1:1 Moab s-a razvratit impotriva lui Israel, dupa moartea lui Ahab.
Moab se razvrateste. A doua carte a Regilor continua cu naratiunea despre domnia lui Ahazia, inceputa in 1Regi 22.51. In felul acesta, despartirea dintre prima si a doua Regi in acest punct este cu totul arbitrara.
David adusese Moabul la vasalitate (2Samuel 8:2). Dupa acest eveniment, Scriptura tace pentru un timp cu privire la soarta Moabului. Probabil ca tara si-a recapatat independenta in timpul tulburarilor care au rezultat dupa moartea lui Solomon. Conform cu Piatra Moabita (vezi nota aditionala despre cap. 3), Omri si Ahab au asuprit Moabul. Dar moartea lui Ahab si boala lui Ahazia au dat Moabului ocazie sa se revolte. In Orientul antic era ceva obisnuit sa se revolte pentru independenta dupa moartea unui imparat. Pentru continuarea naratiunii privind Moabul, vezi 2Regi 3,4-23.
1:2 Ahazia a cazut prin zabrelele odaii lui de sus in Samaria, si s-a imbolnavit. A trimis niste soli, si le-a zis: Duceti-va si intrebati pe Baal-Zebub, dumnezeul Ecronului, ca sa stiu daca ma voi vindeca de boala aceasta.
Ahazia a cazut. Probabil ca imparatul privea pe fereastra, de la unul dintre etajele palatului sau (vezi cap. 9:30). Pe acea vreme, in Rasarit, ferestrele erau inchise prin zabrele de lemn intretesut, care se deschideau in afara; deci, daca nu erau bine fixate, cineva care se rezema de ele, putea usor sa cada in afara.
Baal-Zebub. In mod literal, ,,domnul mustelor”. In Orientul antic, zeilor-musca li se aducea inchinare. In NT, Baal-Zebub este printul demonilor (Matei 10:25; 12:24; Marcu 3:22; Luca 11:15, 18, 19). Majoritatea manuscriselor grecesti ale NT, contin forma Beelzeboul Beelzeboul, care inseamna ,,domnul este print”. In textele de la Ras Samra (vezi Vol. I, pag 128), se gaseste o forma asemanatoare cu cea din NT, si anume zbl b`l ars zbl b’l ars\. Amintirea acestei zeitati in texte atat de vechi ca cele de la Ras Samra, marturiseste despre marea ei vechime.
Ecron. Cea mai nordica cetate din cele cinci cetati filistene. Zeul Ecronului se presupunea ca da informatii despre evenimentele viitoare, astfel ca era consultat pe scara larga.
1:3 Dar ingerul Domnului a zis lui Ilie, Tisbitul: Scoala-te, suie-te inaintea solilor imparatului Samariei, si spune-le: Oare nu este Dumnezeu in Israel, de va duceti sa intrebati pe Baal-Zebub, dumnezeul Ecronului?
Ingerul. Aceasta n-a fost prima aparitie a unui inger, lui Ilie. Cu ocazia fugii profetului de Izabela, ingerul Domnului i se aratase spre a-l mangaia si intari pe fugarul descurajat (1Regi 19:5,7). Ingerul il indruma sa mearga sa intalneasca pe solii imparatului suferind, care, in stramtorarea lui, ii cauta pe zeii paganilor. Ceva mai tarziu, ingerul i se arata din nou lui Ilie, instruindu-l sa se invoiasca fata de cererea lui Ahazia (2Regi 1:15).
De va duceti sa intrebati. In timpul domniei tatalui sau, Ahazia a fost martor la multele lucrari minunate ale lui Dumnezeu. El cunostea prea bine puterea lui Dumnezeu de a ajuta si mai stia si ca asupra pacatosilor s-au abatut judecati teribile. A se intoarce acum la zeul Ecronului insemna pentru el a lepada pe Iehova si a invita ca judecati sa vina asupra lui.
1:4 De aceea, asa vorbeste Domnul: Nu te vei mai da jos din patul in care te-ai suit, ci vei muri. Si Ilie a plecat.
Ci vei muri. Aceia care se intorc de la adevaratul Dumnezeu spre zeii paganilor, nu gasesc viata, ci moarte. Numai Dumnezeu este autorul vietii si sta in puterea Lui sa vindece si sa refaca. Cand Satana, prin sisteme de religie falsa, fagaduieste sa vindece, aceasta este numai pentru a aduce pe oameni sub stapanirea vointei lui crude, ca incepand de aici inainte, sa-i stapaneasca cu o putere care pare imposibil de infrant.
1:5 Solii s-au intors la Ahazia. Si el le-a zis: Pentru ce v-ati intors?
Pentru ce v-ati intors? Cand solii s-au intors asa de repede din misiunea lor, Ahazia stia ca ei n-au putut sa-si incheie calatoria lor pana in Ecron si dorea sa cunoasca motivul.
1:6 Ei i-au raspuns: Un om s-a suit inaintea noastra, si ne-a zis: Intoarceti-va la imparatul care v-a trimis, si spuneti-i: Asa vorbeste Domnul: Oare nu este Dumnezeu in Israel, de trimiteti sa intrebe pe Baal-Zebub, dumnezeul Ecronului? De aceea nu te vei mai da jos din patul in care te-ai suit, ci vei muri.
Un om. Solii fie ca n-au reusit sa recunoasca pe Ilie, fie ca au socotit ca e mai bine sa nu-i spuna imparatului cine a fost acela care trimisese avertizarea.
De trimiteti sa intrebe. Trimiterea de catre Ahazia a unei delegatii sa intrebe pe zeul Ecronului a avut drept scop sa arate deschis si in public dispret pentru Iehova. Aceasta era o insulta adusa Maiestatii cerului, care nu trebuia lasata nemustrata. Israel trebuia sa cunoasca ca zeii filistenilor erau fara putere spre a ajuta in ceasul stramtorarii si ca Iehova inca se mai afla pe tronul Sau.
1:7 Ahazia le-a zis: Ce infatisare avea omul acela care s-a suit inaintea voastra si v-a spus aceste cuvinte?
Ce infatisare avea...? De indata ce solia a fost prezentata, Ahazia putea sa stie ca aceasta putea sa vina numai de la Ilie, pentru ca cine altcineva ar vorbi cu astfel de siguranta si curaj? Imparatul cunostea bine infatisarea profetului, de aceea are nevoie de descriere spre a stabili identificarea.
1:8 Ei au raspuns: Era un om imbracat cu o manta de par si incins cu o curea la mijloc. Si Ahazia a zis: Este Ilie, Tisbitul.
Imbracat cu o haina de par. (In engleza, a hairy man = ”un om paros”.) Probabil cuvintele inseamna un om cu bucle de par, barba deasa si, in general, par bogat sau se poate referi la imbracamintea de par a lui Ilie.
O curea. Aceasta era o imbracaminte aspra, de piele. De obicei, evreii purtau imbracaminte de lana sau in, care erau moi si confortabile, dar acestea n-ar fi fost potrivite pentru Ilie, in situatiile dificile in care el era obligat sa traiasca. Ioan Botezatorul a purtat o imbracaminte din par de camila si un brau de piele (Matei 3:4), la fel ca inaintasul sau.
1:9 A trimis la el pe o capetenie de cincizeci cu cei cincizeci de oameni ai lui. Capetenia aceasta s-a suit la Ilie, care sedea pe varful muntelui, si i-a zis: Omule al lui Dumnezeu, imparatul a zis: Pogoara-te!
O capetenie de cincizeci. Ahazia il ura, dar se si temea de profet. Solia de pedeapsa nu l-a adus pe imparat la pocainta. El stia ca era un om pe moarte, dar era plin de amaraciune si manie si era hotarat sa trimita dupa profet pentru ca, daca era posibil, sa indeparteze judecata amenintatoare. A fost trimisa o ceata de cincizeci de oameni inarmati spre a intimida pe profet.
1:10 Ilie a raspuns capeteniei peste cincizeci: Daca sunt un om al lui Dumnezeu, sa se pogoare foc din cer si sa te mistuie, pe tine si pe cei cincizeci de oameni ai tai! Si s-a pogorat foc din cer si l-a mistuit pe el si pe cei cincizeci de oameni ai lui.
Foc din cer. Amenintarea lui Ahzia in efortul de a-l convinge pe Ilie sa retracteze pronuntarea pedepsei era nebuneasca. Aceasta dovedeste ca el a indragit aceea atitudine cum facuse si tatal sau. Ahab l-a facut pe Ilie raspunzator pentru dezastruoasa seceta din Israel (1Regi 18:17). Acum Ahazia, prin acelasi rationament pervertit, l-a facut raspunzator pe Ilie pentru consecintele care el stia ca au sa urmeze sigur, dupa cuvintele profetului. O astfel de incercare samavolnica de a dicta profetului si de a revoca astfel planurile lui Dumnezeu nu putea ramane nemustrata. Mania lui Dumnezeu s-a abatut asupra cetei de ostasi. Impotriva razvratirii lui Ahazia s-a descoperit maiestatea si suprematia lui Dumnezeu. Pentru aluzia NT la acest incident, vezi Luca 52-55.
1:11 Ahazia a trimis din nou la el alta capetenie peste cincizeci cu cei cincizeci de oameni ai lui. Capetenia aceasta a luat cuvantul, si a zis lui Ilie: Omule al lui Dumnezeu, asa a zis imparatul: Grabeste-te de te pogoara!
O alta capetenie. Prin trimiterea unei alte cete de 50, Ahazia a dat dovada de perversitate si incapatanare. El primise zdrobitoarea dovada despre neplacerea divina fata de umblarea lui, dar el era hotarat sa continue cu incapatanare, scopurile lui, rau indrumate.
1:12 Ilie le-a raspuns: Daca sunt un om al lui Dumnezeu, sa se pogoare foc din cer si sa te mistuie, pe tine si pe cei cincizeci de oameni ai tai! Si s-a pogorat foc din cer si l-a mistuit, pe el si pe cei cincizeci de oameni ai lui.
Verset ce nu a fost comentat.
1:13 Ahazia a trimis din nou o a treia capetenie peste cincizeci, impreuna cu cei cincizeci de oameni ai sai. Aceasta a treia capetenie peste cincizeci s-a suit; si, la sosire, si-a plecat genunchii inaintea lui Ilie, si i-a zis, rugandu-l: Omule al lui Dumnezeu, te rog, viata mea si viata acestor cincizeci de oameni, slujitorii tai, sa fie scumpa inaintea ta!
Si-a plecat genunchii. Capetenia peste a treia ceata de 50 s-a smerit inaintea lui Dumnezeu. El s-a apropiat de Ilie pe genunchi, nu ca un inchinator, ci ca un rugator. El stia ca, daca va manifesta acelasi spirit cum au facut primele doua capetenii, el avea sa aiba parte de aceeasi soarta.
1:14 Iata, s-a pogorat foc din cer si a mistuit pe cele dintai doua capetenii peste cincizeci si pe cei cincizeci de oameni ai lor: dar acum, viata mea sa fie scumpa inaintea ta!
Sa fie scumpa. In loc sa-i porunceasca lui Ilie sa mearga la imparat, capetenia l-a rugat pentru indurare, pentru ca viata lui sa fie crutata. N-a mai fost un dispret indraznet fata de profet, cum fusese in primele doua cazuri, ci un respect si o teama care au fost acceptate de Dumnezeu.
1:15 Ingerul Domnului a zis lui Ilie: Pogoara-te impreuna cu el, n-ai nici o frica de el. Ilie s-a sculat si s-a pogorat cu el la imparatul.
o fricade el." Ilie s-a sculat si s-a coborat cu el la imparatul.
Pogoara-te. Dumnezeu nu avea sa ingaduie ca servul Sau sa fie constrans de catre imparatul cel pacatos. Ahazia avusese dovada unei minunate dovezi a puterii divine, dar el a refuzat sa se umileasca inaintea Celui Prea Inalt. El merita o mustrare aspra si Ilie a primit sarcina sa mearga cu ostasii pentru a prezenta solia. Lui Ilie i s-a spus sa nu-i fie frica. Dupa ce a adus foc din cer pe Muntele Carmel, Ilie si-a ingaduit sa cada de frica inaintea maniei Izabelei. Acum el a fost in mod deosebit indemnat sa nu-i fie teama de imparat, in ciuda acestor trei manifestari de manie ale lui Ahazia.
1:16 El i-a zis: Asa vorbeste Domnul: Pentru ca ai trimis soli sa intrebe pe Baal-Zebub, dumnezeul Ecronului, ca si cum n-ar fi in Israel Dumnezeu al carui cuvant sa-l poti intreba, nu te vei mai da jos din patul in care te-ai suit, ci vei muri.
Ci vei muri. Imparatul muribund se afla fata-n fata cu profetul pe care el a incercat sa-l ameninte. Totusi n-a fost Ilie, ci Ahazia, cel care acum, isi astepta pedeapsa. Imparatul s-a intors de la Dumnezeul lui Israel, spre un josnic idol al unei cetati filistene. In loc sa marturiseasca despre puterea lui Iehova, sa dea slava Numelui Lui celui sfant, el a defaimat Numele Domnului, inaintea vrajmasilor pagani ai poporului lui Dumnezeu. Fara teama, Ilie face cunoscut imparatului, teribilul pret pe care trebuie sa-l plateasca pentru apostazia lui.
1:17 Ahazia a murit, dupa cuvantul Domnului, rostit prin Ilie. Si in locul lui, a inceput sa domneasca Ioram, in al doilea an al lui Ioram, fiul lui Iosafat, imparatul lui Iuda; caci n-avea fiu.
El a murit. Nepocait pana la sfarsit, urand pe Dumnezeu si cu totul neputincios in fata slujitorului Sau, Ahazia a murit. Ca imparat al lui Israel, intr-o vreme cand Dumnezeu era gata sa Se manifeste in astfel de cai minunate, Ahazia a avut in fata lui o ocazie neobisnuita de a-si conduce poporul de la caile lui cele rele, pe calea dreptatii si a pacii. Dar el a gresit. El a murit cu solia de mustrare divina rasunand in urechile lui. Acesta este sfarsitul celor ce se opun si sfideaza Duhul lui Dumnezeu.
Ioram. Un alt fiu al lui Ahab, numit, dupa cat se pare, dupa Ioram din Iuda, fiul lui Iosafat.
Al doilea an. In cap. 3:1 ni se spune ca el a venit la tron in al 18-lea an al lui Iosafat. Aceasta dubla datare a urcarii pe tron a lui Ioram este vrednica de notat pentru ca ea arata ca Ioram din Iuda domnea inainte de moartea tatalui sau, al 18-lea an al lui Iosafat fiind al doilea an al lui Ioram de domnie laolalta. Astfel este evident ca Ioram a inceput domnia lui impreuna cu tatal sau in al 17lea an al lui Iosafat.
COMENTARII ELLEN G. WHITE
1–18PK 207–212
1 5T 191
2 CH 457; PK 207; 5T 192
2–45T 191
2, 6 CH 455
3 CT 255; Ev 608; 5T 197; 8T 69
3, 4 AA 290; PK 208
4 5T 195
7–13PK 208
15, 16 PK 209
16 PK 224
17 PK 210
1:18 Celelalte fapte ale lui Ahazia, si ce a facut el, nu sunt scrise oare in cartea Cronicilor imparatilor lui Israel?
Verset ce nu a fost comentat.