1:19 Si avem cuvantul prorociei facut si mai tare; la care bine faceti ca luati aminte, ca la o lumina care straluceste intr-un loc intunecos, pana se va crapa de ziua si va rasari luceafarul de dimineata in inimile voastre.
Si avem. [,,Avem de asemenea ”, KJV]. Sau ,,si avem”, ceea ce sugereaza ca in cuvintele care urmeaza Petru vorbeste de altceva decat de experienta lui unica, de a fi martor al schimbarii la fata, desi in nici un caz nu o inlocuieste. Cei carora le scrie Petru nu fusesera prezenti la acest eveniment si s-ar fi putut indoi ca ea confirma ,,puterea si venirea Domnului nostru Isus Hristos” (v. 16). Dar exista ceva la fel de convingator pentru Petru si probabil mai convingator pentru cititorii lui, si anume ,,cuvantul proorociei facut si mai tare”.
Cuvantul proorociei facut si mai tare. [,,Un cuvant mai sigur al profetiei”, KJV]. Mai degraba ,,cuvantul profetic facut mai sigur”. In mare masura convingerile pe care le aveau Petru si tovarasii sai cu privire la misiunea lui Hristos veneau din faptul ca viata Lui a implinit profetiile Vechiului Testament (compara cu Faptele Apostolilor 2,22–36; 3,18; 4,10.11.23–28; etc.). Lucrul acesta, impreuna cu experienta cunoasterii personale a Domnului in timpul lucrarii Sale pe pamant (compara cu 1 Ioan 1,1–3), a oferit o temelie neclintita pentru credinta lor. Ei si-au folosit viata impartasind altora credinta aceasta si, in felul acesta, au intemeiat biserica primara. Reprezentantii lui Hristos de astazi au de indeplinit aceeasi misiune.
La care ... luati aminte. Petru se adreseaza aici in mod deosebit destinatarilor acestei epistole. Prin pronumele relativ ,,la care” poate ca se refera fie la intregul sir de rationamente (v. 16–18), care leaga schimbarea la fata si cuvantul proorociei, in sprijinul convingerilor sale, fie la cuvantul proorociei, pe care tocmai il mentioneaza. Ambele interpretari sunt valabile si fiecare avea sa indrepte mintea cititorilor catre Scriptura, ca sursa de calauzire si autoritate.
Lumina. Gr. luchnos, ,,lampa” (vezi Psalmi 119,105; Matei 5,15).
Un loc intunecos. Sau ,,un loc sordid”, care poate fi si intunecos si murdar. Cei carora le scrie Petru traiau intr-un mediu murdar si intunecos, intr-o societate pagana, si, pentru a evita multele capcane care-i inconjurau, aveau nevoie de toata lumina spirituala existenta.
Pana se va crapa. Literal, ,,va razbate lumina”, care strapunge intunericul. Apostolul stia ca venirea Domnului sau are sa imprastie intunericul lumii si sa aduca lumina vesnica. Atunci nu va mai fi nevoie de lampa; Lumina lumii ii va oferi poporului Sau toata lumina necesara. Poate ca Petru s-a gandit si la ivirea zorilor zilei care aduce mantuire fiecarei inimi.
Ziua. Pot fi citate dovezi textuale si pentru includerea articolului hotarat. Se pare ca Petru a trecut cu gandul de la schimbarea la fata, care prefigura revenirea in slava a Domnului, la ,,ziua” cea mare. El nu doar ca le reaminteste crestinilor de spectacolul pe care-l privise el pe munte, dar le si indrepta atentia catre evenimentul glorios pe care-l prefigureaza acesta – a doua venire a lui Hristos, cu putere si slava.
Luceafarul de dimineata. Gr. phosphoros, un cuvant compus din phos, ,,lumina”, si verbul phero, ,,a purta”, deci ,,purtatorul de lumina” sau ,,aducatorul de lumina”, Phosphoros, care in Noul Testament apare doar aici, denumea planeta Venus, uneori cunoscuta si ca luceafarul de dimineata (vezi comentariul de la Isaia 14,12). Fara indoiala ca apostolul se refera la Hristos (vezi comentariul de la Matei 4,2; Luca 1,78.79; Apocalipsa 2,28; 22,16).
In inimile voastre. Sau ,,in mintile voastre”. Prin aceste cuvinte Petru subliniaza experienta omului pe care credinta lui Hristos pune pe deplin stapanire. Siguranta acestei convingeri este punctul central al sirului de argumente din v. 16–19.