English Home Romanian Home
Electronic Bible Online Pages Multi Language Phone Application One Language d/">Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Electronic Books Online Pages Build Ebook Phone Application Download Ebook Phone Application Download Desktop Application Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Create Bible Application Create E-Books Application
Credits News
About our project   |    Mobile Pages   |   
Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / 2 Petru

Adventist

Romanian_non-diacritics

Printable ModePrintable Mode

2 Petru, 1


1:1 Simon Petru, rob si apostol al lui Isus Hristos, catre cei ce au capatat o credinta de acelasi pret cu a noastra, prin dreptatea Dumnezeului si Mantuitorului nostru Isus Hristos:

Simon. Gr. Sumeon, o transliterare a ebr. Shim‘on, ,,Simeon”. In greaca transliterarea cea mai obisnuita este Simon. Pot fi citate dovezi textuale pentru aceasta transliterare. Vezi Matei 4,18.

Petru. Vezi Matei 4,18. In ce priveste paternitatea epistolei, vezi Introducerea.

Rob. [,,Serv”, KJV]. Gr. doulos (vezi comentariul de la Romani 1,1).

Apostol. Gr. apostolos, ,,un mesager” (vezi comentariul de la Marcu 3,14; Faptele Apostolilor 1,2; Romani 1,1; 2 Corinteni 1,1).

Al lui Isus Hristos. Vezi comentariul de la 1 Petru 1,1.

Capatat. Gr. lagchano, ,,a primi”, ,,a obtine prin tragere la sorti”, in Noul Testament fiind folosit numai aici si la Luca 1,9; Ioan 19,24; Faptele Apostolilor 1,17 (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 1,17). Lagchano este folosit pentru a sublinia originea divina a mostenirii. Darul acesta vine prin indurarea lui Dumnezeu, nu prin vreun merit al persoanei. Apostolul nu-i descrie pe cei carora le scrie, dar probabil ca erau aceiasi credinciosi carora le trimise si prima epistola (vezi Introducerea; vezi comentariul de la 1 Petru 1,1).

Credinta. Poate ca este vorba de acea credinta prin care credinciosii au raspuns chemarii lui Dumnezeu sau de doctrinele pe care le-au acceptat la convertire, sau poate ambele variante (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 6,7).

De acelasi pret. [,,La fel de pretioasa”, KJV]. Gr. isotimos, ,,la fel de pretioasa”, ,,la fel de onorata”.

Cu a noastra. Adica, asa cum o avem noi. Petru pune semnul egal intre credinta cititorilor si credinta sa. Pronumele ,,noi” a prilejuit multe discutii. Unii, presupunand ca le scrie neamurilor, ca in prima epistola (vezi 1 Petru 1,1), sustin ca prin cuvantul ,,noi” Petru face referire la toti crestinii iudei. Altii, crezand ca le scrie iudeilor din diaspora (vezi 1 Petru 1,1) interpreteaza pronumele ,,noi” ca o referire la apostol si la membrii bisericii locale in care se gasea Petru la data scrierii. Iar altii considera ca prin ,,noi” se face aluzie la toti apostolii care au adus credinta paganilor din multe parti ale lumii. Aceasta ultima interpretare pare de preferat, deoarece evita orice distinctie dogmatica, alta decat cea naturala, dintre apostoli si membrii laici.

Dreptatea Dumnezeului. In ce priveste diferitele sensuri ale acestei expresii, vezi Romani 1,17. In ce priveste conceptul de ,,dreptate” (,,neprihanire”) (dikaiosune), vezi comentariul de la Matei 5,6. Aici Petru le explica cititorilor ca s-au facut partasi aceleiasi credinte pe care o are si el, in temeiul indurarii divine care vrea sa aduca mantuire tuturor oamenilor.

Mantuitorului nostru. Din greaca este evident ca ,,Dumnezeului si Mantuitorului nostru Isus Hristos” se refera la o singura persoana, Isus Hristos. Expresia poate fi tradusa: ,,Dumnezeului nostru, chiar Mantuitorul, Isus Hristos”. Aceasta acceptare a dumnezeirii lui Isus nu trebuie sa ne surprinda, deoarece Petru insusi recunoscuse ca Domnul sau este ,,Fiul Dumnezeului celui viu” (Matei 16,16) si il auzise pe Toma numindu-L ,,Domnul meu si Dumnezeul meu” (Ioan 20, 28). In ce priveste titlurile lui Hristos si dumnezeirea Sa, vezi comentariul de la Matei 1,1; vezi Vol. V, pp. 917–919.



1:2 Harul si pacea sa va fie inmultite prin cunoasterea lui Dumnezeu si a Domnului nostru Isus Hristos!

Harul si pacea. Vezi comentariul de la Romani 1,7; 2 Corinteni 1,2. Sa va fie inmultite. Cititorii aveau deja, intr-o oarecare masura, har si pace. Acum apostolul ar vrea ca ei sa capete o masura mai mare din aceste daruri ceresti (vezi cap. 3,18).

Prin cunoasterea. Sau ,,in cunoasterea”. Cuvantul folosit aici pentru ,,cunoastere” (epignosis) este mai accentuat decat forma substantivala greaca simpla (gnosis) si implica o cunoastere mai profunda decat cea care provine din contemplarea obiectului studiat. O astfel de cunoastere il influenteaza pe crestin. Concentrandu-se asupra Tatalui si a Fiului, harul si pacea vin din belsug in inima credinciosului. Apostolul isi da foarte bine seama de eficacitatea acestei cunoasteri – epignosis

– si in epistola asta vorbeste despre ea de patru ori (cap. 1,2.3.8; cap. 2,20).

Lui Dumnezeu si a Domnului nostru Isus. In contrast cu expresia similara din v. 1, constructia greaca de aici arata ca apostolul se refera atat la Tatal cat si la Fiul.



1:3 Dumnezeiasca Lui putere ne-a daruit tot ce priveste viata si evlavia, prin cunoasterea Celui ce ne-a chemat prin slava si puterea Lui,

[,,Dupa cum”, KJV]. Sau ,,vazand ca”. Cuvintele care urmeaza sunt o prelungire a ideii ca harul si pacea vin din cunoasterea personala a lui Dumnezeu si a lui Hristos (v. 2).

Dumnezeiasca Lui putere. Adica puterea dumnezeiasca a lui Hristos, intrucat El este ultima persoana la care se face referire in v. 2 si intrucat pare sa fie numit ,,Dumnezeu” in v. 1. Cuvantul grecesc pentru ,,dumnezeiesc” (theios) e folosit in Noul Testament numai aici, in v. 4 si in Faptele Apostolilor 17,29, unde este tradus ,,Dumnezeirea”. Cuvantul pentru ,,putere” (dunamis, vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 1,8) se gaseste combinat cu theios in inscriptiile grecesti ale secolului I d.Hr., si asadar Petru foloseste un termen cu care, fara indoiala, cititorii lui erau obisnuiti. El subliniaza aici puterea si maiestatea Domnului sau, cum face si in alte parti ale epistolei (cap. 1,11.16.17) si arata ce poate face puterea lui Domnului Hristos pentru noi.

Ne-a daruit. [,,Ne-a dat”, KJV]. Gr. doreo, ,,a aduce un dar”, ,,a acorda”, un cuvant mai puternic decat obisnuitul didomi, ,,a da”. Tot. [,,Toate lucrurile”, KJV]. O reamintire a faptului ca Domnul a dat totul pentru mantuirea noastra. Viata. Si anume viata spirituala de felul celei cerute crestinului, precum si viata fizica (Faptele Apostolilor 17,25.28).

Evlavia. Gr. eusebeia, ,,evlavie”, ,,religie”, adica purtarea crestina (vezi 1 Timotei 2,2). Darurile date de Hristos au menirea de a ii face in stare pe urmasii Sai sa ajunga la tinta fixata pentru ei. Viata de biruinta nu poate fi traita fara aceste daruri; se cuvine dar sa le primim si sa le folosim.

Cunoasterea. Gr. epignosis (vezi comentariul de la v. 2).

Celui ce ne-a chemat. Aceasta poate fi ori o referire la Tata, prezentat in Noul Testament ca Acela care il cheama pe crestin (Romani 8,30), ori la Fiul, care i-a chemat pe ucenici (Marcu 3,13) si pe pacatosi (Matei 9,13). Daca se face vreo distinctie, atunci ea nu este de ordin practic, deoarece Tatal si Fiul sunt una. Chemarea oricaruia dintre ei este la fel de eficienta.

Prin slava si puterea. [,,La slava si putere”, KJV]. Literal, ,,prin slava si putere”, dar dovezile textuale favorizeaza expresia ,,la propria Sa slava si putere”. Cuvantul arete, ,,putere” poate fi tradus ,,bunatate”, ,,excelenta” (vezi Filipeni 4,8; 1 Petru 2,9). Expresia in discutie poate sprijini ideea ca propozitia ,,Celui ce ne-a chemat” se refera la Hristos, deoarece crestinul adevarat aspira chiar la slava si puterea lui Hristos. Tocmai imaginea lui Hristos cel inaltat ii stimuleaza pe oameni sa paraseasca pacatul si sa ravneasca aceste calitati glorioase pe care le-a manifestat Mantuitorul atat de convingator.



1:4 prin care El ne-a dat fagaduintele Lui nespus de mari si scumpe, ca prin ele sa va faceti partasi firii dumnezeiesti, dupa ce ati fugit de stricaciunea, care este in lume prin pofte.

Prin care. Sau ,,prin mijlocirea carora”, referindu-se la slava si puterea divina, care sunt prin ele insele o garantie a fagaduintelor amintite in continuare. Ne-a dat. [,,Ne sunt date”, KJV]. Sau ,,ne-au fost acordate”. Se foloseste acelasi verb si acelasi timp ca si in v. 3. Fagaduintele Lui nespus de mari si scumpe. Pot fi citate dovezi textuale pentru urmatoarea ordine a cuvintelor: ,,fagaduintele lui scumpe si nespus de mari”. Cuvantul epaggelmata

(,,fagaduinte”), care in tot Noul Testament apare doar aici si in cap. 3,13, poate fi tradus ,,binecuvantari fagaduite” referindu-se la implinirea fagaduintelor, nu doar la fagaduinte in sine. Fara indoiala ca se refera la toate asigurarile divine care sunt implinite prin mantuirea omului. Dar avand in vedere sensul cu care este folosit acest cuvant in cap. 3,13, s-ar putea ca si aici sa fie o aluzie speciala la a doua venire si la slava ei, eveniment in care isi gasesc implinire toate fagaduintele divine.

Ca prin ele. Adica prin darurile spirituale fagaduite, primite deja de credinciosi.

Partasi. Gr. koinonoi (vezi comentariul de la 1 Petru 5,1).

Firii dumnezeiesti. [,,Naturii divine”, KJV]. In ceea ce priveste cuvantul ,,dumnezeiesc” (theios), vezi comentariul de la v. 3. Adam a fost creat ,,dupa chipul lui Dumnezeu” (Genesa 1,27), dar cand a intrat pacatul in lume, chipul divin a fost deteriorat. Hristos a venit pentru a reface ce era pierdut, si deci crestinul poate sa se astepte ca in sufletul sau chipul divin sa fie refacut (vezi comentariul de la 2 Corinteni 3,18; Evrei 3,14). Posibilitatea aceasta ar trebui sa fie mereu inaintea ochilor credinciosului, pentru a-l stimula sa-si desavarseasca asemanarea cu Hristos. El va ajunge tinta aceasta in masura in care accepta si foloseste puterile existente in darurile spirituale pe care Hristos i le-a pus la dispozitie. Transformarea incepe o data cu nasterea din nou si continua pana la aratarea lui Hristos (vezi comentariul de la 1 Ioan 3,2).

Dupa ce ati fugit. [,,Dupa ce ati scapat”, KJV]. Gr. apopheugo, ,,a fugi departe de”, implicand nu o izbavire in care crestinul este un obiect pasiv, ci o fuga activa, de rau. Aceasta subliniaza un adevar important: credinciosul nu este in pacat, ci i se da puterea sa se abata de la pacat, pentru a scapa din ghearele lui si in felul acesta sa traiasca liber de influenta lui distructiva (vezi Matei 1,20). Timpul verbului din propozitia ,,dupa ce ati fugit” arata ca participarea la natura divina poate veni numai dupa ce crestinul a fugit de stricaciune.

Stricaciune. Gr. phthora, ,,stricaciune”, ,,ruina”, ,,distrugere”, folosit aici ca un cuvant potrivit pentru nelegiuirea care este in lume.

In lume. Gr. kosmos (vezi comentariul de la 1 Ioan 2,15).

Prin pofte. Daca expresia este inteleasa ,,prin pofte”, atunci pofta este sursa raului care este in lume, iar daca este adoptat sensul ,,in pofte”, atunci pofta este sfera in care se manifesta raul. Pentru cuvantul ,,pofta” (epithumia), vezi comentariul de la Romani 7,7.



1:5 De aceea, dati-va si voi toate silintele ca sa uniti cu credinta voastra fapta; cu fapta, cunostinta;

De aceea. [,,Si pe langa asta”, KJV]. Mai degraba ,,intr-adevar si chiar de aceea”. Scopul urmarit de Dumnezeu in acordarea binecuvantarilor fagaduite (pentru ca sa avem partea de natura dumnezeiasca) este un motiv suficient pentru a ne stimula sa urmarim mai asiduu neprihanirea. Dumnezeu Si-a facut partea Lui, noi trebuie sa o facem pe a noastra.

Dati-va ... toate silintele. Literal ,,dupa ce ati pus la un loc toata sarguinta”. In ce priveste cuvantul ,,sarguinta” [,,silinta”] (spoude), vezi comentariul de la Romani 12,8.11. La darurile pe care Dumnezeu ni le-a acordat deja, trebuie sa adaugam sarguinta noastra de a avea virtutile crestine. Conlucrand cu Dumnezeu, crestinul va putea sa traiasca o viata sfintita.

Uniti. [,,Adaugati”, KJV]. Gr. epichoregeo, ,,a procura”, ,,a furniza”.

Cu credinta. [,,La credinta, KJV]. Aici Petru isi incepe lista de virtuti, uneori pe drept numita ,,scara lui Petru”. Se pare ca asemenea liste erau ceva obisnuit in lumea greaca. Insa lista lui Petru difera de celelalte prin faptul ca e inspirata, ca apartine unui cadru crestin si prin gradatia virtutilor, care se dezvolta una din alta

Fapta. Gr. arete (vezi comentariul de la v. 3). Declaratia lui Petru poate fi parafrazata: ,,in legatura cu credinta voastra, adaugati distinctia morala”. Luand seama la un astfel de sfat, crestinul va trai o viata echilibrata.

Cunostinta. Ca si constructia anterioara, si aceasta poate fi redata astfel: ,,in legatura cu distinctia morala, [adaugati] cunostinta”. ,,Cunostinta” (gnosis) se refera, fara indoiala, la o intelegere practica, personala a cailor si planurilor lui Dumnezeu, nu la o simpla cunoastere intelectuala (vezi comentariul de la 1 Corinteni 1,5; 15,28).



1:6 cu cunostinta, infranarea; cu infranarea, rabdarea; cu rabdarea, evlavia;

Infranarea. [,,Temperanta”, KJV]. Gr. egkrateia, ,,stapanire de sine” (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 24,25), care trebuie sa predomine in toate aspectele vietii crestinului. Fara stapanire de sine, calitatile amintite mai sus nu sunt de nici un folos. Vezi comentariul de la Galateni 5,23.

Rabdarea. Gr. hupomone, literal ,,o ramanere sub”, subliniind curajul si statornicia in vremurile ostile (vezi comentariul de la Romani 5,3).



1:7 cu evlavia, dragostea de frati; cu dragostea de frati, iubirea de oameni.

Dragostea de frati. Gr. philadephia, ,,dragoste de frati”. In greaca clasica expresia implica afectiune fata de rudele de sange, dar in Noul Testament ea se refera la toti membrii bisericii (vezi comentariul de la Romani 12,10). Intr-o biserica inconjurata de paganism, era nevoie de multa dragoste frateasca. Aceasta nevoie nu este mai mica in biserica de azi.

Iubirea de oameni.Gr. agape, ,,iubire” (vezi Matei 5,43; 1 Corinteni 13,1). Aceasta este adevarata dragoste crestina, care doreste numai binele semenului. Agape este iubirea bazata pe cunostinta si judecata, gata sa se sacrifice pe sine pentru binele persoanei iubite. Aceasta este ceea ce simte Dumnezeu pentru Hristos si pentru oameni si ceea ce doreste ca si oamenii sa simta unii pentru altii. Este cheia de bolta, apogeul tuturor elementelor din lista lui Petru. Ea este cea mai mare dintre toate virtutile (1 Corinteni 13,13), cea care trebuie sa guverneze toate acctiunile noastre (cap. 16,14). Toate virtutile se aduna in acesr simtamant, cel mai maret dintre toate. Fara ea, celelalte sunt inutile, sunt mai putin decat nimic (1 Corinteni 13,1–3). Dragostea este cea care nu face rau semenului (Romani 13,10); absenta ei nu poate fi compensata de sacrificiu si nici chiar de sacrificarea propriei vieti (1 Corinteni 13,3).



1:8 Caci, daca aveti din belsug aceste lucruri in voi, ele nu va vor lasa sa fiti nici lenesi, nici neroditori in ce priveste deplina cunostinta a Domnului nostru Isus Hristos.

Caci daca. Petru nu e satisfacut doar cu prezenta acestor virtuti in viata crestinului; el vrea ca ele sa infloreasca si sa sporeasca in putere si, daca se poate, in numar (vezi cap. 3,18).

Nu va vor lasa sa fiti. Sau ,,va vor impiedica sa fiti”.

Lenesi. Gr. argoi, ,,lenesi” sau ,,trandavi”. E imposibil ca cineva inzestrat cu virtutile prezentate in v. 5–7 sa fie un membru lenes al bisericii. Credinta, dragostea de frati si iubirea de oameni, ca sa amintim numai trei din cele opt calitati ale listei lui Petru, il vor constrange sa lucreze pentru altii si pentru imparatia lui Dumnezeu.

Neroditori. Aici apostolul include fagaduinta ca slujirea crestina facuta prin puterea calitatilor fundamentale enumerate anterior, va fi productiva. Dupa cum este de asteptat ca banii bine investiti sa aduca profit, iar un ogor cultivat sa produca o recolta buna, tot asa viata de crestin, bine echipata cu fiecare virtute necesara, va aduce cu siguranta rezultate.

Cunostinta. Gr. epignosis, ca in v. 2 (vezi comentariul de acolo), nu gnosis, ca in v. 5. Virtutile enumerate mai sus pot fi dezvoltate, puse in practica si isi pot gasi adevarata implinire numai in legatura cu o cunoastere deplina a lui Isus Hristos. Daca nu sunt puse in legatura cu Isus nu vor izbuti sa-si aduca roada, dar daca functioneaza in legatura neintrerupta cu Mantuitorul, rodnicia lor nu va cunoaste limite.

1:9 Dar cine nu are aceste lucruri, este orb, umbla cu ochii inchisi, si a uitat ca a fost curatit de vechile lui pacate.

Dar cine nu are aceste lucruri. [,,Dar cel caruia ii lipsesc aceste lucruri”, KJV]. Cel caruia ii lipsesc virtutile amintite de Petru nu-L poate cunoaste personal pe Domnul Isus si nu are Lumina lumii. El este capabil sa vada lucrurile lumii, dar este orb cu privire la cele spirituale, asa cum spune apostolul.

Umbla cu ochii inchisi. [,,Nu poate sa vada departe”, KJV]. Gr. muopazo, ,,a nu vedea la distanta”, de unde si cuvantul ,,miop”. Petru vorbeste despre asa-zisii crestini, care n-au unit virtutile dorite cu ,,credinta” pe care au avut-o la inceput (v. 5). Toti acestia nu pot sa vada spiritual. Ei isi dau seama numai intr-o masura mica de valorile spirituale, dar sunt incapabili sa-si dea seama de adevarata lor putere. Ei constata ca e mai usor sa vada lucrurile care sunt mai la indemana, lucrurile acestei lumi.

Curatit de ... pacate. Crestinul despre care vorbeste Petru este atat de deficitar incat isi ingaduie sa piarda din vedere neprihanirea pe care a primit-o la botez (compara cu 1 Petru 2,24; 3,18). Persoana care uita ca in momentul convertirii a fost iertat de pacate, este intr-adevar in primejdia de a lepada crucea lui Hristos si de a pierde baza pentru cresterea spirituala si pentru sfintire.



1:10 De aceea, fratilor, cautati cu atat mai mult sa va intariti chemarea si alegerea voastra; caci, daca faceti lucrul acesta, nu veti aluneca niciodata.

De aceea ... cu atat mai mult. Adica, avand in vedere intregul plan schitat in v. 3–9,

destinatarii acestei epistole ar fi trebuit sa dea mai multa atentie problemei mantuirii.

Fratilor. Folosind acest cuvant, apostolul se pune in aceeasi categorie cu cei carora le scrie.

Cautati. [,,Straduiti-va”, KJV]. Gr. spondazo, ,,a se stradui”, ,,a se osteni”, implicand de obicei

graba. Apostolul intelegea rolul important al lui Hristos in mantuirea omului, dar dorea sa-i faca pe

credinciosi atenti la datoria de a conlucra cu agentii divini.

Chemarea. Vezi comentariul de la Romani 8,30; Filipeni 3,14.

Alegerea. Vezi comentariul de la Romani 9,11.

Sa va intariti. Gr. bebaios, ,,stabil”, ,,tare”, ,,fixat”. Chemarea si alegerea Ii apartin lui Dumnezeu (1 Petru 1,2; 2,21), dar este posibil ca omul sa faca ,,zadarnic harul lui Dumnezeu” (Galateni 2,21). Asadar credinciosul trebuie sa-si duca ,,pana la capat mantuirea” ,,cu frica si cutremur” (Filipeni 2,2). Atunci va indeplini, cu siguranta, ceea ce Dumnezeu a dorit si a facut deja posibil.

Aluneca. [,,Cadea”, KJV]. Sau ,,poticni”. Apostolul nu da de inteles ca cel care urmeaza sfatul sau nu va cadea niciodata in pacat, ci ca nu va pierde chemarea si alegerea lui Dumnezeu. S-ar putea sa pacatuim, dar vom birui pacatul si nu vom cadea cu totul din har, nu vom pierde dreptul la mantuire cu conditia, fireste, sa implinim conditiile pe care le traseaza apostolul (vezi comentariul de la 1 Ioan 3,6–9).



1:11 In adevar, in chipul acesta vi se va da din belsug intrare in Imparatia vesnica a Domnului si Mantuitorului nostru Isus Hristos.

In chipul acesta. Adica implinind sfatul dat in v. 10.

Vi se va da. Petru foloseste aici acelasi verb grecesc tradus ,,uniti” in v. 5. Prin puterea dumnezeiasca fagaduita trebuie sa ne impodobim viata cu virtutile crestine (v. 5–7); atunci Dumnezeu va putea sa ne dea un camin vesnic in imparatia iubitului Sau Fiu.

Din belsug. [,,Din abundenta”, KJV]. Toate darurile Domnului sunt oferite cu generozitate. Viitorul pe care El l-a pregatit pentru credinciosii sinceri va depasi cele mai marete asteptari ale omului (vezi comentariul de la 1 Corinteni 2,9.10) si se va dovedi cu adevarat imbelsugat.

Imparatia vesnica. [,,Imparatia care dainuieste vesnic”, KJV]. Acesta este singurul loc din Noul Testament unde adjectivul ,,vesnic” determina substantivul ,,imparatia” (vezi comentariul de la Ioan 3,16).

Domnului ... Hristos. Acest titlu folosit pentru Hristos confirma sugestia ca expresia din v. 1 se aplica si Mantuitorului (vezi comentariul de acolo). Imparatia este a Sa (Luca 22,30; Ioan 18,36) si a Tatalui Sau (Matei 6,33; 26,29; Marcu 14,25). Aceasta este imparatia care a fost pregatita pentru credinciosi, chiar de la intemeierea lumii (Matei 25,34; vezi comentariul de la cap. 4,17).



1:12 De aceea voi fi gata sa va aduc totdeauna aminte de lucrurile acestea, macar ca le stiti, si sunteti tari in adevarul pe care-l aveti.

De aceea. Cuvintele acesta sugereaza ca apostolul era ingrijorat si ca simtea raspunderea pe care o avea cu privire la primejdiile care amenintau biserica de pe vremea sa.

Voi avea grija. [,,Nu voi neglija”, KJV]. Petru este pregatit sa-si indeplineasca raspunderea spirituala, continuand sa proclame adevarurile prezentate in v. 3–11. El isi da seama de necesitatea de a pastra o credinta ferma cu privire la adevarurile imparatiei si de a-si indeplini datoriile care rezulta din asta.

Tari. [,,Stabiliti”, KJV]. Gr. sterizo (vezi comentariul de la Romani 16,25). Petru a implinit porunca Domnului sau (Luca 22,32) asigurandu-se ca cititorii sunt intariti in credinta.

Adevarul pe care-l aveti. [,,Adevarul prezent”, KJV]. Adica adevarul care le fusese propavaduit. Cuvantul ,,adevar” (aletheia) se refera la intreaga doctrina crestina in care credinciosii fusesera deja instruiti si pe care o cunosteau (vezi comentariul de la Ioan 8,32).



1:13 Dar socotesc ca este drept, cat voi mai fi in cortul acesta, sa va tin treji aducandu-va aminte;

Socotesc. [,,Cred”, KJV]. Gr. hegeomai, original, ,,a merge inaintea [cuiva]”, ,,a iesi in fata”, mai tarziu, ,,a aprecia”, ,,a considera”. Apostolul considera ca este datoria lui sa iasa in fata pentru a avertiza biserica, facand apel la mintea credinciosilor. Aceasta era o datorie de la care nu indraznea sa se abata.

Este drept. [,,Este potrivit”, KJV]. Sau ,,drept”, ,,corect”, facand referire la datoria sa.

Cortul. [,,Tabernacolul”, KJV]. Sau ,,cortul”, sugerand ideea unei locuinte trecatoare. Petru se gandeste la corpul sau muritor, material, ca la ceva temporar, care cu timpul va fi inlocuit cu un trup nemuritor (vezi 1 Corinteni 15,50–53; vezi comentariul de la 2 Corinteni 5,1). El vrea ca, atata timp cat traieste, sa fie un pastor credincios al turmei pe care Domnul i-a incredintat-o.

Sa va tin treji. Gr. diegeiro, ,,a trezi cu totul”. Timpul prezent al acestui verb sugereaza sensul ,,a continua sa trezeasca cu totul”. Petru dorea ca, atata vreme cat era necesar, sa-si continue lucrarea cea buna pe care o indeplinea.

Aducandu-va aminte. O expresie similara apare in cap. 3, 1. Scriitorul considera ca reamintirea temeliei credintei lor va fi suficienta pentru a le intari increderea in invatatura crestina.



1:14 caci stiu ca dezbracarea de cortul meu va veni deodata, dupa cum mi-a aratat Domnul nostru Isus Hristos.

Stiu. Cunoasterea apostolului este sigura, deoarece vine de la Domnul Insusi (vezi mai jos).

Dezbracarea. Metafora aceasta este mai potrivita pentru o haina decat pentru un cort.

Deodata. [,,In curand”, KJV]. Gr. tachinos, ,,deodata” sau ,,curand”. S-ar putea ca Petru sa se refere la moartea lui, care parea ca va fi violenta sau pur si simplu iminenta. Domnul ii spusese lui Petru ca avea sa aiba parte de o moarte violenta (Ioan 21,18.19). Pe de alta parte, apostolul era inaintat in varsta si poate ca presupunea ca sfarsitul ii este aproape, cum de fapt si era.

Mi-a aratat. Gr. deloo, ,,a lamuri”, ,,a arata”, ,,a indica”, tradus si ca ,,a face cunoscut” ,,a avea in vedere” in alte locuri din Noul Testament (compara cu 1 Corinteni 3,13; 1 Petru 1,11; etc.). Aici versiunea greaca face referire catre un moment precis, adica atunci cand Domnul prezise moartea lui Petru (Ioan 21,18.19).



1:15 Imi voi da osteneala dar, ca, si dupa moartea mea, sa va puteti aduce totdeauna aminte de aceste lucruri.

Imi voi da osteneala. [,,Ma voi stradui”, KJV]. Sau ,,voi fi sarguincios”. Compara cu indemnul ,,cautati sa” (v. 10).

Moartea.Gr. exodos, ,,iesire”, ,,plecare”. De la exodos vine cuvantul ,,exod”. Luca foloseste exodos in descrierea schimbarii la fata, unde relateaza ca Moise si Ilie ,,vorbeau despre sfarsitul (exodos) Lui pe care avea sa-l aiba in Ierusalim” (Luca 9,31). Este demn de observat faptul ca Petru nu se asteapta sa fie in viata la data revenirii Domnului, ci accepta profetia lui Hristos cu privire la moartea sa.

Totdeauna. Sau ,,in orice timp”, adica atunci cand este nevoie.

Aminte. Petru nadajduia ca cei carora le scrie vor pastra in inima aceste cuvinte si isi vor aduce aminte de ele. In cazul ca le-ar uita, vor putea sa se indrepte spre scrisoarea lui si sa-si reimprospateze memoria cu sfaturile intelepte din ea.



1:16 In adevar, v-am facut cunoscut puterea si venirea Domnului nostru Isus Hristos, nu intemeindu-ne pe niste basme mestesugit alcatuite, ci ca unii care am vazut noi insine cu ochii nostri marirea Lui.

V-am facut cunoscut. Poate chiar prin prima epistola a lui Petru (1 Petru 1,7.13; 4,13), prin influenta lui asupra Evangheliei lui Marcu (vezi Vol. V, pp. 563, 564) sau prin ocaziile in care ii invatase personal pe acesti crestini.

Puterea si venirea. Din versiunea greaca reiese ca ambele cuvinte se refera la acelasi eveniment. Petru fusese martor la minunile facute de Hristos. El vazuse Schimbarea la Fata, care a fost o reprezentare in miniatura a viitoarei imparatii a slavei (DA 422). Insa aici el se gandeste in primul rand la manifestarea puterii divine care va insoti a doua venire, pentru care schimbarea la fata era o garantie. Lucrul acesta este puternic sugerat de faptul ca substantivul dunamis, ,,putere”, are articolul hotarat, iar parousia, ,,venire”, nu are; ambele substantive sunt la acelasi caz si sunt legate prin conjunctie, formand astfel o unitate in gandire: puterea divina in legatura cu a doua venire. In ce priveste cuvantul parousia, vezi comentariul de la Marcu 24,3.

Basme. Gr. muthoi, de la care deriva cuvantul romanesc ,,mit”. S-ar putea ca Petru sa se refere la miturile pagane despre coborarea zeilor sub o infatisare omeneasca sau, mai probabil, avertizeaza impotriva invataturilor care erau propagate de invatatorii mincinosi pe care ii demasca in cap. 2 (compara cu 1 Timotei 1,4; 4,7; 2 Timotei 2,18; Tit 1,14).

Mestesugit alcatuite. Sau ,,nascocite cu iscusinta”, ,,planuite cu viclenie”.

Am vazut noi insine, cu ochii nostri.[,,Am fost martori oculari”, KJV]. Faptul ca apostolii fusesera martori oculari ai vietii, lucrarii, mortii si inaltarii lui Hristos, i-a convins ca El era intr-adevar Mesia cel fagaduit, Fiul lui Dumnezeu. Aceasta convingere dadea o putere irezistibila soliei pe care o proclamau. Vezi comentariul de la Luca 1,2; 1 Ioan 1,1–3.

Marirea Lui. [,,Maiestatea Lui”, KJV]. Literal, ,,maretia Aceluia”. Faptul ca cei trei apostoli au fost martori oculari ai maretiei slavei lui Hristos la schimbarea la fata, dovedeste ca erau vrednici de incredere ca predicatori ai celei de-a doua veniri. Puterea dumnezeiasca manifestata la schimbarea la fata a proclamat celor trei apostoli dumnezeirea lui Hristos (2 Petru 1,17; Matei 17,5); puterea divina va face cunoscut intregii lumi acelasi adevar, la a doua venire.



1:17 Caci El a primit de la Dumnezeu Tatal cinste si slava, atunci cand, din slava minunata, s-a auzit deasupra Lui un glas, care zicea: Acesta este Fiul Meu preaiubit, in care Imi gasesc placerea.

A primit. Este vorba de momentul schimbarii la fata.

Cinste si slava. Onoarea de a fi recunoscut public de catre Tatal si slava care a invaluit persoana Sa la schimbarea la fata, amintind de Sechina, au facut cat se poate de clar faptul ca Isus din Nazaret era vrednic de a primi inchinarea si slujirea tuturor fiintele create. Vezi comentariul de la Ioan 1,14.

Slava minunata. Gr. megaloprepes, ,,potrivit pentru un om mare”, ,,plin de maiestate”, ,,magnific”, cuvant care apare in Noul Testament doar aici, dar este gasit in LXX (Deuteronom 33,26), unde poate fi tradus ,,Cel maret”, adica Dumnezeu. Prin acest cuvant Petru face referire la acel ,,nor luminos” care i-a umbrit pe participantii si pe martorii la schimbarea la fata (vezi Matei 17,5).

Un glas. Vezi comentariul de la Matei 17,5.

Fiul Meu prea iubit. Expresia este identica cu cea din Evanghelia lui Matei (vezi Matei 17,5). Petru nu putea sa uite vreodata solia rostita de glasul dumnezeiesc. Importanta pe care a dat-o acestor cuvinte a determinat conceptia lui cu privire la Fiul, despre care Tatal vorbise.



1:18 Si noi insine am auzit acest glas venind din cer, cand eram cu El pe muntele cel sfant.

Si noi insine am auzit. Pronumele ,,noi” este accentuat in versiunea greaca. In felul acesta, Petru accentueaza autoritatea celor trei apostoli ca martori oculari.

Eram cu El. Un accent subtil, dar clar, asupra faptului ca relatarea este vrednica de incredere. Petru si ceilalti doi ucenici fusesera prezenti cu ocazia schimbarii la fata si erau deci pe deplin calificati sa marturiseasca despre realitatea si insemnatatea ei.

Muntele cel sfant. Muntele nu poate fi identificat (vezi Matei 17,1), dar nu exista indoiala cu privire la sfintenia lui, deoarece Sfantul lui Dumnezeu a fost descoperit acolo in slava Lui maiestuoasa. Daca n-ar fi fost prezenta lui Hristos, muntele nu ar fi fost sfant (vezi comentariul de la Exodul 3,5).



1:19 Si avem cuvantul prorociei facut si mai tare; la care bine faceti ca luati aminte, ca la o lumina care straluceste intr-un loc intunecos, pana se va crapa de ziua si va rasari luceafarul de dimineata in inimile voastre.

Si avem. [,,Avem de asemenea ”, KJV]. Sau ,,si avem”, ceea ce sugereaza ca in cuvintele care urmeaza Petru vorbeste de altceva decat de experienta lui unica, de a fi martor al schimbarii la fata, desi in nici un caz nu o inlocuieste. Cei carora le scrie Petru nu fusesera prezenti la acest eveniment si s-ar fi putut indoi ca ea confirma ,,puterea si venirea Domnului nostru Isus Hristos” (v. 16). Dar exista ceva la fel de convingator pentru Petru si probabil mai convingator pentru cititorii lui, si anume ,,cuvantul proorociei facut si mai tare”.

Cuvantul proorociei facut si mai tare. [,,Un cuvant mai sigur al profetiei”, KJV]. Mai degraba ,,cuvantul profetic facut mai sigur”. In mare masura convingerile pe care le aveau Petru si tovarasii sai cu privire la misiunea lui Hristos veneau din faptul ca viata Lui a implinit profetiile Vechiului Testament (compara cu Faptele Apostolilor 2,22–36; 3,18; 4,10.11.23–28; etc.). Lucrul acesta, impreuna cu experienta cunoasterii personale a Domnului in timpul lucrarii Sale pe pamant (compara cu 1 Ioan 1,1–3), a oferit o temelie neclintita pentru credinta lor. Ei si-au folosit viata impartasind altora credinta aceasta si, in felul acesta, au intemeiat biserica primara. Reprezentantii lui Hristos de astazi au de indeplinit aceeasi misiune.

La care ... luati aminte. Petru se adreseaza aici in mod deosebit destinatarilor acestei epistole. Prin pronumele relativ ,,la care” poate ca se refera fie la intregul sir de rationamente (v. 16–18), care leaga schimbarea la fata si cuvantul proorociei, in sprijinul convingerilor sale, fie la cuvantul proorociei, pe care tocmai il mentioneaza. Ambele interpretari sunt valabile si fiecare avea sa indrepte mintea cititorilor catre Scriptura, ca sursa de calauzire si autoritate.

Lumina. Gr. luchnos, ,,lampa” (vezi Psalmi 119,105; Matei 5,15).

Un loc intunecos. Sau ,,un loc sordid”, care poate fi si intunecos si murdar. Cei carora le scrie Petru traiau intr-un mediu murdar si intunecos, intr-o societate pagana, si, pentru a evita multele capcane care-i inconjurau, aveau nevoie de toata lumina spirituala existenta.

Pana se va crapa. Literal, ,,va razbate lumina”, care strapunge intunericul. Apostolul stia ca venirea Domnului sau are sa imprastie intunericul lumii si sa aduca lumina vesnica. Atunci nu va mai fi nevoie de lampa; Lumina lumii ii va oferi poporului Sau toata lumina necesara. Poate ca Petru s-a gandit si la ivirea zorilor zilei care aduce mantuire fiecarei inimi.

Ziua. Pot fi citate dovezi textuale si pentru includerea articolului hotarat. Se pare ca Petru a trecut cu gandul de la schimbarea la fata, care prefigura revenirea in slava a Domnului, la ,,ziua” cea mare. El nu doar ca le reaminteste crestinilor de spectacolul pe care-l privise el pe munte, dar le si indrepta atentia catre evenimentul glorios pe care-l prefigureaza acesta – a doua venire a lui Hristos, cu putere si slava.

Luceafarul de dimineata. Gr. phosphoros, un cuvant compus din phos, ,,lumina”, si verbul phero, ,,a purta”, deci ,,purtatorul de lumina” sau ,,aducatorul de lumina”, Phosphoros, care in Noul Testament apare doar aici, denumea planeta Venus, uneori cunoscuta si ca luceafarul de dimineata (vezi comentariul de la Isaia 14,12). Fara indoiala ca apostolul se refera la Hristos (vezi comentariul de la Matei 4,2; Luca 1,78.79; Apocalipsa 2,28; 22,16).

In inimile voastre. Sau ,,in mintile voastre”. Prin aceste cuvinte Petru subliniaza experienta omului pe care credinta lui Hristos pune pe deplin stapanire. Siguranta acestei convingeri este punctul central al sirului de argumente din v. 16–19.



1:20 Fiindca mai intai de toate, sa stiti ca nici o prorocie din Scriptura nu se talcuieste singura.

Mai intai de toate, sa stiti. Adica atunci cand vrea sa studieze cuvantul proorociei, crestinul ar trebui sa aiba in minte principiul fundamental pe care il enunta acum apostolul. Proorocie din Scriptura. Aici Petru se refera la scrierile Vechiului Testament, facand poate deosebire intre cuvantul inspirat si cele spuse de proorocii mincinosi, de care se ocupa in cap. 2.

Nu se talcuieste singura. Sau ,,nu este interpretata de cineva”, referindu-se la profetul prin care a venit profetia. Profetul a fost port-vocea Duhului Sfant, deci sub calauzire divina. El nu trebuia sa introduca propriile sale idei in soliile care-i erau date pentru folosul poporului lui Dumnezeu. Acelasi principiu este valabil si in cazul unui studiu al profetiilor; cititorul ar trebui sa se straduiasca sa inteleaga sensul intentionat de Duhul Sfant.



1:21 Caci nici o prorocie n-a fost adusa prin voia omului; ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, manati de Duhul Sfant.

Nici o profetie. Petru vorbeste despre profetie in general, nu de o anumita profetie. In ce priveste conceptul de ,,profetie”, vezi comentariul de la Romani 12,6; 1 Corinteni 12,10.

[,,Din vechime”, KJV]. Gr. pote, ,,mai inainte”, ,,vreodata”, fiind vorba de timpurile Vechiului Testament.

Prin voia omului. Adevarata profetie este o revelatie de la Dumnezeu. Initiativa este a Sa. El decide ce trebuie sa fie descoperit si ce trebuie sa ramana ascuns. Fara inspiratie de la Duhul Sfant, omul nu este capabil sa profetizeze – sa vorbeasca din partea lui Dumnezeu – indiferent cat de mult si-ar dori asta.

Oamenii au vorbit de la Dumnezeu. [,,Oameni sfinti au vorbit despre Dumnezeu”, KJV]. Pot fi citate dovezi textuale importante pentru exprimarea ,,oamenii au vorbit de la Dumnezeu”, (ca in traducerea Cornilescu), adica oamenii care au fost inspirati de Duhul au transmis soliile pe care le-au primit de sus. Oamenii inspirati de Duhul Sfant sunt sfinti, oameni ai lui Dumnezeu. Indiferent de exprimarea adoptata, sensul este de fapt acelasi.

Manati. [,,Miscati”, KJV]. Gr. phero, folosit aici in sens pasiv, ,,a fi condus”, ,,a fi purtat”, poate facand aluzie la viteza sau forta, ca si cum un lucru ar fi condus de vant. In Faptele Apostolilor 27,15–17 cuvantul acesta este folosit cand se vorbeste despre impingerea corabiei de vant, iar in Faptele Apostolilor 2,2 cu privire la un vant puternic care a vajait atunci cand Duhul Sfant a coborat peste credinciosi in Ziua Cincizecimii. Aici phero sugereaza ca profetii erau manati de Duhul, asa cum o corabie este manata de un vant. Ei erau cu totul sub puterea Sa.

Duhul Sfant. In aceasta epistola, aici se gaseste unica referire directa la Duhul Sfant. COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

1, 2 TM 258

1–8AA 529

1–112T 471

2 MYP 116; SL 95; 4T 244; 6T 148

2, 3 5T 742

2–4TM 227

2–7COL 281

3 AA 531; MH 409; ML 96

4 AH 127; COL 314; CS 26; CT 51, 252, 449, 489; DA 123, 153, 389, 671, 675; FE 86, 136, 291, 347; MB 22, 75, 78; MH 180, 181; ML 46, 274, 276, 277; MM

85, 145; MYP 81, 165; SL 95; Te 107, 192; TM 377, 435; 1T 531; 2T 44, 46, 50, 92, 126, 267, 317, 400, 451, 476, 534, 563; 3T 115, 241, 478, 484; 4T 38, 48; 5T 267, 333,

420, 594, 731, 741; 6T 52, 443, 456; 8T 207; 9T 68, 135, 151, 155, 176, 187, 279; WM 83, 296

5 CH 107; CW 126; ML 96; 1T 552; 5T 554

5, 6 2T 70, 360, 361

5–7CT 162; 2T 342; 3T 132; 6T 147

5–8FE 305; ML 95; MYP 45, 116; SL 94; 9T 186

5–11GC 470; CT 15

6 ML 97; 2T 95

9 Ev 215

9–11AA 533

10 CS 225; CT 505; EW 58; FE 119, 126, 251; PP 208; 1T 503, 710; 2T 145; 5T 97, 331, 353; 6T 304; 9T 187; WM 317

10, 11 ML 339; MYP 116; PP 207; SL 94; 6T 147; 9T 191

11 8T 125

12 EW 63

12–21AA 534

16 COL 43; CSW 34; DA 425; Ev 171; MM 103

16–21CW 116; FE 445

17 4T 533

19 AA 165; DA 464; GC 312, 521; MM 99; 2T 632; 4T 592; 5T 12; 9T 19

21 GC v, 324; 4T 9, 147


Printable Mode

Seek to any passage:


Book:
Chapter:
Paragraph:

Search the text:


Search in:
Terms:
Case insensitive:


Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here. Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.

Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.

1. Install a Zip Utility from Android Market.

2. Install a File Manager from Android Market.

3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.

4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).

5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.

6. Launch PhoneMe from your smartphone.

7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.

8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.


How to install the application in Java Mobile enabled phones

It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP) technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.

A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).

The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version. Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain the software to be installed on your mobile phone.

I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing, to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.

There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor) files. These JAD files has to be uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).

There are different methods to download the applications in your mobile phone as follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid

Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of the software.


1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
 

If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is enough to access https://biblephone.intercer.net/wap/  from the browser of the mobile phone, and to access the desired Bible version, and then to make an option about MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more). After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile phone.

Many phones have only this option for installing JAVA appplications.

2. By using the infrared port of the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.

If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared port of the computer (preferable laptop).

c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g. on the games or applications directories). After you made this selection, the file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have larger fonts, full screen display etc.

3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check if exists).

4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
On this case the steps are as follows:

a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next, you will start the synchronization / data transfer application and download the JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in the games or applications directories. Next, you will have to select for run the JAR desired file.

5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to download and run Java applications.


Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific models.

Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).

Multilingual Online Ebooks

It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.


Select another version:



Source: Text from read this link, compiled by biblephone2008@gmail.com





free counters

Locations of visitors to this page






If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here. May God bless you in studying the Holy Scriptures.



Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: