8:16 Multumiri fie aduse lui Dumnezeu, care a pus in inima lui Tit aceeasi ravna pentru voi.
Multumiri fie aduse lui Dumnezeu. Pavel incepe astfel o alta sectiune a scrisorii sale. In v. 115 le-a prezentat corintenilor exemplul macedonenilor si a enuntat principiul binefacerii crestine. El incepe acum sa schiteze detaliile tehnice pentru terminarea strangerii de fonduri.
A pus. Literal, ,, a dat”, adica el continua sa dea. Nu exista pericolul ca ravna lui Tit sa scada.
Aceeasi ravna. Mai intai, Pavel il recomanda pe Tit bisericii din Corint, exprimandu-si recunostinta ca Tit ii impartaseste interesul pentru strangerea de ajutoare. Ei puteau conta pe implicarea sarguincioasa a mintii si a inimii lui in indeplinirea sarcinii incredintate.
Impusul actiunilor de jertfire de sine in slujba binelui fizic si spiritual al omenirii este, in cel mai inalt grad, de origine crestina. Lucrarea de binefacere din lume este esentialmente crestina in originea si spiritul ei. Un astfel de spirit nu-si are obarsia in inima omeneasca, deoarece aceasta este, prin natura, egoista. Una dintre misiunile bisericii este aceea de a-i face pe oameni sa se preocupe cu adevarat de binele altora. Crestinii Ii pot fi recunoscatori, pe buna dreptatea, lui Dumnezeu pentru biserica, deoarece aceasta ii inspira pe membrii ei nu numai sa contribuie la acoperirea nevoilor altor membri, dar si sa slujeasca nevoilor lor (Matei 20,26.28). Astfel, Tit le-a acordat corintenilor o adevarata favoare, stimulandu-i la fapte generoase. In loc sa caute sa evite apelurile in care li se cere ceva pentru salvarea si binele altora, crestinii ar trebui sa-I multumeasca lui Dumnezeu pentru astfel de ocazii.