13:14 Elisei s-a imbolnavit de o boala de care a murit. Ioas, imparatul lui Israel, s-a pogorat la el, a plans pe fata lui, si a zis: Parinte, parinte! Carul lui Israel si calarimea lui!
A plans. Se pare ca moartea lui Elisei a avut loc inca pe cand Ioas din Israel era in viata. Evident ca Ioas a recunoscut in batranul profet un ajutor si sfetnic de valoare, si a inteles ca moartea omului lui Dumnezeu era o pierdere tragica pentru Israel.
Parinte. Un titlu de respect. In acelasi timp, varstnicul profet a fost intr-adevar un parinte amabil, intelept si intelegator. Ori de cate ori regele se afla in dificultate, el putea merge la profet pentru calauzire si intarire. Ioas era departe de a fi drept, cu toate acestea el era atras spre Elisei si a recunoscut in el pe adevaratul slujitor al lui Dumnezeu.
Carul lui Israel. Declaratia aceasta sugereaza ca Ioas dimpotriva, a fost adus sa recunoasca faptul ca profetul si Dumnezeul lui insemnau mai mult pentru Israel decat orice numar de cai si care. Pe vremea aceea, Israel era lipsit de cea mai mare parte a cailor si carelor lui (v. 7). Prezenta lui Elisei a simbolizat pentru Israel prezenta Domnului. Prin slujba lui, profetul se straduia sa-l faca pe rege si pe popor sa inteleaga ca natiunea avea sa gaseasca numai in Iehova adevarata ei aparare si tarie.