Printable Mode2 Petru, 3
|
3:1 Preaiubitilor, aceasta este a doua epistola, pe care v-o scriu. In amandoua, caut sa va trezesc mintea sanatoasa, prin instiintari, Prea iubitilor. Apostolul paraseste subiectul neplacut al invatatorilor mincinosi (cap. 2) si incepe sa-i indemne pe cititori cu privire la evenimentele zilelor de apoi. Facand lucrul acesta se adreseaza, fireste, cu ,,prea iubitilor”, aici si in v. 8, 11, 17 (vezi comentariul de la 1 Ioan 3,2). Aceasta este a doua epistola. Este firesc sa vezi in aceste cuvinte o referire la prima epistola a apostolului si la faptul ca aceasta este a doua dintr-o pereche. Pana acum nu s-a prezentat inca nici un argument concludent impotriva acestui punct de vedere, iar cuvintele lui Petru pot fi luate ca dovada accidentala cu privire la autorul comun al celor doua epistole. [,,(V-o scriu) acum”, KJV]. Sau ,,deja”. Literal, propozitia introductiva spune: ,,Prea iubitilor, aceasta este deja o a doua epistola pe care v-o scriu”, si poate sugera faptul ca a doua epistola a fost scrisa curand dupa prima. In amandoua. Referindu-se la amandoua scrisorile, prima si a doua. Va trezesc. Gr. diegeiro (vezi comentariul de la cap. 1,13). Mintea sanatoasa. Gr. eilikrines dianoia, folosit in greaca clasica pentru ,,ratiunea pura”, dar aici cu sensul de minte sincera si neintinata. In ce priveste cuvantul eilikrines, vezi comentariul de la Filipeni 1,10. Dianoia reprezinta mintea, capacitatea de intelegere, sentimente si dorinte. Petru isi manifesta increderea ca destinatarii acestei epistole au o minte (singular) neintinata de senzualitate, in contrast fericit cu mintea invatatorilor mincinosi. Prin instiintari. [,,Prin aducerea aminte”, KJV]. Aceeasi expresie greaca apare si in cap. 1,13 (vezi comentariul de acolo). In cazul acesta Petru doreste sa le reaminteasca cititorilor de invatatura anterioara cu privire la revenirea Domnului lor in marire si slava. 3:2 ca sa va fac sa va aduceti aminte de lucrurile vestite mai dinainte de sfintii proroci, si de porunca Domnului si Mantuitorului nostru, data prin apostolii vostri. Ca sa va fac sa va aduceti aminte. [,,Ca sa luati aminte”, KJV]. Literal, ,,sa va readuc aminte”, exprimand scopul pe care l-a urmarit Petru in scrierea epistolei sale. El dorea mai degraba sa accentueze invatatura data in trecut, decat sa dea alta noua. Compara cu pasajul paralel din Iuda 17. Sfintii prooroci. Petru se refera aici la scrierile Vechiului Testament si la ceea ce fusese scris pana atunci din Noul Testament. Porunca. Vezi comentariul de la cap. 2,21. Apostolii vostri. [,,Noi, apostolii”, KJV]. Dovezile textuale atesta exprimarea ,,apostolii vostri”, iar partea finala a propozitiei poate fi redata astfel: ,,si de porunca Domnului si Mantuitorului de la [data prin] apostolii vostri”. Porunca, sau invatatura, a venit de la Domnul, dar a fost transmisa prin apostoli. 3:3 Inainte de toate, sa stiti ca in zilele din urma vor veni batjocoritori plini de batjocuri, care vor trai dupa poftele lor, Inainte de toate sa stiti. Vezi comentariul de la cap. 1,20, unde apare aceeasi expresie. Aici apostolul foloseste aceste cuvinte ca o introducere la declaratia pe care este gata sa o faca, care poate fi considerata in contrast cu invataturile combinate ale profetilor si ale apostolilor. Petru nu citeaza un pasaj anumit din profeti sau din apostoli, dar afirma ca ceea ce va spune este in consens general cu invataturile lor cu privire la subiectul in discutie. Compara cu pasajul paralel din Iuda 18. In zilele din urma. Expresia poate fi luata la singular, ca referindu-se la o anumita zi de la sfarsitul timpului, sau, asa cum favorizeaza dovezile textuale , la plural: ,,zilele din urma”. Scopul lui Petru este de a-i ilumina pe cititori, ca sa nu fie dusi in ratacire de cei care iau in batjocura ideea apropiatei reveniri a Mantuitorului. El nu face aici declaratii specifice cu privire la timpul venirii lui Hristos, dar se straduieste sa-si pregateasca turma pentru ,,zilele de pe urma”, indiferent cand ar veni ele. Vezi Nota Suplimentara de la Romani 13; vezi comentariul de la 1 Petru 4,7; Apocalipsa 1,1. Vor veni. Pe temeiul invataturilor profetilor si ale apostolilor, destinatarii epistolei lui Petru cunosteau deja ce aveau de intampinat ,,in zilele de pe urma”. Apostolul ii avertizase ca ,,sfarsitul tuturor lucrurilor este aproape” (vezi 1 Petru 4,7) si considera ca sfatul lui este oportun si potrivit. Vezi mai sus la ,,zilele de pe urma”. Vezi comentariul de la 1 Ioan 2,18; Iuda 18. Batjocoritori. Pot fi citate dovezi textuale importante (cf. pag. 10) pentru introducerea cuvintelor ,,plini de batjocuri”, dupa cuvantul ,,batjocoritori”. Aceasta ar intari descrierea facuta de Petru scepticilor ca fiind ,,batjocoritori” si ar arata ca ei isi exercitau acest dar rau pentru a ridiculiza ideea celei de-a doua veniri. Dupa poftele lor. Literal, ,,potrivit propriilor lor pofte”, adica asa cum ii indemnau poftele. Batjocoritorii acestia se aseamana cu invatatorii falsi prin faptul ca sunt condusi de propriile lor pasiuni (vezi comentariul de la cap. 2,2.10). Pasiunile le hotarau teologia – oameni senzuali nu pot dori cu infocare revenirea Celui fara pacat. 3:4 si vor zice: Unde este fagaduinta venirii Lui? Caci de cand au adormit parintii nostri, toate raman asa cum erau de la inceputul zidirii! Si vor zice. Este clar ca biserica fusese bine instruita cu privire la revenirea lui Hristos si ca batjocorii ridiculizau fatis invatatura apostolilor cu privire la acest evenimentul. Unde este fagaduinta? Nu este o referire la o anumita fagaduinta, ci la declaratiile profetilor si ale apostolilor cu privire la certitudinea celei de-a doua veniri. Intrebarea batjocorilor le demasca scepticismul, ei nu se asteptau ca fagaduintele sa fie implinite. Venirii. Gr. parousia, un cuvant frecvent folosit in Noul Testament pentru revenirea lui Hristos (vezi comentariul de la Matei 24,3). Adormit. Gr. koimaomai, ,,a adormi”. Din cele 18 aparitii ale lui koimaomai in Noul Testament, 14 se refera la somnul mortii (vezi comentariul de la Ioan 11,11; 1 Tesaloniceni 4,13; etc.). Parintii. Acest cuvant se poate referi: (1) la patriarhi (vezi comentariul de la Romani 9,5; 1 Corinteni 10,1; Evrei 1,1) sau (2) la generatia precedenta de crestini, care ii auzisera personal pe Isus si pe apostoli vestind fagaduinta revenirii Domnului. Toate. [,,Toate lucrurile”, KJV]. Este curios faptul ca argumentul are o rezonanta moderna. Tonul lui lumesc, sceptic pare sa reproduca gandirea oamenilor din timpul nostru. Facand apel la perioada atat de lunga scursa intre creatiune si timpul in care traiau ei, batjocoritorii par sa aiba un argument cat se poate de plauzibil. De fapt ei spun: legile naturii continua sa functioneze constant, anotimp dupa anotimp, cu o uimitoare regularitate si asa s-a intamplat in tot decursul istoriei; de ce nu ar continua sa fie asa? In v. 5 Petru raspunde la rationamentul acesta. 3:5 Caci inadins se fac ca nu stiu ca odinioara erau ceruri si un pamant scos prin Cuvantul lui Dumnezeu din apa si cu ajutorul apei, Caci …. Literal, propozitia aceasta zice: ,,lucrul acesta le scapa din vedere in mod voit”. Batjocoritorii stiau de potop, dar in mod deliberat au ales sa trateze cu indiferenta cataclismul si solia lui pentru omenire. Facand asa, si-au inchis mintea fata de ideea posibilitatii unei noi interventii divine la revenirea lui Hristos. Odinioara. [,,Din vechime”, KJV]. Sau ,,din trecutul indepartat”. Unii comentatori sustin ca expresia aceasta are sensul de ,,original”, adica de la creatiune, inteles pe care il urmareste si Petru. Ceruri. [,,Cerurile”, KJV]. Gr. ouranoi, simplu ,,ceruri”. Aici Petru se refera la cerurile atmosferice. Unii comentatori vad in pluralul ,,ceruri” o referire la conceptia iudaica despre cele sapte ceruri care se afla deasupra pamantului. Dar Petru se ocupa de Scripturi, nu de traditie. Totusi cuvantul ebraic tradus ,,ceruri” nu apare niciodata la singular, desi in Vechiul Testament se refera adesea la invelisul atmosferic care inconjoara pamantul. Ca forma, cuvantul este la plural, dar, in general, are inteles de singular. Fara indoiala ca aici Petru reflecta aceasta folosire ebraica obisnuita, idiomatica. Forma de plural, ouranoi, ,,ceruri”, apare adesea in limba greaca, dar in KJV la Matei 5,45; Marcu 1,11; Luca 10,20; Efeseni 3,15; etc. este tradusa ,,cer”. Petru foloseste forma de plural de cinci ori in epistola aceasta (aici si v. 7, 10, 12, 13). Un pamant. [,,Pamantul”, KJV]. Mai degraba ,,pamant”. Scos din apa si cu ajutorul apei. [,,Ridicandu-se din apa si in apa”, KJV]. Expresia poate fi tradusa ,,alcatuit din apa si cu ajutorul apei”. Una dintre etapele pregatirii pamantului ca locuinta pentru om a fost adunarea apelor intr-un loc (Genesa 1,9). Petru nu incearca sa descrie creatiunea in termeni stiintifici moderni, ci sa le explice oamenilor din vremea sa lucrarea creatoare a lui Dumnezeu. Prin cuvantul lui Dumnezeu. Petru crede, ca si ceilalti scriitori ai Bibliei, in puterea creatoare a cuvantul rostit al lui Dumnezeu (vezi comentariul de la Genesa 1,3; Psalmi 33,6.9; etc.). 3:6 si ca lumea de atunci a pierit tot prin ele, inecata de apa. Lumea de atunci. [,,Lumea care era atunci”, KJV]. Literal, ,,lumea de atunci”, lumea antediluviana. Probabil ca Petru se refera aici la antediluvienii nelegiuiti si la civilizatia lor. A pierit. Gr. apollumi, ,,a distruge cu totul”, ,,a darama si a lasa pustiu”, un cuvant potrivit pentru descrierea pustiirii produse de potop. Vezi Genesa 7,11–24. Prin ele. Literal, ,,cu ajutorul lor”, adica al apelor care erau deasupra pamantului si pe pamant. Petru arata ca acestea, folosite intai la creatiune, au fost folosite pentru distrugere. Inecata. [,,Inundata”, KJV]. Gr. katakluzo, ,,a acoperi cu apa”, ,,a inunda”, ,,a inunda prin diluviu”, un cuvant puternic, nefolosit in alta parte a Noului Testament. 3:7 Iar cerurile si pamantul de acum sunt pazite si pastrate, prin acelasi Cuvant, pentru focul din ziua de judecata si de pieire a oamenilor nelegiuiti. Cerurile si pamantul de acum. Adica cerurile si pamantul din prezente, in contrast cu lumea de atunci (vezi comentariul de la v. 6). Pazite. [,,Pastrate”, KJV]. Gr. thesaurizo, ,,a tezauriza”, de unde cuvantul ,,tezaur”. Timpul verbului sugereaza ca cerurile au fost si sunt pastrate. Acelasi cuvant. Cuvantul lui Dumnezeu. Pastrate. [,,Rezervate”, KJV]. Sau ,,fiind pastrate” (compara cu cap. 2,4.9). Pentru focul. Potrivit textului grecesc, cuvintele acestea pot determina verbul ,,pastrate” sau verbul ,,pazite”, dar cei mai multi comentatori prefera thesaurizo (,,pazite”). Atunci traducerea ar suna astfel: ,,sunt pazite pentru foc”, adica pentru ca focul sa le distruga, asa cum, cu ocazia potopului, apa a avut rolul de a distruge (vezi comentariul de la Maleahi 4,1; 2 Tesaloniceni 1,8). Din ziua de judecata. Literal, ,,pentru o zi de judecata” (vezi comentariul de la 1 Petru 4,17; 2 Petru 2,4–9). Pieire. Gr. apoleia (vezi comentariul de la cap. 2,1.3). Oamenilor nelegiuiti. In ce priveste cuvantul ,,nelegiuiti”, vezi comentariul de la cap. 2,5. Ceea ce va fi supus judecatii sunt pacatosi vii, nu materia moarta. 3:8 Dar, preaiubitilor, sa nu uitati un lucru: ca, pentru Domnul, o zi este ca o mie de ani, si o mie de ani sunt ca o zi. Dar. Partea de inceput poate fi tradusa: ,,dar nu lasati ca acest singur lucru sa va scape din atentie, prea iubitilor” (compara cu v. 5). Cu alte cuvinte, batjocoritorii isi inchid in mod voit ochii in fata realitatii, dar crestinii n-ar trebui sa comita niciodata aceasta greseala grozava. Acest ,,un lucru” este definit in propozitia urmatoare. O zi. Ideea lui Petru este dedusa din adevarul exprimat in Psalmul 90,4. Dumnezeu este vesnic. La El nu exista nici trecut, nici viitor; toate lucrurile sunt vesnic prezente. El nu are nevoie de conceptia noastra limitata despre timp, iar noi nu putem limita persoana sau ideile Lui la sistemul nostru de zile si ani. Subliniind adevarul acesta, Petru mustra nerabdarea sceptica a batjocorilor, care, judecandu-L pe Dumnezeu dupa standardele lor neinsemnate, se indoiesc ca El Isi va implini fagaduinta in legatura cu sfarsitul lumii. Contextul clarifica faptul ca Petru nu fixeaza o unitate profetica de masurare a perioadelor de timp. Versetul 7 se ocupa de faptul ca Dumnezeu asteapta cu rabdare ziua judecatii, iar versetul 9 Petru declara ca El ,,are o indelunga rabdare pentru voi”. 3:9 Domnul nu intarzie in implinirea fagaduintei Lui, cum cred unii; ci are o indelunga rabdare pentru voi, si doreste ca nici unul sa nu piara, ci toti sa vina la pocainta. Domnul. E dificil de precizat la care Persoana a Dumnezeirii se refera acest cuvant. In v. 15 ,,Domnului nostru” s-ar putea foarte bine referi la Isus, iar in v. 18 Isus este numit ,,Domnului nostru”, iar ,,ziua Domnului” (v. 10) este de asemenea descrisa ca ,,ziua lui Dumnezeu” (v. 12). Nu are insa importanta care Persoana este vizata aici, deoarece scopurile si fagaduintele Tatalui si ale Fiului sunt identice. Tot ceea ce Petru Ii atribuie Unuia poate fi aplicat si Celuilalt. Dar judecand dupa exprimarea apostolului in aceasta epistola (cap. 1,2.8.11.16; 2,1; 3,2), cele mai multe dovezi sugereaza ca in cazul acesta ,,Domnul” este Hristos. Nu intarzie. Gr. braduno, ,,a amana”, ,,a pierde vremea”, folosit in Noul Testament doar aici si la 1 Timotei 3,15. Fagaduintei Lui. Adica fagaduinta revenirii Lui (v. 4), care era tinta batjocurii celor rai. Unii. [,,Unii oameni”, KJV]. Adica batjocoritorii (v. 3). [,,Intarziere”, KJV]. Sau ,,amanare”. Substantivul grec e derivat din aceeasi radacina ca si verbul braduno (vezi mai sus la ,,intarzie”). Deoarece Hristos nu revenise inca, scepticii presupuneau ca planurile lui Dumnezeu fusesera impiedicate sau schimbate. Ei nu recunosteau ca Dumnezeu este atotputernic si neschimbator si ca intentiile Sale vor fi toate implinite la timpul cuvenit (DA 32). Ci. Gr. alla, o conjunctie adversativa puternica, ce ar putea fi tradusa cu ,,dimpotriva” si sa arate astfel contrastul dintre acuzatia batjocoritorilor si faptul ca Domnul este vrednic de incredere. Indelunga rabdare. Gr. makrothumeo, de la makros, ,,lung” si thumos, ,,pasiune”, ,,manie”, de unde ,,a fi incet la manie”, ,,a fi rabdator” (vezi comentariul de la Romani 2,4; in ce priveste substantivul makrothumia, vezi comentariul de la 2 Corinteni 6,6). In ce priveste descrieri inspirate ale caracterului Domnului, vezi Exodul 34,6; Psalmi 86,5.15; 103,8. Pentru voi. [,,Pentru noi”, KJV]. Dovezile textuale favorizeaza exprimarea ,,pentru voi”, adica cititorii, crestinii care au nevoie sa li se reaminteasca purtarea de grija si rabdarea lui Dumnezeu fata de ei, mai ales atunci cand sunt ispititi sa se indoiasca de faptul ca El are in mana toate lucrurile. Doreste. Pentru foloseste aici verbul boulomai, care adesea exprima inclinatia mintii, cu sensul de ,,a dori”, si nu foloseste thelo care, in general, se refera la un scop fixat, ,,a voi”, ,,a hotari”. Deoarece nu vrea moartea pacatosului, Dumnezeu a facut tot ce sta in puterea Sa ca sa-l salveze de la moarte (Ioan 3,16). Cu toate acestea, Petru isi da seama ca unii vor respinge planul de mantuire si astfel vor fi pierduti (2 Petru 3,7). Piara. Gr. apollumi (vezi comentariul de la v. 6). Ci. Gr. alla, o conjunctie adversativa puternica (vezi comentariul de mai sus, la ,,ci”), folosita aici pentru a accentua contrastul dintre interpretarea gresita a intentiilor lui Dumnezeu, si anume ca El ar vrea ca unii sa piara, si adevarul ca El doreste ca toti sa fie mantuiti. Sa vina. Gr. choreo, ,,a face loc”, in cazul acesta pentru pocainta sau ,,a inainta”, adica a merge inainte, spre pocainta. Pocainta. Gr. metanoia (vezi comentariul de la 2 Corinteni 7,9). In v. 8, 9 Petru arata clar ca fagaduinta lui Dumnezeu cu privire la revenirea lui Hristos se va implini cu siguranta. Orice amanare aparenta este datorata dorintei lui Dumnezeu de a lasa deschisa usa mantuirii atata timp cat mai exista speranta ca un pacatos sa se pocaiasca. 3:10 Ziua Domnului insa va veni ca un hot. In ziua aceea, cerurile vor trece cu trosnet, trupurile ceresti se vor topi de mare caldura, si pamantul, cu tot ce este pe el, va arde. Ziua Domnului. Aceeasi cu ,,ziua lui Dumnezeu” (v. 12). Vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 2,20; Filipeni 1,6; 1 Tesaloniceni 5,2. Va veni. In versiunea greaca verbul este asezat intr-o pozitie accentuata. Este dincolo de orice indoiala ca ziua Domnului va veni. Hot. Gr. kleptes (vezi comentariul de la Ioan 10,1). Aceeasi ilustratie este folosita si de Isus (Matei 24,43), de Pavel (1 Tesaloniceni 5,2) si de Ioan (Apocalipsa 3,3; 16,15), pentru a sublinia revenirea pe neasteptate a Domnului. Cel care doreste sa fie mantuit trebuie sa fie in relatii bune cu Dumnezeu, inainte ca ziua Domnului sa soseasca, deoarece atunci nu va exista posibilitatea de a se pocai. [,,Noaptea”, KJV]. Dovezile textuale favorizeaza omiterea acestui cuvant. In ziua aceea. Adica in ziua Domnului. Cerurile. Vezi comentariul de la v. 5. Vor trece. Gr. parerchomai, ,,a trece”, ,,a pieri” (compara cu Matei 5,18; 24,35; Apocalipsa 21,1). Cu trosnet. [,,Cu zgomot mare”, KJV]. Gr. rhoizedon, un adverb onomatopeic, aratand zgomotul facut de aripile pasarilor sau de un obiect care se misca rapid prin aer. Probabil ca Petru foloseste cuvantul pentru a sugera sunetul produs de flacari. Trupurile ceresti. [,,Elementele naturii”, KJV]. Gr. stoicheia, ,,lucruri aranjate in siruri”, folosit cu privire la literele alfabetului, asezate in randuri; si mai tarziu cu privire la corpurile ceresti, soarele, luna si stelele (vezi comentariul de la Galateni 4,3). E probabil, daca nu chiar sigur, ca Petru vorbeste aici despre elementele fizice din care e compusa lumea noastra, care in ziua din urma vor fi topite de focul purificator. Topi. Gr. luo, in general tradus ,,a se descompune”, dar este tradus ,,a strica” in v. 11 si ,,a topi” in v. 12, in sensul de ,,a dezmembra” sau ,,a darama”. Ideea de ,,a topi” este fara indoiala derivata din folosirea cuvintelor ,,mare caldura”. De mare caldura. Gr. kausoo, un termen medical, ,,a fi ars de febra”, prin urmare aici si in v. 12, ,,a arde”. Pentru a vedea legatura dintre caldura, foc si revenirea lui Hristos, vezi comentariul de la Psalmi 50,3; Maleahi 4,1; 2 Tesaloniceni 1,8; vezi si comentariul de la Apocalipsa 20,9; etc. Pamantul, cu tot ce este pe el. Adica toate cele de pe pamant, lucrarile oamenilor si natura. Va arde. [,,Vor fi arse”, KJV]. Dovezile textuale sunt impartite intre exprimarea aceasta si ,,vor fi gasite”. Verbul ,,va arde” se potriveste cu contextul, dar si cealalta expresie este posibila, sugerand ideea ca va fi descoperita si aratata inaintea universului lipsa de valoare a celor pamantesti, materiale. 3:11 Deci, fiindca toate aceste lucruri au sa se strice, ce fel de oameni ar trebui sa fiti voi, printr-o purtare sfanta si evlavioasa, Deci, fiindca. Avand in vedere certitudinea ca fiecare lucru pacatos va fi distrus, se cuvine ca cei care stiu despre iminenta acelei zile, cand lumea va arde in foc, sa depuna eforturi sa elimine din gandurile si viata lor orice urma de pacat. Ce fel de oameni? Sau ,,ce fel de persoane?” De la un cuvant mai vechi care inseamna ,,din ce tara?”. Aici Petru arata ca preocuparea lui de baza nu este cu privire la evenimente, ci cu privire la oameni, adica la caracterul crestinilor carora le scrie. El l-a oferit detalii cu privire la evenimentele zilei de apoi pentru a le arata nevoia imperioasa de sfintenie, iar acum consacra restul epistolei pentru a ii convinge cu privire la aceasta nevoie. Ar trebui sa fiti voi. Cu referire la caracter. Printr-o purtare ... evlavioasa. [,,In toata ... evlavia”, KJV]. Literal, ,,in purtare sfanta si evlavie”, in versiunea greaca ambele substantive fiind la plural, intrucat Petru vrea sa-si accentueze gandul cat mai bine cu putinta si doreste ca purtarea celor care le scrie sa fie in conformitate cu cele mai inalte standarde crestine. In ce priveste cuvantul ,,purtare” (anastrophe), vezi comentariul de la cap. 2,7; pentru ,,evlavie” (eusebeia), vezi comentariul de la 1 Timotei 2,2. 3:12 asteptand si grabind venirea zilei lui Dumnezeu, in care cerurile aprinse vor pieri, si trupurile ceresti se vor topi de caldura focului? Asteptand. Gr. prosdokao, ,,a astepta”, folosit de trei ori in v. 12–14, intotdeauna sugerand o anticipare plina de nerabdare. Credinciosii trebuia sa fie totdeauna in alerta, asteptand revenirea Domnului lor (vezi comentariul de la Matei 24,42.44). Grabind. Adica zorind sosirea ,,zilei Domnului” si dorind-o cu infocare. Cei care si-au marturisit pacatele pot astepte cu nerabdare venirea lui Hristos si sa-si consacre energiile in raspandirea Evangheliei, pregatind astfel calea pentru aratarea Sa (vezi COL 69). Venirea. Gr. parousia (vezi comentariul de la Matei 24,3). Zilei lui Dumnezeu. Exista unele dovezi textuale pentru formularea ,,zilei Domnului”, dar vezi v. 10, unde s-a sugerat ca ,,ziua Domnului” si ,,ziua lui Dumnezeu” sunt expresii sinonime. In care. Mai degraba ,,din care cauza”, adica din cauza venirii zilei lui Dumnezeu. Cerurile. Adica atmosfera (vezi comentariul de la v. 5). Aprinse. [,,Arzande”, KJV]. Vezi comentariul de la v. 10. Vor pieri. [,,Vor disparea”, KJV]. Gr. luo (vezi comentariul de la v. 10). Trupurile ceresti. [,,Elementele naturii”, KJV]. Vezi comentariul de la v. 10. Se vor topi. Gr. teko, ,,a se face lichid”, adica a se topi. In versiunea greaca verbul este la timpul prezent, conferind expunerii un dinamism dramatic. De caldura focului. Vezi comentariul de la v. 10. Petru expune din nou evenimentele asociate revenirii Domnului, pentru a imprima in mintea cititorilor certitudinea si solemnitatea lor. Acum trece la lucruri mai placute, care urmeaza sa aiba loc dupa nimicirea celor pamantesti. 3:13 Dar noi, dupa fagaduinta Lui, asteptam ceruri noi si un pamant nou, in care va locui neprihanirea. Fagaduinta Lui. Indiferent de ce ar fi crezut batjocoritorii despre fagaduinta Domnului (v. 4), Petru arata (in v. 9 si aici) ca se increde fara rezerve in ea si isi randuieste viata in acord cu ea. Asteptam. Vezi comentariul de la v. 12. (Ceruri) noi. Gr. kainos, in sensul de ,,diferit”, nou ca tip, si nu neos, care, in general, inseamna ,,recent”, nou din punct de vedere al timpului. Aici Petru anticipeaza cerurile si pamantul restaurate, dupa ce au fost curatite de orice stricaciune (vezi comentariul de la Apocalipsa 21,1). Va locui. [,,Locuieste”, KJV]. Sau ,,isi face locuinta”, sugerand permanenta. Neprihanirea este descrisa ca fiind rezidentul permanent al cerurilor noi si al pamantului nou (vezi comentariul de la Isaia 11,9). 3:14 De aceea, preaiubitilor, fiindca asteptati aceste lucruri, siliti-va sa fiti gasiti inaintea Lui fara prihana, fara vina, si in pace. Prea iubitilor. Atunci cand face un apel apostolul se adreseaza deseori cu afectiune (vezi v. 1). Fiindca asteptati. Literal, propozitia spune: ,,lucrurile acestea, asteptandu-le”. Cunoastere si anticiparea sfarsitului istoriei pamantului pun asupra credinciosului o raspundere spirituala pe care Petru o scoate acum in evidenta. Siliti-va. [,,Fiti sarguinciosi”, KJV]. Gr. spoudazo (vezi comentariul de la cap. 1,10). Sa fiti gasiti inaintea Lui. [,,Sa fiti gasiti in El”, KJV]. Crestinul traieste in asteptarea momentului cand va sta fata in fata cu Domnul sau. Perspectiva aceasta il stimuleaza sa se pregateasca pentru evenimentul acela, pentru ca Hristos sa-l gaseasca fara vina. Fara prihana, fara vina. [,,Fara pata si fara cusur”, KJV]. Vezi comentariul de la Efeseni 1,4; Filipeni 2,15; Apocalipsa 14,5. Cel pe care Hristos il gaseste astfel cu siguranta ca va fi ,,in pace”, adica stapanit de o liniste launtrica izvorata din lipsa pacatului. Unul ca acesta va fi ,,in pace” cu Dumnezeu si cu semenii lui. Prin contrast, vezi descrierea pe care o face Petru invatatorilor mincinosi (2 Petru 2,13). Compara cu remuscarea celor nelegiuiti (vezi comentariul de la Ieremia 8,20). Pace. Vezi comentariul de la Romani 5, 1. 3:15 Sa credeti ca indelunga rabdare a Domnului nostru este mantuire, cum v-a scris si preaiubitul nostru frate Pavel, dupa intelepciunea data lui, Indelunga rabdare. Gr. makrothumia, forma substantivala inrudita cu verbul makrothumeo (vezi comentariul de la v. 9). Domnului nostru. Probabil referindu-se la Hristos (vezi comentariul de la v. 9). Mantuire. Indelunga rabdare a lui Hristos nu este mantuire, dar face cu putinta mantuirea. Batjocoritorii socoteau amanarea venirii Domnului ca o dovada ca fagaduintele Sale nu se vor implini niciodata, dar Petru arata ca ea este mai degraba o dovada a indelungei rabdari a Mantuitorului. El asteapta ca toti cei care doresc sa poata avea prilejul sa primeasca mantuirea. Cum v-a scris. Identificarea epistolelor pauline la care se refera aici Petru depinde de raspunsul la urmatoarele intrebari: (1) Ce subiect are Petru in vedere? Este numai amanarea aparenta a venirii Domnului, este problema delasarii morale din biserica sau este subiectul general al revenirii lui Hristos? (2) Care sunt destinatarii epistolei lui Petru? Comentatorii sustin mai multe raspunsuri, dar se pare ca inca nu s-a ajuns la o solutie definitiva. Daca s-ar accepta ca epistola lui Petru a fost scrisa crestinilor din Asia (vezi introducerea la prima epistola a lui Petru), atunci epistolele pauliene la care se face referire ar putea sa fie cele catre galateni, efeseni si coloseni sau alte scrisori care nu s-au pastrat pana acum. Un lucru e clar: scrierile lui Pavel erau in circulatie, erau acceptate ca avand autoritate, iar Petru putea sa apeleze la ele pentru a-si sprijini propria invatatura. Prea iubitul nostru frate Pavel. Daca se admite ca Petru nu foloseste pronumele ,,nostru” in sens general, atunci se intelege din cuvintele sale ca Pavel era binecunoscut si iubit de cititori. Chiar daca pronumele ,,nostru” este folosit la general, cuvintele acestea dovedesc atasamentul lui Petru fata de Pavel, in ciuda faptului ca in trecut avusesera pareri diferite (vezi comentariul de la Galateni 2.11–14). Intelepciunea data. Petru da de inteles ca Pavel nu avea o intelepciune spirituala inerenta, ci ca era dependent de darul divin, tot asa cum erau si fratii lui. 3:16 ca si in toate epistolele lui, cand vorbeste despre lucrurile acestea. In ele sunt unele lucruri grele de inteles, pe care cei nestiutori si nestatornici le rastalmacesc ca si pe celelalte Scripturi, spre pierzarea lor. Toate epistolele lui. In orasele mari ale Imperiului Roman scrisorile erau usor copiate contra unei taxe mici, iar distribuirea lor rapida era asigurata de legaturile de comunicatie excelente, oferite de reteaua romana de drumuri. Este deci posibil ca, daca nu toate, atunci cele mai multe din epistolele lui Pavel sa fi fost in circulatie chiar inainte de moartea sa. Din versetele acestea nu se poate hotari daca marele apostol era in viata sau nu in momentul cand scria Petru. Lucrurile acestea. Dupa cum se observa in comentariul de la v. 15, nu exista certitudine cu privire la care subiecte se refera Petru, dar daca este vorba despre cea de-a doua venire, subiectul acesta isi gaseste loc in toate scrisorile mai importante ale lui Pavel si nu e nevoie de o identificare mai specifica. Grele de inteles. Desi nu sunt specificate lucrurile acestea dificile, cei mai multi comentatori sunt de parere ca este vorba despre delasarea morala, pornind de la interpretarea gresita a invataturii lui Pavel cu privire la a doua venire si a legaturii crestinului cu Legea, subiecte care ocupa un loc de seama in 1 Tesaloniceni si in Galateni. Nestiutori. Nestiutori cu privire la scrierile lui Pavel sau poate pur si simplu neinstruiti, ignoranti in cele spirituale, in general. Religia lui Isus Hristos, cand este acceptata in inima, il innobileaza si cultiva pe credincios; dar cei care resping preceptele ei se lasa prada ispitelor de felul celor prezentate de batjocoritori si de invatatorii mincinosi. Nestatornici. Gr. asteriktoi (vezi comentariul de la cap. 2,14). Le rastalmacesc. [,,Le sucesc”, KJV]. Gr. strebloo, ,,a tortura”, ,,a intinde pe roata”, ,,a suci”. Cei nestiutori si nestatornici sucesc Scripturile rastalmacindu-le si fortandu-le intelesul, asa cum inchizitorul isi tortura si chinuia victima pe roata. Celelalte Scripturi. S-a speculat mult cu privire la scrierile la care s-a referit Petru. Unii cred ca este vorba doar de Vechiul Testament, in timp ce altii includ si ceea ce exista deja din Noul Testament. S-ar putea sa nu fie posibila o concluzie finala, dar este clar faptul ca Petru pune scrierile lui Pavel pe aceeasi treapta cu celelalte Scripturi inspirate (vezi Vol. V, pp. 185, 186). Pierzarea. [,,Distrugerea”, KJV]. Gr. apoleia (vezi comentariul de la cap. 2,1.3). Scripturile sunt menite pentru a-i conduce pe oameni la mantuire (vezi comentariul de la Ioan 5,39; 2 Timotei 3,16.17), dar cand sunt sucite, isi pierd puterea binefacatoare si cel care le foloseste gresit urmeaza un drum care poate duce doar la pierzarea sa. 3:17 Voi deci, preaiubitilor, stiind mai dinainte aceste lucruri, paziti-va ca nu cumva sa va lasati tarati de ratacirea acestor nelegiuiti, si sa va pierdeti taria; Voi. In greaca pronumele acesta este accentuat. Lasandu-i la o parte pe cei fara minte, care au rastalmacit Scriptura, Petru se adreseaza cititorilor, pe care incearca sa-i protejeze de astfel de erori. Stiind mai dinainte. Credinciosii fusesera bine instruiti si cunosteau doctrinele inselatoare ale invatatorilor mincinosi. De aceea ei nu aveau de ce sa se teama in cazul ca invataturile eretice ar fi ajuns la ei sau daca s-ar fi intalnit cu amagitorii. Paziti-va ca nu cumva. Credinciosul raspunde de propria sa siguranta; el nu-si poate ingadui sa doarma in timpul razboiului spiritual pe care il duce (vezi comentariul de la 1 Corinteni 16,13; Efeseni 6,10–18). Sa va lasati tarati. Gr. sunapago (vezi comentariul de la Romani 12,16). De ratacirea acestor nelegiuiti. [,,De ratacirea nelegiuitilor”, KJV]. In cap. 2,18 scriitorul a vorbit deja despre ,,cei ce traiesc in ratacire”, adica neamurile pagane. Acum el da de inteles ca invatatorii mincinosi se impartasesc cu pacatele neamurilor, sau cu ,,ratacirea”, si staruie pe langa cititori sa nu fie prinsi in cursa de o astfel de purtare. Pentru cuvantul ,,nelegiuiti” (athesmoi), vezi comentariul de la cap. 2,7. Taria. [,,Statornicia”, KJV]. Gr. sterigmos, folosit in contrast cu asteriktoi, ,,nestatornic” (v. 16), iar aici traducerea cea mai buna ar fi ,,temelia”. Adevaratul crestin are o temelie sigura (compara cu 1 Corinteni 3,10–14) si nu trebuie sa o paraseasca pentru vreo libertate inchipuita pe care invatatorii desfranati cauta sa i-o ofere. 3:18 ci cresteti in harul si in cunostinta Domnului si Mantuitorului nostru Isus Hristos. A Lui sa fie slava, acum si in ziua vesniciei. Amin. Ci. Aceasta conjunctie subliniaza alternativa oferita de apostol. In loc sa fie dus in ratacire, credinciosul trebuie sa inainteze in desavarsirea crestina. Cresteti. Timpul verbului in limba greaca vrea sa spuna ,,staruiti in crestere”. Cititorii acestei epistole au facut deja progrese mari in comportament, dar nu trebuiau sa se multumeasca cu atat. Ei trebuiau sa-si continue cresterea spirituala (vezi comentariul de la Matei 5,48; Efeseni 4,13–15; 1 Petru 2,2). Cresterea este un element caracteristic adevaratului copil al lui Dumnezeu, cum este pentru toate fapturile vii, deoarece el a gasit o viata noua in Hristos Isus (compara cu 1 Corinteni 4,15). Tinta lui este un caracter asemenea caracterului desavarsit al Domnului sau si o minte in stare sa nutreasca gandurile Lui. El aspira sa creasca ,,in toate privintele”, ca sa ajunga ,,la Cel ce este Capul, Hristos” (vezi Efeseni 4,15). In viata aceasta cat si in viata viitoare crestinul poate privi inainte, catre o crestere continua a caracterului si o intelegere a vointei si cailor lui Dumnezeu. Mintea si spiritul sau vor avea mereu inaltimi noi de cucerit, vor fi intotdeauna usi noi de deschis si ocazii de fructificat. Asa cum a aratat deja Petru (1 Petru 2,2), ,,pruncii” crestini de curand nascuti se hranesc cu ,,laptele duhovnicesc si curat” al Cuvantului. Dar va veni un timp cand nu se vor mai hrani numai cu ,,lapte” spiritual, ci se vor deprinde sa se manance ,,hrana tare” (vezi comentariul de la Evrei 5,11–14; 6,1.2). Harul. Gr. charis (vezi comentariul de la Ioan 1,14; Romani 1,7; 3,24; 1 Corinteni 1,3). Harul este una dintre sferele in care trebuie sa creasca cel credincios; el trebuie sa devina tot mai ancorat in experimentarea bunatatii si indurarii lui Hristos. Cunostinta. Gr. gnosis (vezi comentariul de la 1 Corinteni 1,5; 12,8). Petru se refera aici la o anumita cunoastere, cunoasterea care il familiarizeaza pe crestin cu persoana, slujba, lucrarea si puterea lui Isus Hristos. Aceasta cunoastere poate si trebuie sa creasca. Fiecare zi a vietii de crestin ar trebui sa-l faca sa inteleaga mai bine lucrarea Domnului sau pentru lume si pentru sine. In ce priveste titlul dat aici lui Hristos, vezi comentariul de la Matei 1,1.21; Luca 2,11; compara cu Filipeni 3,20; 1 Timotei 1,1; Tit 1,4; 2 Petru 1,1.11. A Lui. Adica a lui Hristos. De-a lungul acestei epistole Petru a marturisit consecvent cu privire la dumnezeirea lui Hristos (cap. 1,11.17; 2,20; etc.), iar acum, in acelasi spirit, Ii adreseaza laude (vezi comentariul de la Iuda 24, 25). Slava. Gr. doxa (vezi comentariul de la Ioan 1,14; Romani 3,23; 1 Corinteni 11,7). In greceste cuvantul doxa este precedat de articolul hotarat si da de inteles ca toata slava cu putinta trebuie sa Ii fie adusa Mantuitorului. In ziua vesniciei. [,,Pentru vesnicie”, KJV]. Gr. eis hemeran aionos, literal, ,,in ziua vesniciei” (vezi comentariul de la Apocalipsa 1,6). Amin. Vezi comentariul de la Matei 5,18. Pot fi citate dovezi textuale importante pentru omiterea acestui cuvant, dar poate fi pastrat ca o incheiere potrivita a epistolei.COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 3, 4 AA 535; GC 370; PP 102 4 DA 635; TM 233; 1T 57; 2T 195; 5T 10 5–7PP 101 8 PP 170 9 GC 48; 2T 194; 5T 485, 649 9–15AA 536 10 DA 780; EW 54; GC 672; PP 104, 339; SR 428 11 TM 420; 5T 547 11, 12 EW 108; 6T 13 12 COL 69; DA 633 13 MB 17 13, 14 5T 692 14 AA 567; GC x; 1T 340 16 CSW 38; CT 463; Ev 358; FE 308; SC 107; TM 25, 33; 2T 692; 3T 38; 5T 700; 6T 57 17 CT 257; 5T 693 17, 18 AA 537; 5T 483, 537 18 AH 362; CS 165; CSW 30, 69, 106; CT 37, 207, 452, 504; FE 118; ML 101, 103, 171, 249; MM 217; MYP 121; SC 80, 112; SL 59, 93, 95; Te 93, 188; TM 160; 1T 340, 663; 2T 187, 265, 642; 3T 476; 5T 69, 393, 528, 573, 706; 6T 423, 424; 9T 160 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: