4:2 Elisei i-a zis: Ce pot sa fac pentru tine? Spune-mi ce ai acasa? Ea a raspuns: Roaba ta n-are acasa decat un vas cu untdelemn.
Ce pot sa fac? Intrebarea descopera spiritul amabil al profetului. Elisei era un barbat care se interesa de popor, totdeauna prietenos, totdeauna simpatic si totdeauna gata sa ajute. Cand imparatul i-a facut o vizita, el a fost gata sa implineasca nevoia intregii ostiri, cand a fost vizitat de o biata vaduva neajutorata, el n-a alungat-o.
Ce ai? Dumnezeu foloseste ce avem. El nu este limitat in resursele sau puterile Sale si usor ar fi putut sa implineasca nevoile ei, fara vasul de untdelemn. Dar El a luat ceea ce avea si l-a binecuvantat. Tot asa este si cu slujitorii lui Dumnezeu de astazi. Ei poate ca n-au multa capacitate naturala sau resurse materiale, dar daca ei consacra lui Dumnezeu si slujirii Sale ceea ce au, cerand binecuvantarea Lui, putinul pe care-l au este inmultit de multe ori. Omul, in eforturile sale de a ajuta pe cei saraci, ar face bine sa cugete in sensul ca, ajutandu-i pe acestia, se ajuta pe ajuta pe el insusi. Cei saraci sa fie invatati sa foloseasca acele resurse pe care ei insisi le poseda. Daca aceasta nu se face, iubirea poate saraci si poate face mai mult rau decat bine.
Decat un vas de untdelemn. Vasul de untdelemn nu era mult, dar in mainile lui Dumnezeu si cu binecuvantarea Lui, era suficient pentru a acoperi nevoile ei. Talentele noastre pot sa nu fie multe si bogatia noastra pamanteasca poate sa nu fie mare, dar Dumnezeu poate sa foloseasca si sa inmulteasca orice Ii este consacrat. Vasul de untdelemn era semnul celei mai mari saracii a vaduvei, dar el a mai fost si mijlocul folosit de Domnul pentru acoperirea tuturor nevoilor ei.