3:8 Dar, preaiubitilor, sa nu uitati un lucru: ca, pentru Domnul, o zi este ca o mie de ani, si o mie de ani sunt ca o zi.
Dar. Partea de inceput poate fi tradusa: ,,dar nu lasati ca acest singur lucru sa va scape din atentie, prea iubitilor” (compara cu v. 5). Cu alte cuvinte, batjocoritorii isi inchid in mod voit ochii in fata realitatii, dar crestinii n-ar trebui sa comita niciodata aceasta greseala grozava. Acest ,,un lucru” este definit in propozitia urmatoare.
O zi. Ideea lui Petru este dedusa din adevarul exprimat in Psalmul 90,4. Dumnezeu este vesnic. La El nu exista nici trecut, nici viitor; toate lucrurile sunt vesnic prezente. El nu are nevoie de conceptia noastra limitata despre timp, iar noi nu putem limita persoana sau ideile Lui la sistemul nostru de zile si ani. Subliniind adevarul acesta, Petru mustra nerabdarea sceptica a batjocorilor, care, judecandu-L pe Dumnezeu dupa standardele lor neinsemnate, se indoiesc ca El Isi va implini fagaduinta in legatura cu sfarsitul lumii.
Contextul clarifica faptul ca Petru nu fixeaza o unitate profetica de masurare a perioadelor de timp. Versetul 7 se ocupa de faptul ca Dumnezeu asteapta cu rabdare ziua judecatii, iar versetul 9 Petru declara ca El ,,are o indelunga rabdare pentru voi”.