8:10 In aceasta privinta va dau un sfat. Si sfatul acesta va este de folos voua, care, de acum un an, cei dintai ati inceput nu numai sa faceti, ci sa si voiti.
Va dau un sfat. [,,sfatul meu”, KJV]. Pavel vorbeste nu ,,ca o porunca” (vezi la v. 8). El stia ca exprimarea unei judecati sanatoase urma sa aiba mult mai multa greutate pentru corinteni decat un ordin de netagaduit. Biserica se implicase deja in strangerea de ajutoare si avea nevoie numai de incurajare pentru a reinvia si a pune in practica bunele ei intentii. O porunca ar fi fost cu totul deplasata.
Va este de folos. Sfatul lui Pavel era ca ei sa nu mai amane ducerea la capat a ceea ce incepusera cu un an in urma. Era de dorit, pentru binele lor, sa nu faca asa ceva. Amanarea ar fi fost daunatoare pentru propria lor experienta si i-ar fi expus criticii. O promisiune facuta lui Dumnezeu nu poate fi calcata fara repercusiuni asupra calitatii de crestin a cuiva.
Acum un an. Trecuse aproape un an de cand credinciosii corinteni incepusera sa adune fonduri pentru biserica din Ierusalim (cap. 9,2). Acest nobil proiect fusese intrerupt de disputa si cearta pricinuite de apostolii mincinosi. Acum, cand majoritatea isi reafirmase loialitatea fata de Pavel, proiectul putea sa fie reluat. Vezi la cap. 11,22.