19:3 In aceeasi zi, poporul a intrat in cetate pe furis, ca niste oameni rusinati ca au fugit din lupta.
Pe furis. Cand ostile victorioase s-au apropiat de cetate, imparatul, care trebuia sa fie de fata ca sa le salute, nu era acolo. In loc sa spuna cuvinte de multumire si de aclamare trupelor care in acea zi isi riscasera viata pentru el, David statea deasupra portii, jelindu-se cu glas tare pentru pierderea fiului sau. In loc sa marsaluiasca mandri in triumf, oamenii au rupt randurile furisandu-se in cetate abatuti si rusinati. Se pare ca tot efortul lor fusese in zadar si ceea ce ei credeau a fi o biruinta glorioasa era numai o greseala si, in ochii imparatului, o infrangere trista. Ei au intrat in cetate ca niste oameni infranti in lupta, cu planurile dejucate si sperantele nimicite.