4:38 Elisei s-a intors la Ghilgal, si in tara bantuia o foamete. Pe cand fiii prorocilor sedeau inaintea lui, a zis slujitorului sau: Pune oala cea mare, si fierbe o ciorba pentru fiii prorocilor!
La Ghilgal. Vezi cele despre cap. 2,1. Ilie facuse mult pentru intarirea lucrarii Domnului prin interesul aratat de el fata de aceste centre importante de instruire, unde tinerii puteau sa primeasca
o pregatire pentru viata de slujire a semenilor lor. Elisei a continuat sa arate interes fata de aceste scoli. El le vizita spre a da incurajare si sfat necesar. Bantuia o foamete. Foametea era obisnuita in Palestina antica si aducea multa suferinta si adesea moartea (vezi cele despre Geneza 12,10).
Sedeau inaintea lui. Probabil ca ocazia aceasta era o ora de instruire spirituala. Dupa cum Maria sedea la picioarele lui Isus, tot asa acesti tineri sedeau inaintea lui Elisei si aflau de la el invataturile lui Dumnezeu. Acestea erau privite ca ore pretioase si prezent avea sa fie si Duhul Sfant care aducea la cunostinta tinerilor invataturile credintei si increderii in Dumnezeu. Ei invatau sa pretuiasca lucrurile Duhului mai mult decat hrana lor zilnica.
Pune oala cea mare. Hrana spirituala este importanta, dar si trupul are nevoie sa fie hranit. Probabil ca Elisei a fost impresionat cand a vazut in figurile slabe ale elevilor, efectele foametei care pustia tara. Interesat de bunastarea lor spirituala, el a aratat interes si fata de nevoile lor fizice. S-a dat dispozitie sa fie pusa oala cea mare, ca astfel toti sa poata fi hraniti.