Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / 2 Corinteni

2 Corinteni 7:11


7:11 Caci uite, tocmai intristarea aceasta a voastra dupa voia lui Dumnezeu, ce framantare a trezit in voi! Si ce cuvinte de dezvinovatire! Ce manie! Ce frica! Ce dorinta aprinsa! Ce ravna! Ce pedeapsa! In toate voi ati aratat ca sunteti curati in privinta aceasta.

Intristarea. [,,v-ati intristat”, KJV]. ,,Roadele vrednice de pocainta” (Matei 3,8) aduse de corinteni erau dovada ca ei se pocaisera cu adevarat. Interpretand relatarea lui Tit despre pocainta lor, Pavel ii lauda pentru cele sapte aspecte specifice ale pocaintei lor. Ele exprima o schimbare totala de atitudine.

Framantare. [,,grija”, KJV; ,,atentie”, KJV]. Gr. spoude, ,,graba”, ,,ravna”, ,,sarguinta”. Desi pana aici corintenii ezitasera sa actioneze in mod hotarat, acum ei s-au straduit cu toata sarguinta sa trateze pacatul si sa indrepte raul. Cei care s-au pocait cu adevarat vor actiona cu bagare de seama, sarguinta si atentia necesara. S-a sugerat ca urmatoarele sase puncte sunt cuplate doua cate doua, prima pereche referindu-se la atitudinea corintenilor, a doua, la atitudinea lor fata de Pavel si a treia, la atitudinea lor fata de membrul imoral din 1 Corinteni 5,1-5.

Ce… [,,Da”, KJV]. Repetarea acestui cuvant accentueaza fiecare dintre cuvintele urmatoare.

Dezvinovatire. [,,curatire”, KJV]. Gr. apologia, ,,o aparare verbala” (cf. Fapte 25,16; Filipileni

1,7.17; 2 Timotei 4,16). Expresia ,,de voi insiva” [KJV] a fost adaugata de traducatori. Corintenii doreau cu ardoare sa se stie ca acum dezaprobau fosta lor atitudine. Acum isi dadeau seama ca toleranta lor anterioara si chiar apararea acelui membru ii facusera la fel de vinovati.

Manie. [,,indignare”, KJV]. Probabil fata de ei insisi pentru atitudinea anterioara fata de respectiva persoana imorala si fata de unii care se poate sa-l mai fi sustinut. Ura fata de nedreptate insoteste iubirea fierbinte fata de dreptate. Totusi, adevarata indignare din cauza pacatului este totdeauna insotita de o iubire la fel de puternica pentru cel gresit.

Frica. Poate corintenii se temusera ca Pavel ar fi putut sa nu creada ca pocainta lor este autentica si sa continue sa aiba o atitudine aspra fata de ei (cf. 1 Corinteni 4,21; 2 Corinteni 13,1).

Dorinta aprinsa. [,,dorinta puternica”, KJV]. Sau ,,ardoare” probabil pentru reinstalarea unui spirit de comuniune si de intelegere reciproca cu Pavel.

Ravna. Adica in tratarea membrului imoral, asa cum recomandase Pavel (1 Corinteni 5,1-5). Pana aici, ei nu prea se aratasera preocupati pentru aceasta situatie, dand astfel impresia ca nu o considerau deosebit de serioasa.

Pedeapsa. Adica a membrului imoral (vezi cap. 2,6.7; 7,12).

Curati in privinta aceasta. Pavel a acceptat, fara sa puna la indoiala, schimbare de atitudine din Corint, asa cum relatase Tit, si a aprobat felul in care a procedat biserica fata de cel vinovat.