2:4 Caci daca n-a crutat Dumnezeu pe ingerii care au pacatuit, ci i-a aruncat in Adanc, unde stau inconjurati de intuneric, legati cu lanturi si pastrati pentru judecata;
Caci daca n-a crutat. Cu aceste cuvinte apostolul incepe o serie de ilustratii cu privire la inevitabilitatea judecatilor lui Dumnezeu. Ideea inceputa aici se incheie tocmai in versetul 9, unde se trage concluzia ca Domnul ii va elibera pe cei evlaviosi si ii va pedepsi pe cei nelegiuiti. In ce priveste verbul ,,a cruta” (pheidomai), vezi comentariul de la Romani 8,32.
Pe ingeri. Compara cu pasajul paralel din Iuda 6. Scriitorul nu specifica pacatul care a dus la caderea acestor ingeri (vezi comentariul de la Iuda 6; Apocalipsa 12,4.7–9). Rationamentul lui Petru este ca daca Dumnezeu nu i-a crutat pe ingeri, fiinte spirituale care traiesc in prezenta Sa, El nu va neglija sa-i pedepseasca pe oamenii nelegiuiti care i-au dus pe altii in ratacire.
I-a aruncat in Adanc. [,,I-a aruncat in iad”, KJV]. O traducere a cuvantului grecesc tartaroo, ,,a tine captiv in Tartar (infern)”. Grecii din antichitate considerau ca iadul este locasul mortilor nelegiuiti si locul unde sunt pedepsiti. Astfel corespundea gheenei iudeilor (vezi comentariul de la Matei 5,22). Scriindu-le unor oameni care locuiau intr-o atmosfera elenistica, Petru foloseste un termen grecesc pentru a transmite ce vrea sa spuna, dar asta nu inseamna ca sustine conceptia greceasca despre iad sau credinta populara iudaica despre gheena. Aici prin iad se intelege locul unde locuiesc fortat ingerii cei rai pana in ziua judecatii.
Inconjurati de intuneric, legati cu lanturi. [,,Legati cu lanturile intunericului”, KJV]. Dovezile textuale favorizeaza exprimarea ,,aruncati in prapastiile intunericului”. Exprimarea lui Petru este figurata si nu serveste la identificarea vreunui loc anumit ca locuinta a ingerilor cazuti. Expresia aceasta difera de cea folosita de Iuda in pasajul sau paralel (vezi Iuda 6).
Judecata. Gr. krisis, ,,[actul] judecatii”. In v. 3, Petru foloseste alt cuvant pentru ,,judecata” (krima), care se refera la verdictul care rezulta din judecata (vezi comentariul de la Ioan 3,19; 9,39; 16,11). Aici apostolul priveste inspre viitor, cand verdictul rostit asupra lui Satana si asupra ingerilor lui va fi, in cele din urma, executat (vezi comentariul de la Apocalipsa 20,10).