3:11 Dar Iosafat a zis: Nu este aici nici un proroc al Domnului, prin care sa putem intreba pe Domnul? Unul din slujitorii imparatului lui Israel a raspuns: Este aici Elisei, fiul lui Safat, care turna apa pe mainile lui Ilie.
Iosafat a zis. Ioram a privit in jos, dar Iosafat a privit in sus. Imparatul lui Israel a privit la sine si la slabiciunea lui, dar imparatul lui Iuda a privit la Iehova si la puterea pe care stia ca este la dispozitia Lui. Ioram a gasit gresit pe Dumnezeu si L-a invinuit pentru ceea ce el gandea a fi un dezastru fara speranta. Iosafat a privit dincolo de dificultatile prezentului si a gasit mangaiere si speranta in Domnul.
Un profet. Iosafat a recunoscut ca aici era vorba de o situatie pentru care resursele umane nu erau suficiente. Pentru un astfel de timp de pericol extrem era nevoie de glasul unui profet. Numai o solie divina putea aduce sfatul si calauzirea care aveau sa arate acum calea de iesire din aceasta vale a mortii.
Prin care sa putem intreba. Fiecarui om ii este dat privilegiul rugaciunii si al cererii personale de la Domnul, iar Dumnezeu alege felul in care se va da raspunsul divin. In intelepciunea si providenta Sa, Dumnezeu a ales sa vorbeasca poporului prin solii Sai, profetii, ca sa aduca solii de lumina, viata si nadejde. Pentru acela care vrea sa asculte de aceste solii se deschide o cale de lumina si bucurie. Pentru acel care refuza sa asculte, nu exista decat intuneric, infrangere si disperare.
Unul din slujitorii imparatului lui Israel. Cat de inalta sau cat de mica era pozitia acestui slujitor, nu stim. Dar stim ca el a fost cel care a spus cu privire la barbatul care putea fi gasit, de care era atat de mare nevoie in acest ceas critic. Pozitia are putina importanta in astfel de vremuri. Era nevoie de un profet si era si un slujitor care stia unde putea fi gasit profetul. Cat de des, in lucrarea Domnului, ii este dat unui individ simplu sa faca vreo sugestie care, in cele din urma, duce la cele mai mari victorii. Dumnezeu lucreaza prin orice om care se supune poruncii divine, fara a se tine seama de cat de joasa poate fi pozitia unuia ca acesta.
Este aici Elisei. Se pare ca Elisei era pe undeva prin apropiere. Evident ca Ioram nu stia ca profetul se afla undeva pe aproape. Dar slujitorul stia si Dumnezeu stia. Nu exista niciodata o criza pentru Domnul. Dumnezeu a prevazut aceasta situatie si servul Sau era disponibil, astfel ca lumina cereasca sa poata fi data chiar la timpul cand era atat de disperat necesara.
Turna apa. Acest amanunt interesant dezvaluie una din lucrarile pe care Elisei era obisnuit sa le indeplineasca atunci cand insotea pe varstnicul profet. Elisei a facut asa cum trebuie umilele sarcini ce i-au fost incredintate, iar acum, Domnul a pus asupra lui raspunderi de cea mai mare importanta.
Obiceiul de a ,,turna apa pe mainile” cuiva, ca semn al slujirii mai este inca foarte raspandit astazi, in Orientul Apropiat. Apa este rara in cele mai multe tari si nu poate fi risipita. Inainte ca masa sa fie servita intr-un cort de beduin sau in satele in care nu exista nici un sistem comunitar de aprovizionare cu apa, un serv va pune un lighean in fata stapanului sau si a oaspetilor. Ei vor lua o bucata de sapun si vor tine mainile peste lighean. Apoi se toarna peste mainile lor un fir subtire de apa, dintr-un ulcior sau vas de metal care seamana cu un ceainic. In felul acesta se spala mainile inainte de a lua masa – fara a se folosi de linguri sau furculite. Cel care toarna apa este intotdeauna un serv, iar nu barbatul onorat.