4:31 Ghehazi le-o luase inainte, si pusese toiagul pe fata copilului; dar n-a dat nici glas, nici semn de simtire. S-a intors inaintea lui Elisei, i-a spus lucrul acesta, si a zis: Copilul nu s-a trezit.
Nici un glas, nici semn de simtire. Cuvintele acestea inseamna ca Ghehazi se astepta ca Dumnezeu sa onoreze punerea toiagului pe fata copilului. Pentru ce n-a fost readusa viata, nu ni se spune. Poate ca, daca femeia ar fi avut credinta ca Domnul putea sa-i raspunda cu ajutorul toiagului lui Elisei si a slujitorului lui, Ghehazi, raspunsul ar fi venit pe calea aceea. Sau poate ca erau unele slabiciuni in viata lui Ghehazi care il impiedicau sa fie un mijloc de aducere la indeplinire a minunatelor fapte ale puterii divine. Nu-i este dat omului sa cunoasca motivele pentru care Domnul alege sau nu alege sa lucreze intr-un anumit fel.
Nu s-a trezit. Aceasta nu inseamna ca era doar adormit copilul, pentru ca el decedase la amiaza in poala mamei sale (v. 20), iar in versetul 32 el este declarat mort. In Biblie, moartea este privita ca un somn (Deuteronom 31,16; 1 Regi 2,20; Daniel 12,2; Ioan 11,11-14; Fapte 13,36).