8:2 In mijlocul multelor necazuri prin care au trecut, bucuria lor peste masura de mare si saracia lor lucie, au dat nastere la un belsug de darnicie din partea lor.
Necazuri. [,,incercare”, KJV]. Sau ,,proba”. Cuvantul e folosit mai ales pentru testarea calitatii metalelor. Crestinii macedoneni au avut de suferit necazuri deosebite, dar credinta si experienta lor s-au dovedit autentice. Ei au suferit grozav pe vremea persecutiei (Fapte 17,5-9; 1 Tesaloniceni 1,5-8; 2,14; 3,3-5; 2 Tesaloniceni 1,4-6). Una din marile probe ale unei experiente crestine triumfatoare este aceea de a cunoaste bucuria, pacea si iubirea in mijlocul necazurilor (Matei 5,11.12; Romani 5,3; 12,12; 1 Petru 2,20.21).
Bucuria lor peste masura de mare. [,,belsugul de bucurie”, KJV]. Persecutia si saracia tind sa reprime duhul si practica darniciei, dar belsugul bucuriei lor unit cu marimea saraciei lor e prezentat ca inspirand generozitate. Acesta era spiritul bisericii primare (Fapte 4,32-37).
Saracia lor lucie. [,,marea lor saracie era peste masura”, KJV; ,,saracia lor cea adanca”, G.Gal.]. Vorbind la figurat, saracia macedonenilor era atat de mare, incat ei trebuiau sa rada fundul unui butoi care era cu gol. Totusi, in ciuda lipsei lor fara masura de mari, ei au oferit ajutor din plin altora, care erau saraci ca si ei. Lauda lui Pavel la adresa crestinilor macedoneni nu era atat de mult pentru suma data, desi fara indoiala ca aceasta era mare. Pavel scotea in evidenta spiritul care incurajase daruirea lor si care era vrednic de urmat (vezi la Marcu 12,41-44).
Saracia fara margini a Macedoniei din vremea aceea avea mai multe cauze. Trei razboaie pustiisera tinutul: primul dintre Iulius Cezar si Pompei, al doilea dintre triumviri, pe de o parte, si Brutus si Cassius, pe de alta parte, dupa asasinarea lui Cezar, si al treilea, intre Octavian si Antonio (vezi vol. V, p. 38, 35. 37). Atat de disperata era starea macedonenilor, incat ii cerusera imparatului Tiberiu o reducere a impozitelor. In plus, cei mai multi dintre crestini proveneau din clasele mai sarace ale societatii.
Darnicie. Gr. haplotes, ,,sinceritate”, ,,lipsa de pretentii” (2 Corinteni 11,3; Efeseni 6,5; Coloseni 3,22 etc.). Aici se vorbeste despre acea deschidere a mintii si a inimii care se manifesta printr-un spirit de daruire. Termenul se refera nu atat de mult la ceea ce au dat, ci la calitatea inimii, care este temeiul daruirii adevarate si care are ca rezultat jertfirea de sine pentru binele altora.