4:2 Ca unii, care am lepadat mestesugirile rusinoase si ascunse, nu umblam cu viclesug si nu stricam Cuvantul lui Dumnezeu. Ci, prin aratarea adevarului, ne facem vrednici sa fim primiti de orice cuget omenesc, inaintea lui Dumnezeu.
Am lepadat. [,,am renuntat; KJV]. Literal, ,,am renuntat [o data pentru totdeauna]”. La convertire, Pavel renuntase la toate obiceiurile care erau in neconcordanta cu credinta sa nou-gasita si odata cu primirea misiunii de propovaduitor al Evangheliei, el renuntase si la metodele contestabile pe care unii dintre oponentii sai se simteau liberi sa le foloseasca.
Rusinoase. Gr. aischune, ,,[lucrurile] rusinoase”. Lucrarea de slujitor al Evangheliei cere o transparenta a vietii si a caracterului. Din clipa in care oamenii incep sa suspecteze ca in viata unui conducator sunt lucruri care nu rezista unei cercetari atente, lucrarea lui s-a sfarsit. Primul lucru care i se cere unui adevarat slujitor al Evangheliei este sa renunte pe deplin la toate lucrurile care ar putea aduce ocara cauzei lui Dumnezeu. Adevarata religie este o cale a luminii si niciodata a intunericului (vezi Romani 13,12; 1 Corinteni 4,5; Efeseni 5,8; cf. 1 Ioan 1,5), deoarece ea are legatura nu numai cu fiecare fapta, ci mai mult, cu motivul care o determina.
Nu umblam cu viclesug. Adica nu practicam inselaciunea. Pavel aspira sa fie ceea ce parea ca este (cf. Luca 20,23). Adversarii lui ar fi recurs la orice inselaciune pentru a-si atinge scopurile.
Nu stricam. [,,cu inselaciune”, KJV]. Pavel proclama intregul adevar, fara a-l strica. Stricarea Cuvantului lui Dumnezeu consta in propovaduirea de pareri personale ca si cand ar avea aprobarea Scripturii, in scoaterea textelor din contextul lor, in punerea traditiilor omenesti in locul unui ,,asa zice Domnul”, in inlaturarea prin explicatii a intelesului clar al Scripturii pentru a scuza pacatul, in interpretarea invataturilor ei literale intr-un mod mistic sau simbolic, astfel incat sa-i altereze autoritatea, sau in prezentarea unui amestec de eroare cu adevar (vezi 2 Corinteni 11,3; 12,16; Efeseni 4,14; 1 Tesaloniceni 2,3.4).
Aratarea. Intr-o forma sau alta, cuvantul ,,a arata” apare de repetate ori in epistola aceasta (cap. 3,3; 4,10; 11,6 etc.). El semnifica opusul lui ,,tainuire” sau ,,viclesug”. Tot ceea ce cere adevarul este o afirmare simpla si clara. Aceasta ,,aratate” nu trebuie sa fie umbrita de nimic din viata slujitorului crestin sau a celui care se declara crestin.
Ne facem vrednici sa fim primiti. [,,ne recomandam”, KJV]. Adversarii din Corint il infierasera pe Pavel ca apostol mincinos (vezi la cap. 3,1). El cauta acum sa-si apere apostolia prezentand anumite aspecte ale vietii si lucrarii lui care trebuiau sa-l recomande in fata lor ca apostol autentic.
Cuget. [,,constiinta”, KJV]. In ce priveste importanta pe care Pavel o dadea unui cuget curat, vezi Fapte 2,31. Pavel ii atribuie fiecarui om capacitatea judecatii morale si a unei cunoasteri innascute a legii morale (vezi Romani 2,13-15). ,,Aratarea” de catre Pavel a adevarului facea apel nu numai la intelectul oamenilor, dar si la constiinta lor (cf. Ioan 8,9; Romani 2,15).
Inaintea lui Dumnezeu. Dumnezeu cunoaste integritatea inimii lui Pavel, iar Pavel Il invita, ca sa zicem asa, pe Dumnezeu sa dea marturie cu privire la adevarul celor scrise de el acum.