Printable Mode2 Petru, 2
|
2:1 In norod s-au ridicat si proroci mincinosi, cum si intre voi vor fi invatatori mincinosi, care vor strecura pe furis erezii nimicitoare, se vor lepada de Stapanul, care i-a rascumparat, si vor face sa cada asupra lor o pierzare napraznica. In norod. Adica printre israeliti. S-au ridicat. Se accentueaza contrastul dintre profetia lui Dumnezeu, despre care tocmai s-a discutat (cap. 1,20.21) si invatatorii mincinosi, de care vorbeste acum apostolul. Prooroci mincinosi. Vezi Matei 7,15. Petru se refera la un fapt istoric pe care cititorii sai il cunosteau prea bine – se ridicasera multi profeti mincinosi in vremurile Vechiului Testament (vezi comentariul de la Ieremia 14,13). Mai tarziu el va discuta si despre un exemplu proeminent, si anume Balaam (2 Petru 2,15). Intre voi. Aceasta inseamna ca invatatorii mincinosi aveau sa se ridice chiar dintre cei credinciosi sau ca aveau sa vina printre ei, din afara (compara cu Faptele Apostolilor 20,29.30). Vor fi. Timpul viitor al verbului sugereaza ca invatatorii mincinosi inca nu isi incepusera lucrarea distrugatoare printre credinciosii carora le scrie Petru, desi isi desfasurau deja activitatea in alta parte, din moment ce in v. 10–22 cu privire la ei se foloseste atat prezentul cat si trecutul. Unul din scopurile principale pe care le are apostolul in vedere este sa-i avertizeze pe cititorii impotriva inselaciunilor subtile ale invatatorilor mincinosi, pentru ca turma sa sa poata scapa din cursele lor. Care. Gr. hoitines, ,,de felul acesta”, adica invatatorii mincinosi sunt acel fel de oameni care aduc erezii. Vor strecura pe furis. [,,Vor introduce pe ascuns”, KJV]. Literal, ,,vor aduce inauntru din exterior”, fiind poate vorba de patrunderea secreta a invatatorilor mincinosi, care se vor strecura asa cum se furiseaza spionii intr-o tara. Erezii nimicitoare. [,,Erezii de osandit”, KJV]. Literal, ,,erezii ale nimicirii” sau ,,erezii ale pierzarii”, adica erezii care duc la pierzare. Cuvantul pentru ,,pierzare” este apoleia (vezi comentariul de la Ioan 17,12). In epistola aceasta Petru foloseste frecvent cuvantul apoleia (de doua ori in versetul acesta; in v. 3; si in cap. 3,7.16). Erezii. Gr. haireseis (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 5,17; 1 Corinteni 11,19). De-a lungul acestui capitol apostolul vorbeste de multe din ereziile propagate de acesti invatatori mincinosi: lepadarea de Domnul (v. 1), invataturi imorale (v. 10, 18), abaterea de la porunca sfanta (v. 21) etc. Descrierea pe care o face Petru lucrarii lor justifica limbajul dur cu care ii condamna. Se vor lepada. Compara pasajul paralel din Iuda 4. Ce amintiri trebuie sa fi navalit in mintea lui Petru cand folosea cuvantul acesta, care-i amintea cum se lepadase el de Domnul (vezi comentariul de la Matei 26,75; compara cu Matei 10,33)! Stapanul. [,,Domnul”, KJV]. Gr. despotes, ,,stapan” (vezi comentariul de la Luca 2,29; Faptele Apostolilor 4,24). Cuvantul era folosit de sclavi, cand se adresau stapanilor lor. El cuprinde in sine ideea de domnie, stapanire, proprietate absoluta, de obicei prin cumparare. Despotes este un titlu deosebit de potrivit pentru Hristos, tinand cont de pretul pe care l-a platit pentru rascumpararea omului (vezi comentariul de la Matei 20,28; 1 Corinteni 6,19.20). Nu poate fi o erezie mai rea decat a trai o viata ca cea pe care o ducea invatatorii mincinosi, lepadandu-se de Domnul, care Isi daduse viata pentru a-i rascumpara de pacat si de consecintele lui. Faptul ca s-au lepadat de Domnul lor inseamna ca au fost candva crestini, chiar daca dupa aceea au apostaziat. Grabnica pieire. [,,Nimicire rapida”, KJV]. Sau ,,pierzare brusca”, adica nimicire neasteptata. Vezi comentariul de la cap. 1,14, unde cuvantul tradus aici ,,grabnic” este tradus acolo ,,deodata”. Sfarsitul oricarui neadevar este nimicirea, atat pentru cel care il propovaduieste cat si pentru adeptii lui. 2:2 Multi ii vor urma in destrabalarile lor. Si, din pricina lor, calea adevarului va fi vorbita de rau. Ii vor urma. Sau ,,ii vor urma pana la cap”, implicand o imitare exacta a inselatorilor. Apostolul intampina cu curaj posibilitatea ca multi sa ii urmeze pe invatatorii mincinosi, nadajduind in acelasi timp ca avertizarea lui ii va salva pe unii din cititori de o astfel de inselaciune fatala. Destrabalarile lor. [,,Caile lor rele”, KJV]. Dovezile textuale atesta exprimarea ,,faptele lor lascive” (aselgeiai). Folosirea cuvantului aselgeiai aici si in v. 18 sugereaza ca doctrinele invatatorilor mincinosi incurajau destrabalarea si ca aceasta atragea multi indivizi instabili. Din pricina lor. Unii considera ca aceste cuvinte fac referire la invatatorii mincinosi. Poate ca e mai bine sa fie aplicate membrilor bisericii care se angajeaza in practicile imorale propovaduite de acesti invatatori imorali. Calea adevarului. Adica adevarul, calea crestina. Pentru cuvantul ,,cale”, vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 9,2; 16,17. Vorbita de rau. Literal, ,,va fi hulita”. Paganii nu faceau deosebire intre crestinii adevarati si cei care-i urmau pe invatatorii mincinosi, angajandu-se in practici imorale. Astfel invatatura crestina era vorbita de rau din cauza faptelor rele ale celor decazuti. Comportamentul necrestin al unora aduce discreditare asupra intregii biserici. 2:3 In lacomia lor vor cauta ca, prin cuvantari inselatoare, sa aiba un castig de la voi. Dar osanda ii paste de multa vreme, si pierzarea lor nu dormiteaza. In lacomia. Lacomia este elementul prin care invatatorii mincinosi actionau pentru a-i insela si a trage foloase materiale de la cei care nu erau vigilenti (compara cu 1 Timotei 6,5; Tit 1,11; Iuda 16). Compara cu experienta lui Balaam (Numeri 22 la 24). In ce priveste ,,lacomia”, vezi comentariul de la Romani 1,29; Efeseni 5,13; Coloseni 3,5. Inselatoare. [,,Prefacute”, KJV]. Gr. plastoi, ,,modelate”, ,,formate”, de unde ,,falsificate”, ,,fabricate” (de aici cuvantul romanesc ,,plastic”, n.tr.). Acesti invatatori mincinosi pretindeau ca au cunostinte secrete si ii convingeau pe adeptii lor sa il plateasca in schimbul acestora, dand astfel pe fata adevaratele lor motive. Sa aiba un castig. Gr. emporeuomai, ,,a face negot”, ,,a calatori pentru afaceri”. Cuvantul ,,emporiu” (centru comercial) deriva din aceeasi radacina. Invatatorii mincinosi faceau negot cu sufletele victimelor lor, vanzandu-le invatatura mincinoasa in schimbul darurilor pe care le primeau de la ei. Credinciosii care dadeau din banii lor pentru a-i imbogati pe acesti invatatori trageau, fara indoiala, foarte putin folos din asta. Dar osanda ii paste de multa vreme. [,,Judecata lor ... nu zaboveste”, KJV]. Literal, ,,sentinta lor nu ramane pasiva mult timp”. Sentinta data de mult de Dumnezeu nu e litera moarta si nu poate fi ignorata. Pierzarea. Gr. apoleia (vezi v. 1). Aici este vorba de distrugerea finala a invatatorilor mincinosi. Nu dormiteaza. Gr. nustazo, ,,a misca din cap in somn”, cuvant care se gaseste in Noul Testament doar aici si in Matei 25,5. Expresia anterioara a lui Petru facea referire la sentinta judecatii. Acum el ii asigura pe cei credinciosi ca sentinta invatatorilor mincinosi va fi executata dupa planul lui Dumnezeu. 2:4 Caci daca n-a crutat Dumnezeu pe ingerii care au pacatuit, ci i-a aruncat in Adanc, unde stau inconjurati de intuneric, legati cu lanturi si pastrati pentru judecata; Caci daca n-a crutat. Cu aceste cuvinte apostolul incepe o serie de ilustratii cu privire la inevitabilitatea judecatilor lui Dumnezeu. Ideea inceputa aici se incheie tocmai in versetul 9, unde se trage concluzia ca Domnul ii va elibera pe cei evlaviosi si ii va pedepsi pe cei nelegiuiti. In ce priveste verbul ,,a cruta” (pheidomai), vezi comentariul de la Romani 8,32. Pe ingeri. Compara cu pasajul paralel din Iuda 6. Scriitorul nu specifica pacatul care a dus la caderea acestor ingeri (vezi comentariul de la Iuda 6; Apocalipsa 12,4.7–9). Rationamentul lui Petru este ca daca Dumnezeu nu i-a crutat pe ingeri, fiinte spirituale care traiesc in prezenta Sa, El nu va neglija sa-i pedepseasca pe oamenii nelegiuiti care i-au dus pe altii in ratacire. I-a aruncat in Adanc. [,,I-a aruncat in iad”, KJV]. O traducere a cuvantului grecesc tartaroo, ,,a tine captiv in Tartar (infern)”. Grecii din antichitate considerau ca iadul este locasul mortilor nelegiuiti si locul unde sunt pedepsiti. Astfel corespundea gheenei iudeilor (vezi comentariul de la Matei 5,22). Scriindu-le unor oameni care locuiau intr-o atmosfera elenistica, Petru foloseste un termen grecesc pentru a transmite ce vrea sa spuna, dar asta nu inseamna ca sustine conceptia greceasca despre iad sau credinta populara iudaica despre gheena. Aici prin iad se intelege locul unde locuiesc fortat ingerii cei rai pana in ziua judecatii. Inconjurati de intuneric, legati cu lanturi. [,,Legati cu lanturile intunericului”, KJV]. Dovezile textuale favorizeaza exprimarea ,,aruncati in prapastiile intunericului”. Exprimarea lui Petru este figurata si nu serveste la identificarea vreunui loc anumit ca locuinta a ingerilor cazuti. Expresia aceasta difera de cea folosita de Iuda in pasajul sau paralel (vezi Iuda 6). Judecata. Gr. krisis, ,,[actul] judecatii”. In v. 3, Petru foloseste alt cuvant pentru ,,judecata” (krima), care se refera la verdictul care rezulta din judecata (vezi comentariul de la Ioan 3,19; 9,39; 16,11). Aici apostolul priveste inspre viitor, cand verdictul rostit asupra lui Satana si asupra ingerilor lui va fi, in cele din urma, executat (vezi comentariul de la Apocalipsa 20,10). 2:5 daca n-a crutat El lumea veche, ci a scapat pe Noe, acest propovaduitor al neprihanirii, impreuna cu alti sapte insi, cand a trimis potopul peste o lume de nelegiuiti; Daca n-a crutat. Cu aceste cuvinte apostolul isi incepe a doua ilustratie cu privire la certitudinea judecatii (vezi comentariul de la v. 4). Lumea veche. Adica lumea de dinainte de potop. A scapat. Gr. phulasso, ,,a pazi”, ,,a veghea”, aici in sensul de ,,a proteja” (compara cu Genesa 7,16). Propovaduitor. Gr. kerux, ,,crainic” (vezi comentariul de la 1 Timotei 2,7). Inca din vremurile stravechi slujba de kerux era sacra, iar persoana crainicului inviolabila, deoarece se considera ca este sub protectia zeilor. Noe a fost pus de Domnul ca ,,propovaduitor al neprihanirii”, adica proclama o solie cu privire la neprihanire. Josephus (Antichitati iudaice, i. 3. 1 [72–74]) declara ca, potrivit traditiei iudaice, Noe a incercat sa-i convinga pe contemporanii sai sa-si schimbe viata in bine (vezi comentariul de la Genesa 6,3; 1 Petru 3,19.20). Impreuna cu alti sapte. [,,Al optulea”, KJV]. Gr. ogdoos, ,,al optulea”, adica insotit de alti sapte, in cazul acesta membrii cei mai apropiati ai familiei lui Noe (vezi Genesa 6,10; 7,7). Aici Petru pune accentul asupra faptului ca atat de putini – doar opt – au scapat cu viata din populatia antediluviana. A trimis. Mai degraba ,,in timp ce a adus”. Potopul. Vezi comentariul de la Genesa 7,17–24. Nelegiuiti. Gr. asebeis, singular asebes (vezi comentariul de la Romani 4,5). Ca descrierea pe care o face Petru lumii antediluviene este corecta se poate vedea din Genesa 6,1–7 (compara cu PP 90–92). 2:6 daca a osandit El la pieire si a prefacut in cenusa cetatile Sodoma si Gomora, ca sa slujeasca de pilda celor ce vor trai in nelegiuire, A prefacut. Compara cu pasajul paralel din Iuda 7. Aceasta este a treia ilustratie a judecatilor lui Dumnezeu (vezi comentariul de la 2 Petru 2,4.5). Cuvantul grecesc pentru ,,a prefacut in cenusa” (tephroo) este folosit de scriitorul clasic Dio Cassius (Roman History, lxvi. 21) pentru a descrie eruptia Vezuviului. Sodoma si Gomora. Pentru o descriere a distrugerii acestor cetati, vezi comentariul de la Genesa 19,24.25. Ca sa slujeasca. Sau ,,dupa ce le-a pus”. Pilda. [,,Exemplu”, KJV]. Gr. hupodeigma ,,exemplu”, adica avertizare. Celor ce vor trai in nelegiuire. [,,Celor neevlaviosi”, KJV]. Literal, ,,cei care sunt gata sa traiasca in nelegiuire”. Soarta teribila a cetatenilor campiei trebuia sa-i descurajeze pe altii de la a se deda la aceeasi nelegiuire care a adus distrugerea lor. 2:7 si daca a scapat pe neprihanitul Lot, care era foarte intristat de viata destrabalata a acestor stricati; A scapat. [,,A eliberat”, KJV]. Sau ,,a izbavit”. Dupa cum Dumnezeu l-a scapat pe Noe de la potop, tot asa l-a scapat pe Lot si pe familia lui de prapadul care a mistuit Sodoma (Genesa 19,15.16). Desi este preocupat in primul rand de certitudinea judecatii divine, Petru are grija sa scoata in evidenta indurarea lui Dumnezeu. Neprihanitul. Gr. dikaios (vezi comentariul de la Matei 1,19). Cuvantul acesta apare de doua ori in 2 Petru 2,8, unde este tradus la fel. Intristat. [,,Iritat”, KJV]. Gr. kataponeo, ,,a extenua prin munca”, ilustrand situatia lui Lot, care era complet extenuat si dezgustat de imoralitatea oamenilor din Sodoma. (Vezi v. 8, ,,isi chinuia”). Viata. [,,Purtarea”, KJV]. Gr. anastrophe, ,,purtare”, ,,comportament”. Anastrophe este folosit de 6 ori in 1 Petru si de 2 ori in epistola aceasta (aici si in cap. 3,11). Stricati. [,,Nelegiuiti”, KJV]. Gr. athesmoi, de la a, ,,fara”, si thesmoi, ,,legi”, ,,porunci”, de unde cuvantul ,,nelegiuiti”; de obicei aceia care se razvratesc impotriva poruncilor divine. In Noul Testament cuvantul athesmoi apare numai aici si in cap. 3,17. 2:8 (caci neprihanitul acesta, care locuia in mijlocul lor, isi chinuia in toate zilele sufletul lui neprihanit, din pricina celor ce vedea si auzea din faptele lor nelegiuite;) Care locuia. Petru foloseste un cuvant rar si accentuat, egkatoikeo, pentru a exprima ideea sederii lui Lot chiar in mijlocul locuitorilor nelegiuiti ai Sodomei. Isi chinuia. [,,Isi necajea”, KJV]. Gr. basanizo, ,,a tortura”, ,,a chinui”, punand un accent deosebit asupra chinului care continua zi de zi. Vazand zilnic comportamentul nelegiuit al vecinilor sai, Lot trecea printr-un zbucium sufletesc neincetat. Vedea si auzea. Literal, ,,prin vederea si auzirea”. Pacatele il asaltau pe Lot din toate partile, atacandu-l prin vaz si prin auz, pana cand se parea ca nu mai exista scapare din influenta lor vicleana. Faptele lor nelegiuite. [,,Faptele lor ilegale”, KJV]. Mai degraba ,,faptele lor nelegiuite” (ca in traducerea Cornilescu). 2:9 inseamna ca Domnul stie sa izbaveasca din incercare pe oamenii cucernici, si sa pastreze pe cei nelegiuiti, ca sa fie pedepsiti in ziua judecatii: Domnul stie. Acum apostolul ajunge la sfarsitul lungului sau sir de ilustratii inceput in v. 4 si trage concluzia ca, avand in vedere purtarea de grija a Domnului pentru Noe si Lot si judecatile Lui impotriva nelegiuitilor contemporani cu ei, cel credincios se poate sprijini deplin pe dreptatea lui Dumnezeu. Sa izbaveasca. Compara cu v. 7. Incercare. [,,Ispite”, KJV]. Literal, ,,ispita”, care pare sa se refere aici la amagirea la pacat si la incercarile care vin asupra celor care rezista cu statornicie pacatului (vezi comentariul de la Iacov 1,2.12). Asigurarea protectiei Domnului trebuia sa-i intareasca pe destinatarii acestei epistole sa reziste amagirilor prezentate de invatatorii mincinosi. Cucernici. [,,Evlaviosi”, KJV]. Gr. eusebes (vezi Faptele Apostolilor 10,2.7). Sa pastreze. Sau ,,sa tina” (compara cu v. 4). Nelegiuiti. Gr. adikoi, folosit aici ca antonim al lui eusebes, ,,evlavios”, ,,cucernic”. Sa fie pedepsiti. Gr. kolazomenous, un participiu prezent, literal, ,,fiind pedepsit”. Exista doua opinii distincte cu privire la teologia lui Petru in aceasta privinta: 1. 1. Participiul ,,fiind pedepsiti” exprima scopul, dupa cum e reflectat de traducerea ,,ca sa fie pedepsiti”, cu scopul de a fi pedepsiti. Explicatia aceasta atribuie pedepsirea mentionata aici zilei judecatii. 2. 2. Participiul ar trebui sa fie tradus ,,in timp ce sunt pedepsiti”, cu referire la plata pe care pacatul o aduce celor nedrepti, in timpul vietii lor pe acest pamant. Interpretarea aceasta se potriveste mai bine cu prima jumatate a v. 9, potrivit careia cei cucernici sunt eliberati de ispitele si incercarile care-i asalteaza toata viata. Dar cei nelegiuiti sufera ca rezultat al faptelor lor rele. Interpretarea aceasta mai are avantajul de a pastra forta timpului prezent al participiului kolazomenous, ,,fiind pedepsiti”, in armonie cu timpul prezent al infinitivului terein, ,,a rezerva”. Pentru un studiu mai aprofundat, vezi Probleme in Traducerea Bibliei, pp. 237–240. A crede ca pasajul acesta sustine ca intre moarte si judecata cei nelegiuiti se afla sub pedeapsa, nu se armonizeaza cu invatatura intregii Scripturi (vezi Luca 16,19; Apocalipsa 14,10.11). Ziua judecatii. In epistola aceasta Petru considera ca ,,ziua judecatii”, ,,ziua Domnului” (vezi cap. 3,7.10) si ,,ziua lui Dumnezeu” (v. 12) sunt acelasi lucru. Pentru un studiu despre ziua judecatii, vezi comentariul de la Apocalipsa 14,7.10; 20,11–15. 2:10 mai ales pe cei ce, in pofta lor necurata, umbla poftind trupul altuia, si dispretuiesc stapanirea. Ca niste indrazneti si incapatanati ce sunt, ei nu se tem sa batjocoreasca dregatoriile, Mai ales. Petru revine acum la scena contemporana si se ocupa din nou cu invatatorii mincinosi si coruptia lor. Pofta. Gr. epithumia (vezi comentariul de la Romani 7,7). Necurata. Gr. miasmos, ,,murdarie, ,,stricaciune”. De la miasmos deriva cuvantul ,,miasma”. In Noul Testament miasmos apare doar aici si se refera la actul profanarii sau al manjirii (vezi comentariul de la v. 20). Din aceste cuvinte si din v. 2.12–20 reiese clar faptul ca cei care tulburau biserica nu doar ca raspandeau doctrine false, ci si manifestau o imoralitate flagranta. Este recunoscut faptul ca in de-a lungul istoriei bisericii crestine doctrinele false au fost insotite de imoralitate. Cei care se departeaza de norma adevarului lui Dumnezeu parasesc cu usurinta si norma Lui privind conduita personala. Cei ce ... umbla. Prin aceste cuvinte se face referire la o anumita categorie a celor care sunt pedepsiti (v. 9). Poftind. Gr. epithumia (vezi comentariul de la Romani 7,7). Dupa trupul altuia. [,,Dupa trup”, KJV]. Compara cu pasajul paralel din Iuda 7. In viata invatatorilor mincinosi, poftele trupului era factorul dominant, dupa care se lasau condusi (vezi comentariul de la Romani 8,4.5). Dispretuiesc stapanirea. Cuvantul kuriotes este tradus in Efeseni 1,21 ,,stapanire” si e aplicat la ingeri in Efeseni 1,21 si Coloseni 1,16 si poate si in Iuda 8. Totusi, cei mai multi comentatori sunt de acord ca aici se refera la stapanirea lui Hristos. In v. 1 apostolul prezice ca invatatorii eretici se vor lepada de ,,Stapanul, care i-a rascumparat” si in v. 11 el da de inteles ca ei Il respecta doar foarte putin pe Domnul, asa ca se poate spune pe buna dreptate ca dispretuiesc stapanirea lui Isus Hristos. O metoda prin care se poate pune la proba valabilitatea unei noi invataturi este analiza felului cum abordeaza ea Dumnezeirea – da dovada sau nu de respect fata de Dumnezeu. Indrazneti. [,,Aroganti”, KJV]. Sau ,,incumetati”, adica persoane care se aventureaza nesabuit, mai ales in impotrivirea lor fata de autoritate. Incapatanati. Literal ,,egoisti”, implicand aroganta. Inselatorii erau hotarati sa faca asa cum voiau ei, chiar sfidand autoritatii. Nu se tem. Literal, propozitia spune: ,,ei nu tem cand batjocoreasca maririle”. Opiniile sunt impartite cu privire la cuvantul ,,dregatoriile”, sau ,,maririle” (doxai). Unii vad o referire la ingerii rai, dar e greu de imaginat cum pot fi acestia batjocoriti. Altii, avand anumite dovezi, aplica aceste cuvinte la ingerii buni, sugerand ca invatatorii mincinosi vorbesc in mod defavorabil despre ei. Totusi, altii sustin ca se face referire la intreaga familie cereasca, inclusiv la Dumnezeu, la Hristos si la ingeri. Mai exista o categorie, care sustin ca este vorba de autoritatile pamantesti, impotriva carora ereticii vorbesc de rau cu obstinatie. Alegerea opiniei potrivite depinde de interpretarea data v. 11 (vezi comentariul de acolo). 2:11 pe cand ingerii, care sunt mai mari in tarie si putere, nu aduc inaintea Domnului nici o judecata batjocoritoare impotriva lor. Pe cand. Compara pasajul paralel din Iuda 8, 9. Petru atrage atentia acum asupra contrastului dintre invatatorii slabi si ingerii puternici. Cei dintai sunt atat de incapatanati incat batjocoresc chiar si autoritatile cele mai inalte, in timp ce ingerii, care sunt mai tari decat invatatorii mincinosi, se abtin cu discretie in privinta acestor chestiuni. Ingerii. Din context reiese clar ca Petru se refera la ingerii sfinti, nu la cei cazuti. Mai mari. Adica superiori invatatorilor mincinos. Inaintea Domnului. Adica in prezenta divina, unde traiesc ingerii sfinti. Desi nu isi dau seama de lucrul acesta, invatatorii mincinosi sunt si ei vazuti mereu de Dumnezeu si ar trebui sa se poarte tot atat de respectuos ca si ingerii lipsiti de pacat. Judecata batjocoritoare. Adica ,,judecata ocaratoare”. Impotriva lor. Interpretarea v. 11 depinde de intelesul dat acestor cuvinte. Unii le aplica la invatatorii mincinosi, dar contextul sugereaza ca ar fi mai bine sa fie aplicate la ,,dregatorii”; in cazul acesta sensul pasajului este ca invatatorii eretici batjocoresc autoritatile, in timp ce ingerii, desi superiori acestor invatatori, din teama evlavioasa, se abtin de la orice acuzatie de felul acesta. Cat de insolenta apare purtarea invatatorilor in lumina unei astfel de comparatii! 2:12 Dar acestia, ca niste dobitoace fara minte, din fire sortite sa fie prinse si nimicite, batjocorind ce nu cunosc, vor pieri in insasi stricaciunea lor, Acestia. Adica invatatorii mincinosi. Compara cu pasajul paralel din Iuda 10. Dobitoace fara minte. Sau ,,creaturi irationale”. Cuvantul tradus ,,dobitoace” este zoa, ,,fapturi vii” (vezi Apocalipsa 4,6). Sa fie prinse si nimicite. Literal, ,,pentru prindere si nimicire”. Aceasta descriere accentueaza natura irationala si nespirituala a acestor invatatori corupti. Batjocorind. [,,Vorbind de rau”, KJV]. Gr. blasphemeo, ,,a huli”, ,,a vorbi de rau”. Compara cu folosirea acestui cuvant in v. 2, 10 si a adjectivului blasphemos, ,,defaimator”, hulitor”, ,,batjocoritor” in v. 11. Ce. [,,Lucruri”, KJV]. Literal, ,,lucruri de care sunt nestiutori” (compara cu 1 Timotei 1,7). Cei inselati ar fi putut sa inteleaga lucrurile dumnezeiesti, dar au ales sa ramana in nestiinta si sa duca si pe altii in ratacire. Vor pieri in stricaciunea lor. Mai degraba ,,in pierzania lor vor pieri si ei”. In limba greaca este un joc de cuvinte care nu este redat in traducerea Cornilescu. Poate ca scriitorul sugereaza ca invatatorii mincinosi vor pieri cum pier animalele sau ca vor pieri ca urmare a faptelor lor stricate. Ambele interpretari sunt valabile, iar sfarsitul lor va fi acelasi: vor fi nimiciti. 2:13 si isi vor lua astfel plata cuvenita pentru nelegiuirea lor. Fericirea lor este sa traiasca in placeri ziua in amiaza mare. Ca niste intinati si spurcati, se pun pe chefuit la mesele lor de dragoste, cand ospateaza impreuna cu voi. Isi vor lua. [,,Vor primi”, KJV]. Pot fi citate dovezi textuale importante pentru exprimarea ,,suferind rau”, propozitia sunand astfel: ,,suferind rau ca plata pentru facere de rau”. Fericirea lor este sa traiasca in placeri. [,,Socotesc o placere sa traiasca in dezmat”, KJV]. Literal, ,,socotind dezmatul o placere”. Cuvantul grecesc pentru ,,fericire” [,,placere”, KJV] (hedone) implica adesea o satisfacere a poftelor senzuale (compara cu Luca 8,14; Tit 3,3; Iacov 4,1.3), in timp ce cuvantul grecesc pentru ,,placeri” [,,dezmat”, KJV] (truphe) inseamna moliciune, vietuire voluptoasa. Astfel Petru ii descrie pe amagitori ca dedandu-se poftelor carnii specifice intunericului acestei lumi, socotindu-le totusi ca fapte legitime, aducatoare de fericite, ireprosabile chiar si la lumina zilei. Intinati. [,,Pete”, KJV]. Acesti invatatori intinati si spurcati sunt niste pete si defecte pe fata pamantului si mai ales pentru numele bisericii. Se pun pe chefuit. [,,Se distreaza”, KJV]. Cuvantul ,,a chefui” vine din aceeasi radacina cu ,,dezmat” (vezi formula anterioara). Mesele lor de dragoste. [,,Inselaciunile”, KJV]. Gr. apatai, ,,inselaciuni”, dar pot fi citate dovezi textuale importante pentru termenul agapai, ,,petreceri/mese de dragoste” (compara cu Iuda 12; vezi Vol. VI, pp. 45, 46; vezi comentariul de la 1 Corinteni 11,20). E posibil ca Petru sa se fi abtinut sa foloseasca agapai, deoarece ii era greu sa aminteasca de masa iubirii sacre, pe care acesti invatatori mincinosi o faceau de ocara prin chefurile lor. Chiar daca pastram cuvantul apatai, ,,inselaciuni”, care e mai bine atestat, trebuie sa tinem cont de context si sa recunoastem ca apostolul are in minte masa de dragoste. Compara cu descrierea lui Pavel, cu privire la betia si imbuibarea cu mancare la Sfanta Cina, asa cum faceau unii din biserica din Corint (vezi comentariul de la 1Corinteni 11,20–22). Ospateaza. [,,Petrec”, KJV]. Gr. suneuocheo, de la sun, ,,impreuna”, euocheo, ,,a se imbuiba”. Declaratia lui Petru ca invatatorii mincinosi se ospateaza impreuna cu credinciosii inseamna ca persoanele care provocau tulburarea erau inca membri ai bisericii, fapt care facea influenta lor si mai primejdioasa. 2:14 Le scapara ochii de preacurvie, si nu se satura de pacatuit. Momesc sufletele nestatornice, au inima deprinsa la lacomie, sunt niste blestemati! De preacurvie. Mai degraba ,,dupa o femeie adultera”. Aceste cuvinte ofera un tablou plastic al unor barbati ale caror ganduri se opresc mereu asupra unei femei adultere. Cele mai mari dorinte ale lor sunt cele sexuale si fiecare femeie pe care o intalnesc e imediat apreciata din acest punct de vedere (vezi comentariul de la Matei 5,28). Nu e de mirare ca descopera ca nu sunt in stare sa-si stapaneasca pasiunile si sa se abtina de la pacat. Momesc. Adica ademenesc. Nestatornice. Gr. asteriktoi, literal, ,,nesprijinite”, ,,neintemeiate”. Se face referire in primul rand la femeile pe care invatatorii mincinosi le ademeneau la practice adultere. E posibil ca inselatorii luau parte la mesele de dragoste pentru a face cunostinta cu femei pe care apoi le puteau seduce. S-ar putea ca Petru sa se refere si la barbatii care erau dusi in ratacire de influenta rea a invatatorilor. Deprinsa. Gr. gumnazo, ,,a antrena in gimnastica”, de unde cuvantul ,,gimnastica”. Acesti invatatori mincinosi se antrenau cu atentie ca sa capete indemanare pentru a obtine ceea ce doreau. La lacomie. [,,Cu practicarea lacomiei”, KJV]. Dovezile textuale atesta formula ,,la lacomie”. Pe langa batjocura si senzualitate, acesta este un alt viciu care ii stapaneste pe invatatorii mincinosi. Niste blestemati. [,,Copii blestemati”, KJV]. Literal, ,,copii ai blestemului”, adica aceia care merita blestemul, atat de rau este caracterul lor. 2:15 Dupa ce au parasit calea cea dreapta, au ratacit, si au urmat calea lui Balaam, fiul lui Bosor, care a iubit plata faradelegii. Au parasit. Sau ,,deoarece au parasit pe deplin”. Compara v. 15, 16 ca pasajul paralel din Iuda 11. Calea. Gr. hodos (vezi Faptele Apostolilor 9,2). Petru declara aici ca impotrivitorii practic parasisera cu totul calea crestina. Dreapta. Gr. euthus (vezi Faptele Apostolilor 8,21). Au ratacit. Sau ,,au fost facuti sa rataceasca”. Cei care parasesc calea crestina sfarsesc in ratacire. Au urmat. Sau ,,au urmat pana la capat”, dand de inteles ca este vorba despre o imitare perfecta (vezi comentariul de la v. 2). Calea lui Balaam. In loc sa urmeze calea lui Hristos, acesti invatatori mincinosi au urmat ca niste robi calea lui Balaam. Din tot acest capitol reiese ca Petru il avea in minte pe Balaam ca prototip al inselatorilor din vremea sa. Ei iubeau castigul financiar si incurajau senzualitatea, asa cum facuse profetul din vechime. In ce priveste purtarea lui Balaam, vezi comentariul de la Numeri 22 la 24. Bosor. Numit ,,Beor” in Numeri 22,5. Plata faradelegii. Aceeasi expresie greaca este tradusa, in v. 12, prin ,,plata cuvenita pentru nelegiuirea lor”. Balaam si invatatorii mincinosi isi aveau ochii atintiti spre rasplatirea materiala care venea pe urma practicilor lor rele. 2:16 Dar a fost mustrat aspru pentru calcarea lui de lege: o magarita necuvantatoare, care a inceput sa vorbeasca cu glas omenesc, a pus frau nebuniei prorocului. Calcarea lui de lege. [,,Nelegiuirea lui”, KJV]. Sau ,,propria lui calcare [de lege]”. Nelegiuirea lui Balaam n-a fost nici trecuta cu vederea, nici lasata nemustrata, iar Petru da de inteles ca purtarea invatatorilor mincinosi nu va trece nepedepsita. Magarita. Gr. hupozugios, literal ,,sub un jug”, referindu-se la magar, ca animal de povara in Orient. A inceput sa vorbeasca. Gr. phtheggomai, ,,a scoate un sunet”, ,,a scoate un strigat sau un zgomot”, ,,a rosti”, folosit pentru orice zgomot facut de oameni sau de animale, nereferindu-se neaparat la limbajul articulat. Asadar Petru defineste zgomotul facut de magarita ca un ,,glas omenesc” (compara cu Numeri 22,27–31). A pus frau. [,,A oprit”, KJV]. Sau ,,a retinut”, ,,a oprit”. Minunea magaritei care a vorbit l-a oprit pe Balaam din calea lui razvratita si l-a facut in stare sa-l recunoasca pe inger si sa fie dispus sa asculte de instructiunile venite de la Dumnezeu. Nebuniei. Aici, starea de a-si iesi din fire. Daca Balaam si-ar fi retinut dorintele, refuzand sa fie condus de lacomie, n-ar fi ratacit atat de mult. Apostolul ii lasa din nou pe cititori sa aplice singuri ilustratia aceasta la situatia invatatorilor mincinosi, care au urmat calea lui Balaam. 2:17 Oamenii acestia sunt niste fantani fara apa, niste nori, alungati de furtuna: lor le este pastrata negura intunericului. Oamenii acestia. Compara v. 17–19 cu pasajul paralel din Iuda 12, 13, 16. Acum Petru lasa la o parte ilustratia inceputa si vorbeste direct despre invatatorii mincinosi (compara cu v. 12). Puturi fara apa. Sau ,,izvoare fara apa”. Inselatorii pretindeau ca ii invioreaza pe cei insetati spiritual, dar cand acestia veneau la ei, erau amarnic dezamagiti, deoarece invatatorii nu puteau sa ofere apa vie. Ei erau seci din punct de vedere spiritual (compara cu Ioan 4,14; Apocalipsa 7,17; 21,6). Nori. Dovezile textuale favorizeaza cuvantul ,,ceturi”. Astfel literal, propozitia suna in felul urmator: ,,ceturi alungate de o vijelie”. Invatatorii eretici, pretinzand ca aduc lumina, aduceau ceata groasa, care acoperea privelistea spirituala si-i oprea pe crestini sa vada incotro merg. In plus, ,,ceturile” nu era compacte, invatatura abatandu-se incoace si incolo, sub impulsul pasiunilor invatatorului. Le este pastrata. [,,Le este rezervata pentru totdeauna”, KJV]. Mai degraba ,,le-a fost rezervata” (compara cu v. 4.9). Pot fi citate dovezi textuale importante pentru omiterea cuvintelor ,,pentru totdeauna” [in KJV], desi sunt bine atestate in pasajul paralel din Iuda 13. Negura intunericului. [,,Ceata intunericului”, KJV]. Adica taramul de jos, iadul. Compara cu v. 4, unde de asemenea este folosit cuvantul zophos, ,,negura”. Vezi harta cu Palestina in timpul lui Irod Agripa II si a procuratorilor romani 2:18 Ei vorbesc cu trufie lucruri de nimic, momesc, cu poftele carnii si cu desfranari, pe cei ce de abia au scapat de cei ce traiesc in ratacire. Vorbesc. Gr. phtheggomai (vezi comentariul de la v. 16). Petru considera ca inselatorii nu vorbesc coerent, ci scot sunete, asa cum a facut magarita (v. 16). Lucruri de nimic. [,,Cuvinte mari, bombastice”, KJV]. Gr. huperogka, literal, ,,[lucruri] foarte umflate”, adica vorbire exagerata, bombastica, probabil facand referire la termenii filosofici cu care jonglau invatatorii gnostici (vezi comentariul de la Iuda 16). Momesc. Cuvantul grecesc de aici este acelasi cu cel folosit in v. 14. Poftele carnii. Compara cu ,,pofta … necurata” (vezi comentariul de la v. 10). Desfranare. Gr. aselgeiai (vezi comentariul de la v. 2). Cei ce de-abia au scapat. [,,Cei care erau proaspat scapati”, KJV]. Dovezile textuale favorizeaza exprimarea ,,cei care tocmai scapau”. Acestia sunt cei pe care invatatorii mincinosi ii momeau cu vorbe bombastice, argumente filosofice si ademeniri senzuale. Victimele vizate de-abia acceptasera crestinismul sau erau pe punctul de a-l accepta, cand au fost pusi fata in fata cu inselaciunile subtile ale acestor eretici. Cei care ii inselau pe acesti ,,micuti” meritau cu siguranta sentinta prescrisa de Mantuitorul (Matei 18,6). De cei ce traiesc in ratacire. Adica neamurile pagane din care venea proaspetii convertiti si de sub a caror influenta de-abia izbutisera sa scape. 2:19 Le fagaduiesc slobozenia, in timp ce ei insisi sunt robi ai stricaciunii. Caci fiecare este robul lucrului de care este biruit. Le fagaduiesc slobozenia. Invatatorii mincinosi incercau sa ii determine pe adeptii lor sa creada ca aveau sa fie eliberati de toate restrictiile suparatoare. Dar libertatea pe care o fagaduiau ei era desfrau nelegiuit, nu libertate crestina (vezi comentariul de la 2 Corinteni 3,17; Galateni 5,13). Inselatorii nu puteau sa ofere si nici nu doreau sa ajunga la marea libertate pe care ar trebui sa o aiba un crestin, libertatea de sub robia pacatului. Robi. [,,Servitori”, KJV]. Sau ,,sclavi”. Stricaciunii. Gr. phthora (vezi cap. 1,4). Phthora sugereaza necuratie morala. Invatatorii mincinosi nu erau in stare sa-i ajute pe altii sa ajunga la o moralitate mai inalta deoarece ei insisi erau robi ai pacatelor senzuale. Este robul. [,,Este adus in robie”, KJV]. Mai degraba ,,a fost facut rob” (vezi comentariul de la Romani 6,16). Desi invatatorii mincinosi nu stiau lucrul acesta, pacatul ii biruise si devenisera sclavii lui. Cum puteau ei sa ofere libertate altora?! De care. Face referire la stricaciune. Biruit. Ca intr-o lupta, cand cel mai slab este infrant. 2:20 In adevar, daca, dupa ce au scapat de intinaciunile lumii, prin cunoasterea Domnului si Mantuitorului nostru Isus Hristos, se incurca iarasi si sunt biruiti de ele, starea lor de pe urma se face mai rea decat cea dintai. Daca, dupa ce au scapat. Literal, propozitia spune: ,,caci, daca au scapat”. Pentru a-i avertiza pe credinciosi cu privire la primejdiile si rezultatul apostaziei, apostolul foloseste exemplul celor care fusesera amagiti sa-i urmeze pe invatatorii mincinosi. Intinaciunile. Gr. miasmata, ,,lucrurile care manjesc”, ,,pangaririle”, care vin ca rezultat al contactului cu lumea (vezi comentariul de la v. 10). Lumii. Vezi comentariul de la 1 Ioan 2,15. Cunoasterea. Gr. epignosis (vezi comentariul de la cap. 1,2). Domnului si Mantuitorului nostru Isus Hristos. Aici apostolul Ii atribuie Mantuitorului nostru un titlu multiplu, care intruchipeaza cele mai multe din atributele Lui slavite si reprezinta functiile Sale cele mai de seama (vezi comentariul de la Matei 1,21.23; Luca 2,29; Ioan 13,13; 20,28). Acela care a ajuns la o cunoastere deplina a lui Isus va avea o intelegere personala a puterii Mantuitorului, deoarece a experimentat-o in propria sa viata. Cunoasterea experimentala a lui Hristos l-a determinat sa fuga de lume si de intinaciunile ei, iar puterea lui Hristos l-a facut in stare sa scape cu totul de ele. Petru considera ca propria sa turma a scapat in felul acesta si doreste ca ea sa nu fie ademenita sa se intoarca in lume prin momelile invatatorilor mincinosi. Se incurca. Gr. empleko, ,,a se intretese”, deci ,,a fi incurcat”. Asa cum gladiatorii se incurcau unul in plasa celuilalt in timpul luptei, tot asa credinciosul care cedeaza ispitelor lumesti ajunge foarte incurcat si usor de biruit. Cuvantul ,,de ele” poate fi inlocuit cu ,,in acestea”, adica in intinaciunile lumii, sau ,,de acestea”, adica biruit de intinaciuni. Biruiti. Vezi comentariul de la v. 19. De pe urma. Literal, propozitia spune: ,,lucrurile de pe urma ale lor au ajuns mai rele decat cele dintai”. Cel care a fost candva crestin si s-a intors in lume devine impietrit din punct de vedere spiritual si mai putin sensibil la apelurile spirituale. Mantuirea lui devine mai dificila (compara cu Matei 12,45; Luca 11,26; Evrei 6,4–8; 10,26). 2:21 Ar fi fost mai bine pentru ei sa nu fi cunoscut calea neprihanirii, decat, dupa ce au cunoscut-o, sa se intoarca de la porunca sfanta, care le fusese data. Ar fi fost mai bine. Pozitia celor apostaziati ar fi fost mai buna daca nu ar fi devenit crestini, deoarece atunci ar fi putut sa fie abordati ca pagani. Frumusetea adevarului crestin ar fi facut o impresie puternica asupra inimii lor si ar fi fost mai sensibili la puterea Evangheliei de a converti. Cunoscut. Gr. epignosko, verbul care corespunde substantivului epignosis (vezi comentariul de la cap. 1,2). Cel care a ajuns sa-L cunoasca pe deplin pe Mantuitorul nu poate ramane acelasi, ca inainte de acest moment. Cunostinta implica raspundere. Omul este responsabil pentru ceea ce a ajuns sa cunoasca. Desi un crestin apostaziat s-ar putea intoarce la felul de vietuire lumesc, el nu poate sa scape de raspunderea cunoasterii mantuitoare a lui Hristos, pe care candva L-a primit si apoi L-a lepadat. Calea neprihanirii. Este subliniata ideea ca exista o singura cale a mantuirii (vezi comentariul de la v. 2, 15). Sa se intoarca. Pot fi citate dovezi textuale importante pentru varianta ,,sa se intoarca inapoi”, accentuand renuntarea la felul de viata crestin. Porunca sfanta. Folosirea articolului hotarat si a numarului singular arata ca este vorba de un anumit concept. In Romani 7,12 Pavel foloseste o constructie similara, referindu-se la intregul grup de instructiuni date crestinilor pentru a-i calauzi pe ,,calea neprihanirii”. Data. Gr. paradidomi, ,,a preda”, ,,a transmite”, ,,a inmana”, ,,a da mai departe”. Verbul este inrudit cu substantivul paradosis, ,,o datina”, adica traditie (2 Tesaloniceni 3,6; vezi comentariul de la Marcu 7,3). Astfel Petru se refera la invatatura pe care credinciosii o primisera de la invatatorii crestini. 2:22 Cu ei s-a intamplat ce spune zicala adevarata: Cainele s-a intors la ce varsase, si scroafa spalata s-a intors sa se tavaleasca iarasi in mocirla. Zicala. [,,Proverbul”, KJV]. Gr. paroimia (vezi comentariul de la Ioan 10,6). Zicala s-a implinit in cazul celor apostati. Cainele. Proverbul acesta se gaseste in Proverbe 26,11 referindu-se la reintoarcerea unui nebun la nebunia lui. Aici Petru il foloseste pentru a ilustra comportamentul stricat si nechibzuit al celor care, dupa ce au parasit mizeria lumii, se intorc sa traiasca in ea. Scroafa. Acesta nu este un proverb biblic, dar trebuie sa fi circulat printre iudeii de pe vremea lui Petru. Ilustratia aceasta este folosita pentru a-l zugravi pe crestinul care a fost spalat si curatat de intinaciunile lumii, dar, prin apostazie, se intoarce, murdarindu-se din nou cu necuratia morala de care fusese eliberat prin Evanghelie.COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1 AA 535; 3T 485 1, 2 AA 587; PP 686 1–35T 145 2 CH 591; 5T 291 2, 3 8T 199 4 PP 53; SR 31 5 PP 102; 4T 308 7, 8 PP 168 8 5T 210 9 DA 528 10, 11 PP 386 12–155T 145 15 PP 439 16 PP 442 17 AA 535 19 PP 67 20 1T 284 20, 21 AA 535 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: