. David reaminteste ce inseamna Dumnezeu pentru el. El este si stanca si mantuire, Dumnezeul care este taria si apararea lui si care ii aduce scaparea.



22:48 Dumnezeu, care este razbunatorul meu, care-mi supune popoarele,

Razbunatorul meu. Dumnezeu traieste si poarta de grija. El nu l-a parasit pe David ca pe o victima neajutorata in mainile vrajmasilor lui, ci i-a facut dreptate (vezi Psalmul 94,1; Luca 18,7).



22:49 si care ma face sa scap de vrajmasii mei! Tu ma inalti mai presus de potrivnicii mei, ma izbavesti de omul asupritor.

Ma face sa scap. De repetate ori, David se afla inconjurat de vrajmasi si in aparenta fara ajutor si in puterea lor. Dar Dumnezeu avea sa-i dea eliberare, aducandu-l victorios din mijlocul lor si facandu-i supusii lui.

Omul asupritor. Unii comentatori cred ca expresia aceasta se aplica in mod special la Saul, dar aplicarea probabil ca este generala. Intregul continut al cantarii si mai ales sectiunea de incheiere lasa sa se inteleaga ca David nu se gandeste aici la Saul in mod deosebit, ci la vrajmasii lui in general. Evident ca oamenii acestia au fost asupritori si daca ar fi reusit sa-l aiba pe David in mainile lor s-ar fi purtat in mod crud cu el. De astfel de oameni, Dumnezeu l-a scapat, binevoitor, pe David.



22:50 De aceea Te voi lauda printre neamuri, Doamne! Si voi canta spre slava Numelui Tau.

De aceea. Acest ,,de aceea” leaga multumirile lui David de istorisirea anterioara despre indurarile lui Dumnezeu fata de el. Secretul experientei religioase profunde a lui David consta in faptul ca a avut mereu in minte indurarile pe care le primise de la Dumnezeu si niciodata n-a incetat sa-I multumeasca pentru ele.

Printre neamuri. Stralucitele victorii date lui David au inaltat puterea Dumnezeului lui Israel inaintea neamurilor. Pavel citeaza versetul acesta pentru a ilustra cum va ajunge cunoasterea de Dumnezeu la neamuri prin predicarea Evangheliei (Romani 15,9). Dumnezeu a planuit ca Israel sa fie evanghelia mantuirii Sale. Adesea psalmistul vorbeste despre gloria care urma sa vina pentru Israel daca el avea sa aduca la indeplinire inaltul lui destin. El privea inainte spre timpul cand intregul pamant I se va inchina lui Dumnezeu si ii va inalta cantare de lauda (Psalmul 66,4) si cand toti imparatii pamantului se vor inchina inaintea Lui (Psalmul 72,11). De aceea, psalmistul cheama pe Israel sa declare: ,,vestiti printre popoare ispravile Lui” (Psalmul 9,11) si ,,printre neamuri slava Lui” (Psalmul 96,3) si exprima propria lui intentie de a lauda pe Domnul printre popoare si de a-L canta printre neamuri (Psalmul 57,9). Vezi si Psalmul 105,1; Isaia 12,4.



22:51 El da mari izbaviri imparatului Sau, si arata mila unsului Sau: lui David, si semintei lui, pentru totdeauna.

Mari izbaviri (engl. ,,tower of salvation”). Psalmul 18,59 reda: ,,El da mari izbaviri imparatului Sau”. Intelesul este clar: Domnul da plinatatea mantuirii Sale imparatului, acordandu-i chiar biruinte mai mari asupra vrajmasilor lui.

Semintei lui. Se pare ca este o referire la profetia lui Natan din cap. 7,12-16, ca dupa ce David avea sa adoarma, Domnul ii va ridica o samanta dupa el si va statornici tronul imparatiei sale pentru totdeauna. Pentru aceasta mare indurare, David Ii multumeste acum lui Dumnezeu. Intregul psalm este un maret imn de lauda si de multumire, o frumoasa si sincera exprimare a increderii lui David in Dumnezeu ca Domnul ii va da imparatia lui si semintei lui pentru vesnicie.

ELLEN G. WHITE COMENTEAZA:

36 Ev 639; ML 53; TM 104; 3T 477


Printable Mode

Seek to any passage:


Book:
Chapter:
Paragraph:

Search the text:


Search in:
Terms:
Case insensitive:


Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here. Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.

Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.

1. Install a Zip Utility from Android Market.

2. Install a File Manager from Android Market.

3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.

4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).

5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.

6. Launch PhoneMe from your smartphone.

7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.

8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.


How to install the application in Java Mobile enabled phones

It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP) technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.

A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).

The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version. Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain the software to be installed on your mobile phone.

I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing, to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.

There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor) files. These JAD files has to be uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).

There are different methods to download the applications in your mobile phone as follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid

Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of the software.


1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
 

If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is enough to access https://biblephone.intercer.net/wap/  from the browser of the mobile phone, and to access the desired Bible version, and then to make an option about MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more). After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile phone.

Many phones have only this option for installing JAVA appplications.

2. By using the infrared port of the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.

If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared port of the computer (preferable laptop).

c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g. on the games or applications directories). After you made this selection, the file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have larger fonts, full screen display etc.

3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check if exists).

4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
On this case the steps are as follows:

a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next, you will start the synchronization / data transfer application and download the JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in the games or applications directories. Next, you will have to select for run the JAR desired file.

5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to download and run Java applications.


Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific models.

Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).

Multilingual Online Ebooks

It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.


Select another version:



Source: Text from read this link, compiled by biblephone2008@gmail.com





free counters

Locations of visitors to this page






If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here. May God bless you in studying the Holy Scriptures.



Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: