Printable Mode2 Corinteni, 4
|
4:1 De aceea, fiindca avem slujba aceasta, dupa indurarea pe care am capatat-o, noi nu cadem de oboseala. Slujba aceasta. Adica slujba ,,noului legamant”, prin care oamenii sunt eliberati din robia ,,slovei” legii (vezi la cap. 3,6.17) si au principiile lui gravate in inima (v. 3). Aceasta slujba a ,,duhului” (v. 6), a ,,neprihanirii” prin credinta (v. 9), a ,,noului legamant” (v. 6) si a adevaratei ,,slobozenii” (v. 17) il reface pe credincios dupa chipul lui Hristos. Aceasta slujba plina de slava ii sustine continuu pe membri si pe slujitorii Evangheliei, prin orice incercare si prin orice suferinte ar trece, si chiar si acestea contribuie la slava lui Dumnezeu. Nu cadem de oboseala. [,,nu lesinam”, KJV]. Gr. egkakeo, ,,a fi obosit”, ,,a-si pierde curajul”, ,,a se descuraja”. Pavel avea o incredere netarmurita in integritatea si valoarea soliei sale, iar Dumnezeu binecuvantase foarte mult lucrarea lui. El era cu totul nevrednic. Fusese un persecutor si un hulitor. Se socotea ,,cel dintai” dintre toti pacatosii (1 Timotei 1,15). Dar ,,primise indurare”. El datora consacrarea lui ca slujitor al Evangheliei in totul numai harului lui Dumnezeu (1 Corinteni 7,25; 15,9.10; Galateni 1,15.16; 1 Timotei 1,12-16). Nimic nu infrange mai bine mandria, ingamfarea si infumurarea decat o face o privire retrospectiva obiectiva asupra vietii personale. Convertirea lui Pavel si insarcinarea lui in slujba Evangheliei se datorau indurarii divine (1 Timotei 1,13.14). 4:2 Ca unii, care am lepadat mestesugirile rusinoase si ascunse, nu umblam cu viclesug si nu stricam Cuvantul lui Dumnezeu. Ci, prin aratarea adevarului, ne facem vrednici sa fim primiti de orice cuget omenesc, inaintea lui Dumnezeu. Am lepadat. [,,am renuntat; KJV]. Literal, ,,am renuntat [o data pentru totdeauna]”. La convertire, Pavel renuntase la toate obiceiurile care erau in neconcordanta cu credinta sa nou-gasita si odata cu primirea misiunii de propovaduitor al Evangheliei, el renuntase si la metodele contestabile pe care unii dintre oponentii sai se simteau liberi sa le foloseasca. Rusinoase. Gr. aischune, ,,[lucrurile] rusinoase”. Lucrarea de slujitor al Evangheliei cere o transparenta a vietii si a caracterului. Din clipa in care oamenii incep sa suspecteze ca in viata unui conducator sunt lucruri care nu rezista unei cercetari atente, lucrarea lui s-a sfarsit. Primul lucru care i se cere unui adevarat slujitor al Evangheliei este sa renunte pe deplin la toate lucrurile care ar putea aduce ocara cauzei lui Dumnezeu. Adevarata religie este o cale a luminii si niciodata a intunericului (vezi Romani 13,12; 1 Corinteni 4,5; Efeseni 5,8; cf. 1 Ioan 1,5), deoarece ea are legatura nu numai cu fiecare fapta, ci mai mult, cu motivul care o determina. Nu umblam cu viclesug. Adica nu practicam inselaciunea. Pavel aspira sa fie ceea ce parea ca este (cf. Luca 20,23). Adversarii lui ar fi recurs la orice inselaciune pentru a-si atinge scopurile. Nu stricam. [,,cu inselaciune”, KJV]. Pavel proclama intregul adevar, fara a-l strica. Stricarea Cuvantului lui Dumnezeu consta in propovaduirea de pareri personale ca si cand ar avea aprobarea Scripturii, in scoaterea textelor din contextul lor, in punerea traditiilor omenesti in locul unui ,,asa zice Domnul”, in inlaturarea prin explicatii a intelesului clar al Scripturii pentru a scuza pacatul, in interpretarea invataturilor ei literale intr-un mod mistic sau simbolic, astfel incat sa-i altereze autoritatea, sau in prezentarea unui amestec de eroare cu adevar (vezi 2 Corinteni 11,3; 12,16; Efeseni 4,14; 1 Tesaloniceni 2,3.4). Aratarea. Intr-o forma sau alta, cuvantul ,,a arata” apare de repetate ori in epistola aceasta (cap. 3,3; 4,10; 11,6 etc.). El semnifica opusul lui ,,tainuire” sau ,,viclesug”. Tot ceea ce cere adevarul este o afirmare simpla si clara. Aceasta ,,aratate” nu trebuie sa fie umbrita de nimic din viata slujitorului crestin sau a celui care se declara crestin. Ne facem vrednici sa fim primiti. [,,ne recomandam”, KJV]. Adversarii din Corint il infierasera pe Pavel ca apostol mincinos (vezi la cap. 3,1). El cauta acum sa-si apere apostolia prezentand anumite aspecte ale vietii si lucrarii lui care trebuiau sa-l recomande in fata lor ca apostol autentic. Cuget. [,,constiinta”, KJV]. In ce priveste importanta pe care Pavel o dadea unui cuget curat, vezi Fapte 2,31. Pavel ii atribuie fiecarui om capacitatea judecatii morale si a unei cunoasteri innascute a legii morale (vezi Romani 2,13-15). ,,Aratarea” de catre Pavel a adevarului facea apel nu numai la intelectul oamenilor, dar si la constiinta lor (cf. Ioan 8,9; Romani 2,15). Inaintea lui Dumnezeu. Dumnezeu cunoaste integritatea inimii lui Pavel, iar Pavel Il invita, ca sa zicem asa, pe Dumnezeu sa dea marturie cu privire la adevarul celor scrise de el acum. 4:3 Si daca Evanghelia noastra este acoperita, este acoperita pentru cei ce sunt pe calea pierzarii, Este ascunsa. Sau ,,este acoperita” sau ,,ramane acoperita”. Pavel se refera aici la ,,naframa” din cap. 3 (vezi v. 13-16). Pe vremea lui Pavel, situatia ramasese aceeasi de pe vremea lui Moise: pentru multi adevarul inca era ascuns. Situatia aceasta nu se datora lipsei de claritate a Evangheliei insesi, ci atitudinii mintii si inimii carora le era adresata. Sunt pe calea pierzarii. [,,sunt pierduti, KJV]. Literal, ,,se pierd”. Pavel se refera, fara indoiala, la minoritatea corinteana care se incapataneaza sa asculte de apostolii mincinosi din mijlocul lor. Cei care fac parte din aceasta minoritate se pot pocai inca, dar atata vreme cat Evanghelia ramane acoperita pentru ei, si ei raman intr-o stare pierduta. Pentru ei, mantuirea va fi cu putinta cand ,,valul” este dat la o parte (vezi Matei 18,11; Luca 15,4.6.24.31.32; 19,10). Omul nu poate sa-si procure singur lumina, dar isi poate face intuneric, inchizand ochii in fata luminii. Oricat de stralucitor ar fi soarele, razele lui sunt acoperite pentru cel orb. Pavel vorbeste despre cei care au refuzat lumina Evangheliei din cauza intunericului launtric, de care ei insisi erau raspunzatori (vezi la Osea 4,6). Anumite situatii pot duce la ,,acoperirea” puterii mantuitoare a Evangheliei. In biserica din Corint, de pilda, spiritul de partida, rivalitatea, cearta, imoralitatea, mandria si egoismul din viata unora ascundeau Evanghelia de ei. Evanghelia descoperita trebuie sa fie intampinata de minti si inimi deschise (Ioan 8,47; Ioan 4,6). Nepasarea fata de cele spirituale si preocuparea cu lucruri nespirituale fac si ele sa existe ,,valul” (vezi Luca 21,34; vezi la Matei 6,24-34). Preocupari pamantesti indreptatite pot sa-l acapareze pe om, pana cand acesta nu mai are nici timp, nici dorinta de lumina cereasca. Oamenii nu leapada adevarul din cauza lipsei de dovezi. Ei pot sa creada o mie de lucruri pe temeiul unor dovezi mult mai nesemnificative. Dar resping adevarul pentru ca ii condamna, le mustra pacatele si le tulbura constiinta. 4:4 a caror minte necredincioasa a orbit-o dumnezeul veacului acestuia, ca sa nu vada stralucind lumina Evangheliei slavei lui Hristos, care este chipul lui Dumnezeu. Minte. [,,minti”, KJV]. Gr. noemata, ,,facultati perceptive”. Lupta dintre Hristos si Satana este o lupta pentru mintea oamenilor (Romani 7,23.25; 12,2; 2 Corinteni 3,14; 11,3; Filipeni 2,5; 4,7.8). Lucrarea principala a lui Satana este aceea de a orbi sau intuneca vointa oamenilor. El face lucrul acesta oprindu-i de la studiul Cuvantului lui Dumnezeu, afectand puterile mintii prin excese ale trupului si ale sufletului, prin ocuparea totala a mintii cu lucrurile vietii acesteia si apeland la mandrie si inaltare de sine. Necredincioasa. [,,nu cred”, KJV]. Raspunderea pentru orbirea spirituala ii revine lui Satana, dar si celor care aleg sa ,,nu creada”. Ei au fost adusi la lumina adevarului lui Dumnezeu, dar reactiile lor mentale si spirituale sunt oarbe si negative. Marile doctrine fundamentale ale credintei crestine le par lipsite de valoare. Dar ei insisi sunt raspunzatori, deoarece s-au abatut cu buna stiinta de la adevar. Au ochi, dar nu vad (Isaia 6,9; Matei 13,14.15; Ioan 12,40; Romani 11,8-10). Nu vad in Domnul nici o frumusete care sa-i faca sa-L iubeasca (Isaia 53,2). Dumnezeul veacului acestuia. [,,Dumnezeul acestei lumi”, KJV]. Adica Satana. Pavel clarifica aici de ce Evanghelia cea slavita este acoperita pentru multi oameni. Satana e o fiinta (vezi la Matei 4,1) si e important sa-l recunoastem cand vine in orice forma sau prin orice intermediar. Titlul ,,dumnezeul acestei lumi” face aluzie la incercarea lui Satana de a uzurpa suveranitatea lui Dumnezeu asupra acestei lumi. Diavolul pretinde ca e dumnezeul acestei lumi (Matei 4,8.9; 1 Ioan 5,19). El a fost domnitorul invizibil al multora dintre marile regate si imparatii ale pamantului. E numit ,,dumnezeul acestei lumi”, deoarece scopul lui este sa obtina controlul deplin asupra ei si a locuitorilor ei. El este ,,dumnezeul acestei lumi”, deoarece lumea este in cea mai mare masura sub controlul lui. El stapaneste in inima celor mai multi dintre locuitorii ei (cf. Efes 2,1.2). Lumea asculta de poruncile lui, cedeaza la ispitele lui, ia parte la lucruri rele si la uraciunile lui. El este autorul si instigatorul tuturor pacatelor si intruchiparea lor. se Spune ca pacatosii cu voia sunt dati pe mana lui Satana (1 Corinteni 5,5; cf. 1 Timotei 1,20). El este ,,dumnezeul acestei lumi” din cauza stapanirii lui, desi limitate, asupra fortelor naturii, a elementelor pamantului, a marii si a cerului. Lumina. Gr. photismos, ,,iluminare”, ,,iluminatie”, de la un verb care inseamna ,,a da lumina”. Comparati cu phos, cuvantul obisnuit pentru ,,lumina” (vezi la Ioan 1,7.9). Photismos e folosit cu privire la Evanghelie, care va lumina orice minte sincera si deschisa. Totusi, multi raman orbi, chiar si atunci cand lumina deplina a Evangheliei straluceste in mintea lor intunecata. Ei sunt ca niste oameni intr-o camera intunecoasa care voit se tin departe de lumina. Ei impiedica lumina Evangheliei, sa nu cumva sa rasara si sa se ridice la zenitul vietii lor (vezi Prov. 4,18). Problema se pune intre lumina si intuneric. Satana nu poate face mai mult decat sa i se adreseze mintii oamenilor. El nu poate intuneca lumina Evangheliei, dar poate invalui mintile oamenilor in intuneric. El poate face ca un val sa acopere privirea lor, chiar daca Evanghelia ii lumineaza pe oameni pretutindeni in jurul lor. Imparatia lui Satana este imparatia intunericului (vezi Isaia 60,2; Iuda 6; Apocalipsa 16,10) si tocmai pentru motivul acesta diavolul uraste lumina Evangheliei. El vrea sa-si faca lucrarea lumina oricarui inlocuitor al Evangheliei: lumina cunostintei, a culturii, a moralitatii, a educatiei, a bogatiei si a intelepciunii omenesti. Dar intregul lui efort este indreptat impotriva raspandirii luminii Evangheliei, singura care poate sa ii salveze pe oameni (Fapte 4,12). Evanghelia este singurul mijloc prin care uneltirile si inselaciunile diabolice ale lui Satana pot fi demascate si prin care oamenii pot sa vada calea care duce de la intuneric la lumina. Vezi la Ioan 1,4.5.9.14. Chipul. Gr. eikon, ,,figura”, asemanare”. Cuvantul acesta e folosit in LXX la Geneza 1,2.6 si in 1 Corinteni 11,7; Coloseni 1,15; 3,10; Evrei 10,1. Hristos este chipul exact al Tatalui, prin faptul ca atributele, caracterul si desavarsirea Ambilor sunt identice. Dumnezeu Tatal este ca Fiul (Ioan 12,45; 14,9, Filipeni 2,6). Adam si Eva au fost facuti la inceput dupa acel chip si obiectivul planului de mantuire este sa refaca acest chip in omenire. 4:5 Caci noi nu ne propovaduim pe noi insine, ci pe Domnul Hristos Isus. Noi suntem robii vostri, pentru Isus. Nu ne propovaduim. Pavel fusese acuzat ca este egoist in lucrarea lui de predicare, dar el respinge categoric aceasta acuzatie. Oamenii se predica pe ei insisi atunci cand sunt calauziti de interes personal, cand umbla dupa laudele oamenilor, cand au ambitii de a-si etala propriile talente, cand proclama propriile lor opinii sau traditiile si invataturile oamenilor in locul Evangheliei si in contradictie cu aceasta si cand sunt determinati sa predice pentru castig, pentru a-si castiga existenta sau pentru prestigiu si popularitate. Domnul Hristos Isus. Vezi Matei 1,1; Ioan 1,38. A-L predica pe Hristos inseamna a predica Evanghelia vesnica. Robii. [,,slujitorii”, KJV]. Gr. douloi, ,,sclavi”, robi”. In alta parte, Pavel vorbeste de sine insusi ca fiind slujitor al lui Hristos (Romani 1,1; Filipeni 1,1; cf. Matei 20,28) si ca atare nu are dreptul sa stapaneasca peste mostenirea lui Dumnezeu. 4:6 Caci Dumnezeu, care a zis: Sa lumineze lumina din intuneric, ne-a luminat inimile, pentru ca sa facem sa straluceasca lumina cunostintei slavei lui Dumnezeu pe fata lui Isus Hristos. A zis: ,,Sa lumineze lumina”. [,,a poruncit luminii”, KJV]. Dumnezeu a chemat lumina la existenta prin cuvant, printr-o singura porunca (vezi la Gen. 1,3; Psalmi 33,6.9). Primele Lui cuvinte au dat nastere luminii acolo unde fusese numai intuneric (Geneza 1,2). Nu numai ca Dumnezeu a creat lumina naturala, dar L-a si trimis pe Fiul Sau sa fie ,,Lumina lumii” (Ioan 8,12). Toata lumina fizica, intelectuala, morala si spirituala isi are originea in Tatal luminii (Iacov 1,17). El S-a imbracat ,,cu lumina ca si cu o haina” (Psalmi 104, 2). Prin insasi natura Sa, Dumnezeu este lumina (Iacov 1,17; cf. Ioan 1,4.5). Vezi Ioan 1,4.5.9.14. A luminat. Gr. lampo, ,,a lumina”. Acela care a creat soarele ca sa lumineze intunericul primordial al acestei lumi, da si lumina adevarului pentru a lumina mintile intunecate (Psalmi 119,105). Dupa cum cuvantul rostit al lui Dumnezeu a adus lumina unei lumi pline de intuneric, Cuvantul viu, asa cum e prezentat in Cuvantul scris, porunceste luminii cerului sa straluceasca in sufletele intunecate. E dincolo de puterea, iscusinta si intelepciunea omului sa produca o astfel de lumina. Forma verbului in textul grecesc sugereaza ca Pavel s-ar putea referi la o anumita experienta din trecut, propria convertire. Atunci cand Pavel L-a privit pe Hristos in slava, lumina de pe fata Lui a stralucit asupra lui Pavel. Apoi, solzii de pe ochii lui si de pe mintea lui au cazut (Fapte 9,3-18). Pentru prima data, Hristos i-a aparut asa cum era cu adevarat, Mantuitor si Domn, iar el a fost transformat. Intunericul propriului sau suflet si al propriei sale minti a fost imprastiat (Fapte 9,17.18; 26,16-18). Sa facem sa straluceasca lumina. [,,sa dam lumina; KJV]. Potrivit constructiei grecesti a acestui pasaj, scopul luminii lui Dumnezeu din inima oamenilor e acela de a da lumina; scopul luminii este acela de a le face cunoscut oamenilor slava divina, iar scopul cunoasterii slavei divine este acela de a-i mantui. Pe fata. [,,in fata”, KJV]. Aceeasi slava care se reflectase pe fata lui Moise fusese recent vazuta pe fata lui Hristos (vezi la Matei 17,2; Luca 2,48; Ioan 1,14; 2 Petru 1,17.18). Hristos este descoperirea deplina a slavei Tatalui sau intruparea perfectiunii divine. Toate celelalte revelatii au fost sau partiale, sau nedesavarsite. Pe fata lui Isus Hristos oamenii pot vedea lumina deplina, curata si desavarsita a lui Dumnezeu. Pavel recunoscuse slava lui Dumnezeu in creatie si in Lege, dar acum percepea descoperirea perfecta a slavei divine pe fata si in persoana lui Isus Hristos. Aceasta e ceea ce i-a castigat inima si consacrarea deplina. Numai in si prin Isus Hristos omul devine partas firii dumnezeiesti si, in felul acesta, de slava divina. 4:7 Comoara aceasta o purtam in niste vase de lut, pentru ca aceasta putere nemaipomenita sa fie de la Dumnezeu si nu de la noi. Comoara aceasta. Adica ,,cunostinta slavei lui Dumnezeu pe fata lui Isus Hristos” (v. 6). In v. 7-18, Pavel accentueaza felul in care aceasta cunostinta i-a dat putere sa rabde, ca un ,,rob” al lui Dumnezeu, cele mai insurmontabile greutati cu care s-a confruntat in lucrare. Daca nu ar fi fost aceasta cunostinta si putere, slabul vas omenesc s-ar fi prabusit (vezi v. 1). Vase de lut. Gr. ostrakinoi, in original, recipient scobit (linguri mari) facute din scoici sau din lut ars. Astfel de unelte erau slabe, fragile, umile, de folosinta scurta si de mica valoare. Asa e faptura omeneasca in comparatie cu comoara vesnica a lui Dumnezeu. Totusi, e planul lui Dumnezeu acela de a face ca acest vas slab sa fie primitorul si pastratorul celei mai mari dintre comori. Slujitorul Evagheliei si credinciosul sunt declarati doar vase de lut pentru scopul suprem de a contine marea comoara a lui Dumnezeu. Poate ca Pavel se gandeste la vechea practica de a depozita comori in vase mari de lut pentru pastrare in siguranta. Omul este doar caseta care contine giuvaerul neprihanirii lui Hristos, care este impartasita si acordata fiecarui credincios (vezi Matei 13,45.46). Prin sine insusi, omul este intr-o stare de saracie cumplita. El ramane in starea aceasta pana cand este imbogatit prin aceasta comoara cereasca. Toti cei care sunt rascumparati de Hristos au comoara aceasta, unii mai mult decat altii, in functie de cat vor sa primeasca prin credinta. Pentru cei care strabat pustiul, apa este inestimabila. Pentru cei care se confrunta cu moartea, viata este inestimabila. Pentru omul muritor, comoara Evangheliei inseamna toate acestea la un loc, apa vie, lumina lumii, viata vesnica. De la Dumnezeu. Oamenii sunt inclinati sa foloseasca vase de valoare pentru depozitarea comorilor lor. Dar la punerea in aplicare a planului Sau, Dumnezeu alege adesea cei mai umili oameni, ca nu cumva sa-si acorde lor toate meritele (1 Cron. 1,28.29). Nu e spre binele omului sa primeasca lauda pentru salvarea sa si a semenilor sai. Nu exista o piedica mai mare ca mandria, in viata slujitorilor Evangheliei sau a credinciosilor. Nu vasele, ci continutul lor este important; tot asa si in cazul slujitorului Evangheliei si al soliei sale. Vasul sau instrumentul nu are valoare in el insusi (cf. 2 Timotei 2,19.20); numai prezenta si puterea lui Dumnezeu determina valoarea sa. Raspandirea Evangheliei este totdeauna impiedicata acolo unde oamenii intuneca lucrarea lui Dumnezeu prin accentul pus asupra intelepciunii, capacitatii sau elocventei omenesti. 4:8 Suntem incoltiti in toate chipurile, dar nu la stramtoare; in grea cumpana, dar nu deznadajduiti; Incoltiti in toate chipurile. [,,tulburati din toate partile”, KJV]. Versetele 8-10 contin patru perechi de antiteze. Pe de o parte ele ilustreaza fragilitatea fiintei omenesti si pe de alta parte maretia puterii lui Dumnezeu in ciuda acestei fragilitati. Vezi cap. 1,4. Fiecare crestin, indeosebi slujitorul Domnului, se afla in mijlocul unei mari batalii, lupta de veacuri dintre Hristos si Satana (Efes. 6,10-17; Apocalipsa 12,7-12). In consecinta, el nu poate scapa de incercare si stramtorare (Ioan 16,33; Fapte 14,22; Apocalipsa 7,14). Totusi, succesul care insoteste eforturile fragilului instrument omenesc in mijlocul stramtorarii si al intristarii demonstreaza prezenta puterii divine (Romani 8,35-39). De aceea, nimeni nu poate sa se laude ,,decat cu crucea Domnului Isus Hristos” (Galateni 6,14). Descoperirea cea mai clara si mai eficienta a lui Hristos are loc in si prin barbati si femei care triumfa prin harul lui Dumnezeu. Dar nu la stramtorare. Optimismul spiritului neimblanzit al lui Pavel a inspirat nenumarati ambasadori ai lui Hristos sa fie loiali, indrazneti si curajosi in mijlocul incertitudinii, a descurajarii, a dificultatii, a persecutiei si a mortii. Nu imprejurarile determina climatul sufletului crestinului. El rabda pentru ca il vede pe Domnul sau invizibil si e sustinut de lumina harului divin (vezi Evrei 11,27). In grea cumpana. Gr apareo, ,,a avea indoieli”. Pavel s-a gasit adesea in situatii in care, din punct de vedere omenesc, nu era cale de iesire. Dar se deprinsese ca, in asemenea imprejurari, sa se increada in Dumnezeu si sa astepte. Deznadajduiti. Gr. exaporeo, ,,a fi disperat”, ,,a fi cu totul in incurcatura [nestiind ce sa faca]”. Oricat de respingatoare ar fi imprejurarile, Pavel se deprinsese sa se increada in Dumnezeu pentru o solutie. 4:9 prigoniti, dar nu parasiti; trantiti jos, dar nu omorati. Prigoniti. Vezi Matei 5,10-12; 10,17-23; Ioan 15,20. Fiecare dintre antitezele urmatoare scoate in evidenta mai clar intensitatea suferintei si a primejdiei personale. Pavel vorbeste despre impresurare, urmarire, prindere si trantire la pamant de catre puterile vrajmase. Nu parea sa fie cale de scapare si moartea se arata de neinlaturat. Nu parasiti. In toate incercarile, Pavel si colaboratorii sai au experimentat implinirea fagaduintelor lui Hristos de a fi cu ei chiar pana la moarte si de a le asigura o cale de scapare (vezi 1 Corinteni 10,13; 2 Tesaloniceni 1,4; Evrei 2,18; 13,5). Pentru crestin in vremuri de incercare si persecutie, anumite adevaruri divine sunt evidente. Oricat de mari ar fi incercarile intampinate, ele nu sunt imposibil de indurat (Deut. 33,25; Psalmi 46,1). Nici un crestin nu are de ce sa fie descurajat. Chiar si cand e deposedat de bunurile omenesti, comoara lui cea mai mare ramane sigura, dincolo de posibilitatea de a fi atinsa de oameni sau demoni (2 Corinteni 4,16; cf. Psalmi 23,3). Suportate asa cum se cuvine, toate suferintele si incercarile care asalteaza viata crestinului slujesc numai ca sa-l aduca intr-o si mai stransa comuniune cu Hristos in suferintele Sale (Filipeni 3,10). E posibil ca Pavel sa fi suportat mai mult pentru cauza lui Hristos decat a fost chemat sa indure oricare alt crestin. In acest caz, Pavel a inteles mai bine ca altii ce inseamna a suferi cu Hristos Isus. Dintre toti scriitorii Noului Testament, nici unul nu scrie atat de mult despre cruce si despre moartea impreuna cu Hristos. Pentru Pavel, chiar si persecutia, incercarea, sacrificiul si viata insasi deveneau experiente cu care sa se mandreasca, datorita comuniunii mai stranse cu Hristos in suferintele Lui. Ucenicii lui Hristos urmeaza sa ajunga la desavarsire prin suferinta. Suferintele lui Hristos asigurau fundalul intunecos pe care desavarsirea Lui de caracter stralucea mult mai minunat (Evrei 2,10). Intreaga Lui viata era o experienta de moarte fata de Sine. Nimic nu putea dezvalui mai clar propria Sa iubire si aceea a Tatalui Sau pentru pacatosi. Tot astfel, pentru crestin, incercarile, suferintele si dezamagirile vietii ofera fundalul pentru frumusetea rabdarii divine, pentru parfumul unui caracter crestin, pentru supunerea linistita fata de voia lui Dumnezeu, pentru increderea puternica in calauzirea Sa. In felul acesta, lumina lui Dumnezeu e reflectata pe fata crestinului. Vietuirea crestina va fi totdeauna primita cu ostilitate si ura din partea urmasilor domnului intunericului. Dar nu e in planul lui Dumnezeu ca cel credincios sa faca din suferinta lui un prilej de infumurare, sa starneasca vrajmasia si impotrivirea, asa incat sa-si scoata in evidenta sacrificiul de sine si curajul. Trantiti jos. Gr. kataballo, ,, a tranti jos [la pamant]”, ,, a zacea intins la pamant”, ca un om infrant in lupta personala. Nu omorati. [,,nu nimiciti”, KJV]. E posibil ca de multe ori Pavel sa fi dat impresia nu numai ca e ,,trantit jos”, dar si ,,omorat”. El admite ca de repetate ori fusese ,,trantit jos”, dar accentueaza faptul ca niciodata nu a fost ,,nimicit”. 4:10 Purtam intotdeauna cu noi, in trupul nostru, omorarea Domnului Isus, pentru ca si viata lui Isus sa se arate in trupul nostru. Purtam... in trupul nostru. Ici si colo, pe corpul lui Pavel erau fara indoiala multe cicatrice care dadeau marturie muta despre suferintele lui pentru Hristos. Omorarea. Literal, ,,moartea”. Pentru Pavel, aceasta era omorarea continua, zilnica, facuta reala prin propria sa expunere constanta la pericolul mortii (Romani 8,36; 1 Corinteni 15,31; 2 Timotei 2,11). Prin aceasta figura de stil, Pavel exprima comuniunea lui intima cu Hristos in suferintele pe care este chemat continuu sa le indure. Aceasta constituia o marturie vie pentru lume despre puterea Evangheliei. Iudaizantii, care scapau de persecutie predicand o Evanghelie lipsita de viata, legalista, nu puteau sa ofere o astfel de dovada (vezi Galateni 6,17). Si viata lui Isus. Dupa cum cicatricele sale marturiseau despre cat de aproape de moarte ajunsese Pavel, faptul ca inca mai traia dadea o marturie elocventa despre puterea lui Hristos de a-l elibera de la moarte. De asemenea, viata lui Pavel marturisea despre puterea lui Hristos de a-i elibera pe oameni de pacat si a-i transforma dupa chipul Sau (vezi Galateni 2,20). 4:11 Caci noi cei vii, totdeauna suntem dati la moarte din pricina lui Isus, pentru ca si viata lui Isus sa se arate in trupul nostru muritor. Noi cei vii. [,,noi, cei care traim”, KJV]. Pavel amplifica aici si confirma ceea ce deja afirmase in v. 10. Pentru ambasadorul Evangheliei din zilele acelea, viata si moartea nu erau niciodata departe una de alta. Totdeauna. In textul grecesc, acest cuvant este intr-o pozitie in care este accentuat. Pavel traia in apropierea mortii (vezi la 1 Corinteni 15,29). Pentru ca si viata. Desi permanent dat mortii, misionarul crestin continua sa traiasca, deoarece Hristos transmite propria Sa viata celui ce esentialmente este muritor si supus putrezirii (Ioan 3,36; 14,6; 1 Ioan 5,11.12). 4:12 Astfel ca, in noi lucreaza moartea, iar in voi viata. Lucreaza moartea. Pavel face acum un pas mai departe in contrastul dintre viata si moarte. In timp ce moartea este pururea o perspectiva prezenta pentru vestitorul Evangheliei, obiectivul lui este acela de a duce viata celor care sunt sortiti mortii din cauza pacatului. Aici termenul ,,viata” e folosit in acceptiunea lui superioara, spirituala. Desi convertitii lui Pavel nu au cunoscut decat putin sau deloc un conflict pe viata si pe moarte in comparatie cu al lui, totusi Dumnezeu il folosise pe el pentru ca sa le aduca viata. Din smeritul vas de lut, care era viata proprie a lui Pavel, purcede puterea lui Hristos de a da o viata noua corintenilor. 4:13 Insa fiindca avem acelasi duh de credinta, potrivit cu ceea ce este scris: Am crezut, de aceea am vorbit! si noi credem, si de aceea vorbim. Duh de credinta. Aceeasi credinta ca cea exprimata in citatul din Vechiul Testament: ,,Am crezut, de aceea am vorbit”. Pavel le scrie corintenilor cu un profund simt al convingerii si in nadejdea serioasa ca ei vor lua seama la sfatul sau. Este scris. Citatul este din Psalmul 116,110. Psalmul acesta fusese evident sprijinul si mangaierea lui. Atat Pavel, cat si David s-au bucurat si, in felul acesta au devenit convinsi, de bunatatea si iubirea lui Dumnezeu. Si unul si altul trecusera prin incercari, suferinte si eliberare si ambii vorbeau din convingere. Apropierea mortii nu e o piedica pentru exprimarea optimista a unei credintei vii. Viata tuturor marilor barbati si femei din Biblie radiaza de acest spirit de biruinta, de aceasta stare de optimism si stralucire. Ei si-au exprimat recunostinta plina de bucurie fata de Dumnezeu chiar in mijlocul pierderii si persecutiei. E lucru natural si usor pentru gura sa exprime ceea ce cunoaste mintea si simte inima. Omul care spune ceea ce nu crede este un ipocrit, in timp ce un om care crede ceea ce nu vrea sa spuna e un las. 4:14 Si stim ca Cel ce a inviat pe Domnul Isus, ne va invia si pe noi impreuna cu Isus, si ne va face sa ne infatisam impreuna cu voi. A inviat pe Domnul. Dupa cum Pavel le explicase deja corintenilor pe larg (vezi 1 Corinteni 15,13-23), invierea lui Isus statea ca o garantie absoluta a invierii tuturor celor drepti, care va avea loc candva. Ne va invia. Nadejdea plina de incredere a lui Pavel in inviere e ceea ce il face in stare sa infrunte moartea in liniste si cu curaj. El experimentase deja o inviere spirituala in Hristos (Romani 6,4) si aceasta este asigurarea triumfului viitor asupra mortii. El e sigur de viata vesnica (Romani 8,11; 1 Corinteni 15,12-22; 2 Timotei 4,8). Cu Isus. [,,prin Isus”, KJV]. Dovezi textuale favorizeaza (cf. p. 10) expresia ,,cu Isus”. Pavel se refera la invierea Domnului. El simte ca propria sa inviere este tot atat de sigura. Isus a fost inviat ca cel dintai din neamul rascumparat (Apocalipsa 1,5), care i-ar cuprinde pe toti convertitii apostolului (1 Corinteni 15,20). In plus, Hristos e Cel care ii va aduce pe cei morti la viata, in ziua de pe urma (Ioan 5,25-29). Ne va face sa ne infatisam. [,,ne va prezenta”, KJV]. Poate cel mai mare moment de bucurie pentru cei care biruiesc cu Hristos va fi prezentarea lor inaintea lui Dumnezeu Tatal. Pavel anticipeaza cu mandrie prezentarea convertitilor sai inaintea lui Hristos (cap. 11,2). Scripturile se refera de cateva ori la crestini ca fiind infatisati sau simplu ca fiind prezenti inaintea lui Dumnezeu. Ei apar inaintea lui Hristos, in fata scaunului Lui de judecata, pentru reabilitare, sau indreptatire (Romani 14,10-12; 2 Corinteni 5,10). Ei vor fi prezentati inaintea lui Dumnezeu la sarbatoarea nuntii Mielului, ca mireasa a Mielului (Apocalipsa 19,7-9), si vor locui in prezenta Lui (cap. 21,3). Poate fi notat in trecere ca limbajul acestui verset pare sa lase a se intelege ca Pavel astepta sa moara inainte de revenirea Domnului sau si sa aiba parte de inviere. 4:15 Caci toate aceste lucruri se petrec in folosul vostru, pentru ca harul mare, capatat prin multi, sa faca sa sporeasca multumirile spre slava lui Dumnezeu. Toate. Adica toate cate Pavel a suferit ca ambasador al lui Hristos (v. 7-12). Compara cu 1 Corinteni 3,22.23; 2 Timotei 2,10. Harul mare. [,,har abundent”, KJV]. Adica harul lui Dumnezeu, care face cu putinta mantuirea si rascumpararea pacatosului (Ioan 1,14.16.17; Fapte 20,24.32; Romani 4,16; 5,20 etc.). Sa sporeasca multumirile. [,,multumirea multora”, KJV]. Pavel anticipeaza ca o slava din ce in ce mai mare I va fi data lui Dumnezeu, deoarece cu cat vor fi mai multi cei pe care el ii intoarce la Hristos prin lucrarea sa, cu atat vor fi mai multi cei care vor aduce slava sfantului nume al lui Dumnezeu (cf. cap. 9,11.12). Dupa cum ploaia face sa creasca roadele pamantului, tot asa harul imbelsugat al lui Dumnezeu ii determina pe oameni sa raspunda cu multumire (cf. Efeseni 21-8). Acest raspuns vine ca recunoastere a bunatatii, indurarii, iubirii si puterii lui Dumnezeu. Aducerea de multumiri si de lauda lui Dumnezeu arata refacerea relatiilor bune dintre Dumnezeu si om si aceasta este tinta principala a Evangheliei. 4:16 De aceea, noi nu cadem de oboseala. Ci chiar daca omul nostru de afara se trece, totusi omul nostru dinauntru se innoieste din zi in zi. De aceea. [,,din care cauza”, KJV]. Perspectiva bucuriei si a slavei viitoare e ceea ce il face pe Pavel sa intampine cu seninatate si rabdare incercarile si stramtorarile care insotesc lucrarea sa (cf. Evrei 12,2). Trimisii Evangheliei rabda vicisitudinile acestui pamant, deoarece traiesc zilnic ca si cand Il vad pe Cel ce este nevazut” (Evrei 11,27). Ei sunt atat de increzatori in slava viitorului, incat toate experientele vietii acesteia nu fac altceva decat sa adauge nadejde, bucurie si credinciosie. Omul nostru de afara. Adica trupul, partea vizibila a omului, care trece sub macinarea si sfasierea vietii. ,,Omul launtric”, pe de alta parte, denota natura spirituala renascuta a omului, care a fost si este zilnic reinnoita de Duhul lui Dumnezeu (Romani 7,22; Efeseni 3,16; 4,24; Coloseni 3,9.1; 1 Petru 3,4). Procesul de reinnoire continua fara incetare si-l tine pe om unit cu Dumnezeu. Pavel face referire constanta la aceasta reinnoire (Romani 12,2; Efeseni 4,23; Tit 3,5). Un aspect al lucrarii Duhului Sfant este innoirea credinciosului cu un plus de viata, energie, curaj si credinta in domeniul spiritual. Lucrarea zilnica de reinnoire a Duhului in viata e ceea ce aduce restatornicirea deplina a chipului lui Dumnezeu in sufletul omului. In felul acesta, desi omul din afara poate sa imbatraneasca si sa treaca odata cu trecerea anilor, omul din interior continua sa creasca in har atata timp cat dureaza viata. Pavel putea sa priveasca in liniste incercarile vietii, trecerea timpului, inaintarea in varsta, durerea si suferinta si moartea insasi. In acelasi timp, Duhul Sfant i-a adus asigurarea nemuririi, un dar care avea sa fie primit in ziua invierii (2 Timotei 4,8). Fiecare crestin are nevoie de aceasta innoire zilnica, daca nu vrea ca experienta sa cu Dumnezeu sa devina impietrita si formala. Reinnoirea spirituala aduce o noua lumina din Cuvantul lui Dumnezeu, noi experiente ale harului pentru a fi impartasite cu altii, o noua curatire a inimii si a mintii. Prin contrast, cei care nu sunt nascuti din nou sunt de obicei preocupati de lucrurile care tin de omul din afara: ce sa manance, cu ce sa se imbrace si cu ce sa se distreze. Vezi Marcu 6,24-34. 4:17 Caci intristarile noastre usoare de o clipa lucreaza pentru noi tot mai mult o greutate vesnica de slava. Intristarile... usoare. Versetul acesta cu superlativele lui paradoxale este unul dintre cele mai sugestive pasaje din toate scrierile lui Pavel. Aici apostolul pune in antiteza lucrurile prezente cu cele viitoare, lucrurile timpului cu cele ale vesniciei, intristarea cu slava. De o clipa. Gr. parautika, ,,momentane”, ,,imediate”. Comparat cu vesnicia, un moment este nimic. Avand in vedere vesnicia, crestinul isi poate permite sa indure orice intristare in scurtul rastimp de o clipa. Putini oameni au suferit atat de mult pentru Hristos cat a suferit Pavel (cap 11,23-30). Suferinta il urmarea oriunde se ducea si in fiecare clipa. Luate separat, incercarile lui era cu adevarat grele. Dar cand erau comparate cu bucuriile vesniciei si cu slava viitoare, erau numai de o clipa. Compara cu Romani 8,18; Filipeni 1,29; Evrei 2,9.10. Tot mai mult. Pavel considera cuvintele ,,o greutate vesnica de slava” cu totul necorespunzatoare pentru a exprima contrastul pe care el il vede intre intristarile prezentului si fericirea vesniciei. El mai adauga un superlativ (cf. 1 Ioan 3,1), un idiom grecesc pe care pare sa-l fi faurit chiar el. Comparati cu alte expresii superlative folosite de Pavel in Romani 7,13; 1 Corinteni 12,31; 2 Corinteni 1,8; Galateni 1,13. Intristarea contribuie la slava vesnica prin curatirea, innobilarea si inaltarea caracterului (Psalmi 94,12; Isaia 48,10; Evrei 12,5-11; Iacov 1,2-4.12; 1 Petru 1,7). Ea cultiva increderea in Dumnezeu si dependenta de El (Psalmi 34,19; Isaia 63,9; Osea 5,15, Iona 2,2). Intristarea duce la supunerea inimii si a mintii. Ea doboara mandria, smereste eul si este adesea mijlocul de a aduce voia credinciosului mai aproape de voia lui Dumnezeu. Ea pune la incercare credinta credinciosului si autenticitatea marturisirii sale de credinta ca si crestin (Iov 23,10; Psalmi 66,10). Ea da ocazie pentru punerea in practica si perfectionarea credintei. Credinta este intarita prin punerea in practica. Ea il ajuta pe credincios sa vada lucrurile in adevarata lor perspectiva si sa dea locul de frunte lucrurilor importante. In felul acesta, intristarea creeaza in crestini o pregatire pentru slava. Cand obiectivele lumesti sunt indepartate prin disciplina suferintei, crestinul gaseste ca e mai usor sa-si lege inima de cele ceresti (Coloseni 3,1.2; 2 Timotei 4,5). Intristarea dovedeste falimentul intelepciunii omenesti, punandu-l pe credincios in situatii dificile, unde propria sa stangacie si nevoie de Dumnezeu devin evidente (Psalmi 107,39). Ea sfinteste legaturile omenesti. Nimic nu contribuie mai mult la intelegerea semenilor nostri si la cultivarea bunatatii fata de ei ca intristarea, incercarea si suferinta. Slava. Gr. doxa (vezi Ioan 1,14; Romani 3,23). 4:18 Pentru ca noi nu ne uitam la lucrurile care se vad, ci la cele ce nu se vad; caci lucrurile care se vad, sunt trecatoare, pe cand cele ce nu se vad, sunt vesnice. Ne uitam. Pavel explica acum cum e cu putinta sa vedem intristarile acestei vieti in adevarata lor perspectiva si sa le vedem ca avand o insemnatate doar de o clipa. Privirea lui era atintita asupra maretiei imparatiei vesnice (cf. Evrei 12,2). Ceea ce preocupa la maximum mintea omului va determina felul in care acesta va suporta incercarea, fie cu nadejde si rabdare, fie cu nemultumire si inversunare. Primele vin din contemplarea lucrurilor nevazute ale lumii vesnice (Filipeni 4,8), realitatile spirituale ale lui Hristos. Cele din urma vin din privirea la lucrurile vazute si trecatoare, precum bogatia, placerea si faima (vezi la Matei 6,24-34). Fixandu-ne mintea asupra caracterului si vietii lui Hristos, devenim asemenea Lui (cf. Evrei 11,10.26.27.39.40; 1 Petru 1,11). Comentarii Ellen G. White: 1-6 AA 329; FE 476 2 AA 331; 1T 337 3.4 Coloseni 106; 1T 338; 4T 586 4 CS 209; DA 19; Ev 610; GC 508; PK 682; PP 67, 442; 1T 476; 2T 397; 3T 250; 4T 44; 5T 742 5.6 AA 208; 3T 31 5-7 RC 61 5-10 2T 550 6 Coloseni 149, 415, 421; DA 19, 282, 464; Ed 22, 28, 30; Ev 284; MH 464; PK 717, 8T 46, 256, 322 6-10 AA 510; EW 28; SR 317 7 DA 297; TM 54, 154, 404; 4T 529 7-10 A 330 8.9 AA 296 10 AA 251, 297; TM 388; 2T 343 11 MB 78 11-14 AA 331 15 DA 288, 550 15-18 AA 332 16-18 RC 61 17 AA 560, CS 26; Ev 241; EW 17, 66; GC 351, 460; GW 18, MB 30; MS 338, PP 127, 476; SL 76; 1T 61, 126, 544, 657; 2T 38, 40, 44, 101, 275, 286, 358; 3T 481; 4T 526; 5T 260, 309, 351; 6T 156; 7T 29; 8T 131; 9T 49, 115; WM 317 17.18 AA 363, EW 14, 28; 1T 7067; 3T 98, 115; 5T 745; 8T 125 18 DA 412, 662; Ed 183, 296; MB 32; MH 37; PK 548; 4T 345; 7T 143 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: