1:17 Caci El a primit de la Dumnezeu Tatal cinste si slava, atunci cand, din slava minunata, s-a auzit deasupra Lui un glas, care zicea: Acesta este Fiul Meu preaiubit, in care Imi gasesc placerea.
A primit. Este vorba de momentul schimbarii la fata.
Cinste si slava. Onoarea de a fi recunoscut public de catre Tatal si slava care a invaluit persoana Sa la schimbarea la fata, amintind de Sechina, au facut cat se poate de clar faptul ca Isus din Nazaret era vrednic de a primi inchinarea si slujirea tuturor fiintele create. Vezi comentariul de la Ioan 1,14.
Slava minunata. Gr. megaloprepes, ,,potrivit pentru un om mare”, ,,plin de maiestate”, ,,magnific”, cuvant care apare in Noul Testament doar aici, dar este gasit in LXX (Deuteronom 33,26), unde poate fi tradus ,,Cel maret”, adica Dumnezeu. Prin acest cuvant Petru face referire la acel ,,nor luminos” care i-a umbrit pe participantii si pe martorii la schimbarea la fata (vezi Matei 17,5).
Un glas. Vezi comentariul de la Matei 17,5.
Fiul Meu prea iubit. Expresia este identica cu cea din Evanghelia lui Matei (vezi Matei 17,5). Petru nu putea sa uite vreodata solia rostita de glasul dumnezeiesc. Importanta pe care a dat-o acestor cuvinte a determinat conceptia lui cu privire la Fiul, despre care Tatal vorbise.