2:1 Dupa aceea, David a intrebat pe Domnul: Sa ma sui in vreuna din cetatile lui Iuda? Domnul i-a raspuns: Suie-te. David a zis: Unde sa ma sui? Si Domnul a raspuns: La Hebron.
A intrebat pe Domnul. David invatase prin experienta amara nebunia de a lua hotarari importante fara sfat divin (vezi 1 Samuel 27 la 30). In aceasta importanta imprejurare, prima lui grija a fost sa stie ce voia Dumnezeu ca el sa faca. Intrebarea lui probabil ca a fost facuta prin preotul Abiatar (vezi 1 Samuel 23,6.9-12; 30,6-8).
Sa ma sui? Pentru un timp, David fusese un exilat in propria lui tara, dar moartea lui Saul deschisese calea intoarcerii lui. Toate motivele pareau sa indice ca sosise timpul pentru intoarcere, dar inainte de a se intoarce, David a cautat sa cunoasca voia Domnului.
La Hebron. Vechea localitatea de domiciliu a lui Abraam (Geneza 13,18) si locul de inmormantare a lui Abraam, Sara, Isaac si Iacob. El se afla cam la 24,75 mile (39,6 km) nord-est de Beer-Seba si probabil la 17 1/8 mile (27,4 km) de Ticlag, intr-o vale frumoasa, inconjurata de dealuri rodnice si pamanturi fertile. Regiunea fusese mult timp renumita pentru podgoriile ei, strugurii de aici fiind socotiti cei mai buni din Palestina. David pastrase cu aceasta cetate legaturi de prietenie in timpul vietii lui Saul. Ea era foarte potrivita pentru a fi capitala temporara a regatului sudic al lui David, nu numai pentru ca era asezata intr-o pozitie intarita din muntii lui Iuda, cu oameni prietenosi fata de David, dar avea si legaturile sfinte cu primii patriarhi. Cetatea a devenit resedinta lui David pentru urmatorii sapte ani.