Printable Mode2 Corinteni, 11
|
11:1 O, de ati putea suferi putintica nebunie din partea mea! Ei, haide, suferiti-ma! De ati putea. [,,fie voia lui Dumnezeu”, KJV; ,,faca-se”, G.Gal.]. In capitolele 11 si 12, Pavel cauta sa-si justifice pretentia la slujba si autoritatea apostolica si in felul acesta sa contracareze tactica potrivnicilor sai, laudandu-se cu slabiciunea, dar si cu puterea lui Dumnezeu. Laudele potrivnicilor sai subliniau si exagerau slabiciunile si neajunsurile lui Pavel, presupuse sau reale, implicand, prin contrast, propria lor capacitate cu care se laudau ca apostoli (vezi la cap. 10,10). Cuvintele ,,lui Dumnezeu” [KJV] nu sunt in textul grecesc, ci au fost adaugate de traducatori. Suferi... din partea mea. [,,sa ma suferiti, KJV; ,,rabdati de la mine”, G.Gal.]. Pavel ar prefera sa nu se laude nici macar putin cu slabiciunile sale, lucru pe care este pe punctul sa-l faca, si le cere sa aiba bunavointa de a-l asculta. Nebunie. [,,nebunia mea”, KJV; ,,nerozie”, G.Gal.]. Anumite expresii apar de repetate ori in capitolele 11 si 12: (1) ,,a suferi” si ,,a ingadui” (ambele de la anecho, cap. 11,1.4.19.20); (2) ,,nebunie” si ,,nebun” (cap. 11,1.16.17.19; 12,6.11). Se pare ca adversarii lui Pavel demonstrasera ca apostolul ar fi nebun si acum, ,,nebun” fiind, se lauda cu ,,slabiciunile” sale (cap. 11,30) si vorbeste apologetic despre lauda sa ca ,,nebunie”. A se lauda asa cum faceau criticii lui Pavel era, pentru el, nebunie de cea mai joasa speta, un fel de lauda pe care el o considera total incomparabila cu umilinta sa dispusa sa se jertfeasca, cu demnitatea sa linistita si cu raspunderea apostolica. O astfel de lauda este total opusa spiritului lui Hristos (Filipeni 2,5-8). Pavel considera o nebunie sa fie pus in situatia (vezi la 2 Corinteni 10,8-13-18; 12,10.11) sa-si apere autoritatea apostolica; parea necesar sa se angajeze in ceea ce ar fi putut fi luat drept lauda (cap. 11,16). In lauda lui, Pavel atrage atentia asupra catorva lucruri: Apostolia lui – titlul, slujba si autoritatea lui – ca fiind in nici un fel inferioara celei a ,,apostolilor acestia nespus de alesi” (v. 5) [,,celor mai de seama apostoli”]. Predicarea Evangheliei de catre el fara a primi plata sau sustinere materiala de la nici unul din credinciosii corinteni, in timp ce potrivnicii lui pur si simplu ii jefuisera (cap. 11,7-10.19.20; 12,13- 18). Egalitatea lui la mostenire (cap. 11,22) Lucrarile lui numeroase (cap. 11,23) Suferintele, incercarile si persecutiile sale incredibile pentru Hristos (cap. 11,23-33) Viziunile si revelatiile primite de el (cap. 12,1-5) ,,Ghimpele” din trupul sau (cap. 12,7-10). Daca lauda e ceva potrivit, Pavel are multe cu care s-ar putea mandri. Prin comparatie, cu ce aveau sa se laude vrajmasii sai? Prin acest mijloc, el arata cat sunt de nefondate pretentiile lor arogante. Motivul pentru care el vorbeste cu ingaduinta despre sine si ostenelile sale este acela de a-i ajuta pe corinteni sa-si dea seama si sa aprecieze ceea ce facuse printre ei, ca sa nu se mai lase manipulati de apostolii mincinosi, astfel incat sa dispretuiasca persoana si solia lui, nimicind astfel roadele ostenelilor sale. Suferiti-ma! [,,suportati-ma” KJV] Pavel are incredere ca majoritatea membrilor bisericii va intelege si-l va ,,suferi”. El are incredere in ei. Ei vor interpreta cuvintele lui cu iubire, cu un duh care nu se gandeste la rau, in timp ce vrajmasii lui nu vor face asa. Ce privilegiu are lucratorul crestin sa se bucure de increderea deplina a prietenilor si convertitilor sai si sa poata sa-si descarce inima in fata lor! 11:2 Caci sunt gelos de voi cu o gelozie dupa voia lui Dumnezeu, pentru ca v-am logodit cu un barbat, ca sa va infatisez inaintea lui Hristos ca pe o fecioara curata. Sunt gelos. Gr. zeloo, ,,a arde de zel”. Folosit intr-un sens bun, inseamna a fi plin de entuziasm in urmarirea binelui, a fi plin de zel. Aici, Pavel este adanc preocupat ca nu cumva corintenii sa fie amagiti si corupti de apostolii mincinosi. Intr-un sens rau, zeloo exprima rivalitate invidioasa si certareata. In sensul bun, se spune ca Dumnezeu e gelos pentru poporul Sau. El nu va suferi nici un rival. Gelozie dupa voia lui Dumnezeu. Dumnezeu apreciaza iubirea poporului Sau si resimte adanc orice micsorare a afectiunii lor (vezi Ezechiel 18.31:33.11; cf. Exod 20,5; 34,14; Deuteronom 4,24; Iosua 24,19; Zaharia 8,2). Pentru un timp, corintenii transferasera sentimentele lor bune fata de Pavel asupra unui rival al acestuia. Preocuparea lui Pavel pentru ei nu era o gelozie meschina, omeneasca, ci ca aceea a lui Dumnezeu. V-am logodit. [,,v-am dat in casatorie”, KJV]. Adica v-am dat in casatorie sau v-am logodit. In vechime era folosit un intermediar pentru a face aranjamentele de casatorire a unui fiu sau a unei fiice (vezi Matei 15,1-13; 1 Corinteni 7,36-38; vezi la Geneza 24). Pentru scopuri practice, logodna era tot atat de obligatorie ca si casatoria insasi. Aici, Pavel era mijlocitorul dintre Hristos si biserica. Mireasa aleasa fie ramanea acasa cu parintii ei, fie era incredintata grijii si protectiei unor prieteni de incredere ai mirelui, pana cand sotul ales urma sa vina sa o ia. Adesea, trecea vreme indelungata intre logodna si casatorie, dar in tot acest timp, comunicarea intre viitorul sot si viitoarea mireasa era facuta prin intermediul ,,prietenului” de incredere (vezi Ioan 3,29). De asemenea, cadea in sarcina lui sa o educe si sa o pregateasca pe mireasa pentru ziua cand sotul ei urma sa vina. Raspunderea ,,prietenului” era considerata sacra. Necredinciosia din partea miresei alese era uneori pedepsita cu moartea. Aici, Hristos este Mirele, biserica din Corint este mireasa aleasa, iar Pavel este ,,prietenul” Mirelui. Pavel fusese acela care aranjase logodna dintre credinciosii corinteni si Hristos (cf. Romani 7,1-6) si el era dornic ca biserica din Corint sa ramana curata si nepatata. Casatoria este folosita deseori in Biblie ca o ilustratie a legaturii dintre Hristos si poporul sau (Isaia 54,5; 62,5; Ier 3; Ezechiel 16,8-63; Osea 2,18-20; Efeseni 5,25-32). Marele preot, care Il prefigura pe Hristos, avea permisiunea sa ia in casatorie numai o fecioara curata (Levitic 21,10-14). Asteptarea plina de dor a bisericii e sa-L intalneasca pe Hristos fata in fata. Sa va infatisez. [,,sa va prezint”, KJV]. Momentul suprem al ritualului de casatorie in vechime survenea cand mirele se infatisa sa-si ceara mireasa si sa o insoteasca spre casa lui, la petrecerea de nunta. Ca prieten al Mirelui, Pavel se gandeste la bucuria sa cand Hristos va reveni si el va putea sa-I prezinte biserica din Corint. Va fi o zi de bucurie aceea cand mireasa va privi fata lui Hristos si va admira persoana Sa plina de glorie (1 Corinteni 13,12; 1 Corinteni 13,12; 1 Petru 1,7.8; 1 Ioan 3,2). Mirele va privi atunci la mireasa Lui, impodobita in vesmintele curate, albe, ale neprihanirii si, multumit (Isaia 53,11; Tef 3,17), o va duce in casa Tatalui Sau (Ioan 14,1-2). 11:3 Dar ma tem ca, dupa cum sarpele a amagit pe Eva cu siretlicul lui, tot asa si gandurile voastre sa nu se strice de la curatia si credinciosia care este fata de Hristos. Amagit. Sau ,,inselat”. Pavel se teme ca acesti apostoli mincinosi – trimisii lui Satana – ii vor amagi pe corinteni, asa cum sarpele a amagit-o pe Eva. In ambele cazuri, Satana si-a folosit iscusinta in alcatuirea planului de uneltire (Geneza 3,1-11; Ioan 8,44; 1 Ioan 3,8). Din cauza ca sarpele a devenit unealta lui Satana pentru ispitirea lui Adam si a Evei si pentru intrarea pacatului in lume, Scripturile vorbesc de obicei despre Satana numindu-l ,,sarpe” (Apocalipsa 12,9; 20,2). Teologia lui Pavel pleaca de la premisa ca momentul de cadere a omului a fost un eveniment istoric (vezi la Romani 5,12-19). Siretlicul. [,,subtilitatea”, KJV; ,,viclenia”, G.Gal.]. Sau ,,siretenie”, ,,istetime”. Inselaciunea este instrumentul lui Satana (Ioan 8,44; Apocalipsa 20,8). Fara ea, el n-ar avea nici un succes. Gandurile. Gr. noemata, ,,ganduri” (vezi la cap. 10,5). Obiectul special al atacurilor lui Satana e mintea omului (Ioan 12,40; vezi la 2 Corinteni 10,4.5). In Corint, coruperea gandurilor credinciosilor s-a facut prin mijlocirea invatatorilor mincinosi. Satana corupe gandurile, pervertind si impietrind constiinta. Lucrarea lui este opusa celei a Evangheliei, care curata constiinta. Satana isi savarseste lucrarea ticaloasa orbind mintea oamenilor fata de adevar, impietrindule si inselandu-le inima si facand in asa fel incat pasiunile sa puna stapanire pe ratiune si s-o inrobeasca. El face ca barbati si femei sa puna la indoiala iubirea lui Dumnezeu si cauta sa-i lipseasca de puterea de a alege ce este drept. El le ocupa mintea cu orice si cu de toate si-i face sa nu mai aiba timp si nici dorinta de Hristos, de neprihanirea si de imparatia Lui (Luca 21,34-36). El cauta sa infiltreze in fiecare minte vrajmasia si razvratirea fata de Dumnezeu (Romani 8,7; Iacov 4,4). Sa nu se strice. [,,sa fie stricate”, KJ]. Sau ,,corupte”. In Apocalipsa 19,2, ,,stricat” e folosit la modul figurat pentru lipsa castitatii maritale. In Biblie, infidelitatea dupa logodna era considerata aproape echivalentul adulterului dupa casatorie (vezi la Matei 1,18.19). Spiritual vorbind, ca intermediar intre mireasa si Mirele ceresc, pazitorul si protectorul miresei alese trebuie sa dea socoteala cu privire la biserica din Corint si nu indrazneste sa fie nepasator. De aceea, el vegheaza asupra ei cu ,,o gelozie dupa voia lui Dumnezeu” (2 Corinteni 11,2) si ii considera pe conducatorii mincinosi niste aspiranti rivali la mana si inima ,,fecioarei”. Curatia si credinciosia. [,,simplitatea”, KJV]. Sau ,,sinceritatea”. Dovezi textuale favorizeaza (cf. p. 10) adaugarea cuvintelor ,,si curatia”. Pavel vorbeste aici despre credinta sincera in Hristos si devotamentul fata de El (cf. Iacob 1,8). El insista in repetate randuri asupra virtutii credinciosiei in Hristos. Afirmatia din 2 Corinteni 11,3, referitoare la posibilitatea de a se strica ,,de la curatia si credinciosia care este fata de Hristos”, neaga vehement invatatura ca cineva nu poate cadea din har si ca ,,odata mantuit” el e ,,pentru totdeauna mantuit” (vezi la Ioan 3,18-21; Galateni 5,4). Chiar si Lucifer, creat desavarsit in frumusete si caracter, a cazut din curatia si ascultarea lui de la inceput. Pavel recunoaste clar posibilitatea anularii casatoriei credinciosilor cu Hristos prin puterea distructiva a lui Satana. Cand are loc aceasta, unirea dintre Hristos si ,,mireasa” este rupta. Instructiunile lui Dumnezeu catre Adam si Eva in gradina Eden erau cu adevarat simple. El na lasat nici o umbra de indoiala cu privire la ceea ce cerea de la ei si ce li s-ar fi intamplat daca erau neascultatori. Dumnezeu le-a dat un motiv clar sa nu manance din pomul oprit; Satana a oferit cateva motive plauzibile in favoarea consumarii fructului oprit. Cat de simpla este definitia si interpretarea pacatului date de Dumnezeu (Matei 5,21.22.27.28; 1 Ioan 3,4)! Cat de simpla este invitatia de a veni la Hristos (Isaia 55,1; Apocalipsa 22,17)! Cat de clara este calea adevarului si a neprihanirii si cat de sinuoasa e calea intunericului si a erorii (Ioan 3,19-21)! Cat de simple si explicite sunt asigurarile lui Dumnezeu si cat de transparente sunt fagaduintele Lui (2 Corinteni 2,1)! Cat de simpla si de adevarata este iubirea reala in contrast cu confuzia din inima impartita! Cat de dreapta si stramta este calea neprihanirii si a vietii in contrast cu calea larga si intortocheata a pacatului si a mortii (Matei 7,13.14)! 11:4 In adevar, daca vine cineva sa va propovaduiasca un alt Isus pe care noi nu l-am propovaduit, sau daca este vorba sa primiti un alt duh pe care nu l-ati primit, sau o alta Evanghelie, pe care n-ati primit-o, oh, cum il ingaduiti de bine! Un alt. Gr. allos, ,,un altul” de acelasi fel (vezi la Matei 6,24). Acesti iudaizanti nu predicau un alt Isus si o alta Evanghelie. Ei erau iudei convertiti (Fapte 15,1) si credeau in acelasi Isus, cel putin asa sustineau. Era totusi o partida de iudaizanti care aveau o alta Evanghelie drept crez, asa cum spunea Pavel (Galateni 1,8). Acesti iudei indusi in eroare credeau ca Isus era Mesia, dar si ca oamenii trebuie sa tina legea ceremoniala pentru a fi mantuiti. Evanghelia lui Pavel, insa, consta din credinta simpla si adevarata in Isus Hristos ca Mantuitorul omului din pacate si ca legea ceremoniala nu mai era obligatorie, iar ca ascultarea de legea morala vine ca o urmare naturala a indreptatirii si nu e baza pentru aceasta (vezi la Romani 3,24.31; 8,1-4). Pavel pare sa scrie cu ironie, mustrandu-i discret pe corinteni pentru faptul ca au fost pacaliti de impostori. Daca intr-adevar ei au gasit un Isus mai bun si o Evanghelie mai buna, atunci sa le accepte! Pe de alta parte, Pavel pare sa afirme, probabil, ca au facut-o deja. In timpul nostru, exista o diferenta enorma intre Hristosul lui Pavel si al Evangheliilor si Hristosul crestinilor modernisti. Cei din urma Il admira si Il lauda pe Isus pentru nobila Lui viata, dar Il lipsesc de dumnezeirea Lui si de puterea Lui ispasitoare si inlocuitoare (2 Petru 2,1; 1 Ioan 4,1.3). Un alt duh. Aici cuvantul pentru ,,un alt” este heteros, ,,un altul [de alt fel]” (vezi la Matei 6,24). A crede intr-un alt Isus ar atrage dupa sine o alta Evanghelie si un alt duh. Adevaratul duh al lui Hristos le este acordat barbatilor si femeilor de catre Duhul Sfant (Romani 8,14.15; Galateni 5,22.23). Duhul fals este un duh de teama, care apare dintr-o gresita conceptie despre Dumnezeu, care face din El un stapan aspru. Duhul lui Hristos este duhul adevaratei libertati (2 Corinteni 3,17.18), in timp ce duhul potrivnicilor lui Pavel si al ,,evangheliei” lor e duhul robiei (Galateni 3,1-5; 4,1-9; vezi la 2 Corinteni 3,6). Duhul lor este un duh de indreptatire, opus duhului de smerenie si recunostinta pentru neprihanirea care vine prin credinta in Hristos (Romani 3,25.26). O alta Evanghelie. Aici cuvantul pentru ,,o alta” este heteros, ,,o alta [de un alt fel]” (vezi la Matei 6,24). Il ingaduiti. Sau ,,il ascultati”. 11:5 Dar socotesc ca nici eu nu sunt cu nimic mai prejos de apostolii acestia nespus de alesi! Cu nimic. Adica nici in cea mai mica masura. Nespus de alesi. [,,cei mai de seama”, KJV; ,,cei mai de frunte”, G.Gal.]. Literal, ,,peste masura de mari”. Este posibil sa nu fie o referire la cei doisprezece, ci la apostolii mincinosi care tulburau biserica din Corint, la ale caror activitati se face referire in v. 3.4. Termenul din textul grecesc tinde sa exprime dezaprobarea si pare sa fie folosit mai degraba in mod ironic decat serios. Pavel vorbeste totdeauna cu mare respect despre cei doisprezece (1 Corinteni 15,8-10; Galateni 2,8-10). Aici el incepe lauda la care se refera in v. 1, comparandu-se pe sine cu acesti apostoli autodesemnati (vezi la v. 1). 11:6 Chiar daca sunt un necioplit in vorbire, nu sunt insa si in cunostinta; si am aratat lucrul acesta printre voi, in tot felul si in toate privintele. Necioplit. [,,lipsit de mestesug”, G.Gal.]. Gr. idiotes, ,,neinvatat”, ,,analfabet”, ,,neiscusit” (cf. Fapte 4,13). In greaca clasica, idiotes denota o lipsa de iscusinta in arta sau profesie. In 1 Corinteni 14,16.23.24 se refera la persoane lipsite de darul limbilor. Desi Pavel se refera aici la sine ca la un orator neiscusit (cf. 1 Corinteni 1,17, 2,1.4), el nu era deloc asa (Fapte 14,12; 22,1-21; 24,10-21; 26,2-29). Corintul si Atena erau centrele principale in care oratoria si invatatura greaca excelau, iar corintenii erau obisnuiti cu acest stil de cuvantari. Fara indoiala ca aceasta explica in parte aprecierea de care s-a bucurat Apolo din partea lor (Fapte 18,24-28). Se pare ca Pavel nu invatase arta vorbirii limbii grecesti clasice si de aceea marturisea ca nu era elocvent. In plus, daca elocventa ar fi fost punctul forte, ar fi fost apreciat oratorul, si nu solia. Nu... si in cunostinta. Pavel ridica pretentii cu privire la ceva mult mai important decat iscusinta oratorica. El cunostea voia lui Hristos si intelegea adevarurile spirituale necesare pentru mantuire (1 Corinteni 2,4-16; Galateni 1,12.16, Efeseni 3,3.4.18.19). El Il cunostea pe Hristos, cunoastere care inseamna viata vesnica. Adevarul acesta depaseste orice alta cunostinta (Ioan 17,3; 1 Ioan 2,20; 3,5.18.24; 4,2, 5,18-20). Am aratat. [,,am manifestat”, KJV; ,,v-am dovedit-o”, G. Gal]. Sau ,,am facut clar”, ,,am lamurit”. 11:7 Sau, am facut un pacat, cand m-am smerit pe mine insumi, ca sa fiti inaltati voi, si v-am vestit fara plata Evanghelia lui Dumnezeu? Am facut un pacat. [,,am savarsit o fapta ilegala”, KJV]. In v. 7-11, Pavel acorda atentie problemei ridicate de adversarii sai, cu privire la slujba lui pentru corinteni facuta pe cheltuiala proprie. El le scrisese anterior pe acest subiect, enuntand clar principiile implicate (1 Corinteni 9,4-18). In armonie cu principiile deja expuse in Scripturi de Hristos, el isi revendicase dreptul deplin la sprijin material ca slujitor al Evangheliei, asa cum primeau ceilalti apostoli (Matei 10,7-10; Luca 10,7.8). Dar renuntase de bunavoie la acest drept, pentru a face clar faptul ca nu era condus de motive mercantile (Fapte 20,33; 2 Tesaloniceni 3,8.9). Vrajmasii lui, totusi, se folosisera de aceasta demonstratie de sacrificiu de sine pentru a-i contesta motivele. Ei o interpretau ca pe o dovada ca el stia ca nu merita sustinere si ca, in felul acesta, admitea in mod tacit ca nu era un apostol autentic. De asemenea, ei il considerau probabil inconsecvent in acceptarea sprijinului material de la credinciosii din Macedonia (2 Corinteni 11,9; Filipeni 4,10), considerand ca el avea motive secrete si ca acest aparent sacrificiu de sine in relatie cu corintenii facea parte dintr-o strategie de a se folosi de ei. Pavel se intreaba acum daca facuse un rau in ce priveste purtarea sa la Corint, deoarece stransa comuniune de care el se bucurase cu credinciosii de la Filipi lipsea la Corint. De obicei, el lucrase la facerea de corturi pentru a-si acoperi cheltuielile ca ambasador al lui Hristos (Fapte 18,3; cf. Fapte 20,33-35; 1 Tesaloniceni 2,9). Nu e intelept ca un lucrator pentru Hristos sa-si faca obligatii fata de vreun membru al bisericii, primind bani de la acesta pentru uz personal. Lucrarea de predicare a Evangheliei este dezonorata daca e transformata intr-un mijloc de profit personal (cf. 1 Tim 3,3). Vestea cea buna a mantuirii este darul fara plata al lui Dumnezeu pentru om (Isaia 55,1.2). 11:8 Am despuiat alte Biserici, primind de la ele o plata, ca sa va pot sluji voua. Despuiat. [,,jefuit”, KJV]. Sau ,,jefuit”. Comparata cu bisericile mai sarace din Macedonia, biserica din Corint era relativ instarita (vezi la cap. 8,1). Versetul acesta este o mustrare aspra pentru cea din urma. Plata. Gr. opsonion, ,,plata [unui soldat]” sau ,,acordare” de ratii mai degraba decat de bani (vezi la Luca 3,14; cf. Romani 6,23; 1 Corinteni 9,7). Pavel nu vrea sa spuna ca el ar fi luat ceva de la Filipi prin mijloace necinstite. Darurile pe care el le primise fusesera date de bunavoie si reprezentau un adevarat sacrificiu din partea datatorilor. Aceste daruri il ajutasera sa consacre mai mult timp lucrarii de intemeiere a bisericii din Corint, atunci cand se afla in aceasta cetate. In felul acesta, corintenii avusesera de castigat, ca sa zicem asa, in dezavantajul macedonenilor. Predicarea Evangheliei nu-i costase nimic pe corinteni datorita faptului ca Pavel era sustinut de altii (vezi 2 Corinteni 11,9). 11:9 Si cand eram la voi, si m-am gasit in nevoie, n-am fost sarcina nimanui; caci de nevoile mele au ingrijit fratii, cand venisera din Macedonia. In toate m-am ferit, si ma voi feri sa va ingreuiez cu ceva. M-am gasit in nevoie. Adica lipsit sau in lipsa (vezi la Luca 15,14). In cursul slujirii sale la Corint, Pavel isi epuizase resursele si era lipsit de mijloace suficiente pentru a face fata chiar celor mai simple nevoi, in timp ce slujea unei biserici prospere. Indiferenta lor arata un grad mare de nepasare, daca nu chiar egoism, si era de neiertat. Dar chiar si atunci, Pavel nu le-a dat de inteles in nici un fel corintenilor ca era in nevoie. Situatia a fost remediata nu de corinteni, asa cum ar fi fost de asteptat, ci prin sosirea la timp a fratilor din Macedonia care i-au adus un dar (vezi Filipeni 4,10). Fratii la care se face referire ar fi putut fi Sila si Timotei (Fapte 18,5). Sa ingreuiez. Gr. katanarkao, ,,a fi impovarator”. O alta forma a cuvantului grecesc denumeste un peste parazit care se fixeaza pe alte organisme pentru a-si procura hrana. Drept urmare, gazda sufera o stare de amorteala. Pavel nu fusese un parazit, traind de pe urma corintenilor. Ei nu-i impovarase nici financiar, nici in alt fel. Slujirea lui nu-i adusese intr-o stare de amorteala nici spirituala, nici economica. Dimpotriva, el ii inspirase, le daduse viata, le daduse putere. 11:10 Pe adevarul lui Hristos care este in mine, nimeni nu-mi va rapi aceasta pricina de lauda in tinuturile Ahaiei! Pe adevarul lui Hristos. Pavel confirma solemn veridicitatea declaratiilor sale (vezi la Romani 9,1.2; 2 Corinteni 1,18). Prezenta lui Hristos in viata lui inlatura posibilitatea ca el sa prezinte eronat faptele (vezi Romani 8,9-11; 1 Corinteni 2,16; 2 Corinteni 13,3; Galateni 2,20). Rapi. [,,opri”, KJV; ,,tagaduita”, G.Gal.]. Sau ,,a fi adusa la tacere”. Literal ,,a fi ingradita”. Pavel era atat de sigur de intelepciunea planului prin care se putea intretine singur, incat declarase ca mai bine ar muri decat sa ajunga sa se spuna ca trage un folos de pe urma celor pe care-i slujise (1 Corinteni 9,15). Aceasta arata cat de afectat era de problema aceasta. Tinuturile Ahaiei. Aceasta referire specifica la Grecia propriu-zisa lasa sa se inteleaga ca insistenta lui de a se ghida dupa principiul autofinantarii in slujire, era deosebit de necesara aici. Fara indoiala ca vrajmasii lui din Corint ar fi spus ca e un parazit daca ar fi procedat altfel. Se pare ca nu exista primejdia unei astfel de acuzatii in Macedonia, unde exista un profund spirit de comuniune intre Pavel si convertitii sai. Dar la Corint situatia era alta. 11:11 Pentru ce? Pentru ca nu va iubesc? Stie Dumnezeu! Pentru ca. In v. 11 si 12, Pavel explica de ce nu dorise sa accepte sa fie intretinut de biserica din Corint. Afirmatia din v. 11 lasa sa se inteleaga faptul ca unii dintre corinteni erau invidiosi pe macedoneni din cauza preferintei pe care Pavel parea ca o avea prin primirea darurilor de la ei si trageau concluzia ca se interesa mai mult de cei din Filipi decat de ei. Dar Pavel neaga faptul ca ar fi avut vreodata simtaminte de instrainare fata de ei. De fapt, el vorbise adesea despre iubirea pe care o avea pentru ei si facuse apel la iubirea lor in schimb (1 Corinteni 4,21; 13; 2 Corinteni 2,4; 6,11-13; 8,7.8, 12,15). In scrisorile sale si in ocaziile in care ii slujise, el daduse mereu dovada de o adanca afectiune. 11:12 Dar lucrez si voi lucra astfel, pentru ca sa tai orice prilej celor ce cauta un prilej, ca sa poata fi gasiti deopotriva cu mine in lucrurile cu care se lauda. Prilej. Gr. aphorme, un termen militar care denumeste, in primul rand, o ,,baza de operatiuni”. Figurat, el desemneaza temeiul sau motivul care sta la baza unei hotarari (vezi Romani 7,8.11; Galateni 5,13; 1 Timotei 5,14). Daca Pavel ar fi acceptat bani de la corinteni, vrajmasii lui sar fi folosit de aceasta ca de un alt ,,prilej” de osandire a lui. Ei facusera din neacceptarea sustinerii lor materiale un pretext de a pune la indoiala apostolia lui (vezi la ,,cor 11,7). De aceea, Pavel avea doua alternative: (1) sa renunte la dreptul sau de sprijin material ca apostol (Luca 10,7), cu riscul de a lasa impresia, pe de o parte, ca-si neaga apostolia (vezi la Matei 17,24-27) si ca, pe de alta parte, nu-i iubeste pe corinteni (vezi la 2 Corinteni 11,11) si (2) sa accepte sa fie intretinut, dand impresia in felul acesta ca predica Evanghelia pentru castig. El era dispus sa-si asume primul risc, pe care il considera cel mai mic intre doua rele, pentru a-l evita pe cel din urma. Deopotriva cu mine. Se pare ca acesti apostoli mincinosi acceptasera sa fie intretinuti material de corinteni (1 Corinteni 9,7-13; 2 Corinteni 11,20) si se justificau pe temeiul presupuselor lor prerogative apostolice. Ei ii contestau dreptul acesta lui Pavel. Desi pretentia lor ca au slujit in mod dezinteresat era falsa, ei se laudau ca asa era. Dar, daca vor cu adevarat sa se laude, spune Pavel, ar trebui sa urmeze exemplul lui si sa se intretina singuri. 11:13 Oamenii acestia sunt niste apostoli mincinosi, niste lucratori inselatori, care se prefac in apostoli ai lui Hristos. Apostoli mincinosi. Se pare ca ei erau iudei crestini cu numele (v. 22) si pretindeau ca sunt apostoli ai lui Hristos. Evident, atunci, se atasasera bisericii crestine (cf. Fapte 15,1.2.5; Galateni 2,4.5; Filipeni 3,2.3). Dar ei erau niste impostori, simpli actori care isi insusisera in mod fraudulos autoritatea, drepturile, slujba si privilegiile apostolilor adevarati ai lui Hristos. Fiind lipsiti de scrisori de acreditare autentice (vezi la 2 Corinteni 3,3), ei au recurs la minciuni si subterfugii. Se prefac. Gr. metaschematizo, ,,a-si schimba infatisarea”, adesea iesind in evidenta, ca aici, aparenta schimbarii in contrast cu transformarea autentica (vezi la Matei 17,2). 11:14 Si nu este de mirare, caci chiar Satana se preface intr-un inger de lumina. Satana. Vezi la Matei 4,1; vezi nota suplimentara la Marcu 1. Se preface. [,,e transformat”, KJV]. Vezi la v. 13. Lumina este unul dintre atributele supreme ale lui Dumnezeu si ale sfintilor Sai ingeri (Matei 28,2.3; 1 Timotei 6,16; 1 Ioan 1,5, Apocalipsa 21,23.24). Oricand si oriunde vin Dumnezeu si ingerii Lui, se revarsa lumina si intunericul dispare (Fapte 26,18; Coloseni 1,13). Dimpotriva, intunericul reprezinta raul si pe autorul lui, Satana (Luca 22,53; 2 Corinteni 6,14; Efeseni 6,12). Vezi la Ioan 1,4-9. De la inceput, Satana s-a prefacut cu multa grija, ca sa-i poata amagi mai bine pe oameni sa se departeze de Hristos. Lumina. Satana a fost candva inger de lumina. Numele lui era Lucifer, care inseamna ,,purtator de lumina” (Isaia 14,12-14; Ezechiel 28,13-19). Razvratirea fata de Dumnezeu l-a transformat practic in inger al intunericului, iar ingerii care au trecut de partea lui au locuinta in intuneric (2Pet 2,4; Iuda 6). 11:15 Nu este mare lucru dar, daca si slujitorii lui se prefac in slujitori ai neprihanirii. Sfarsitul lor va fi dupa faptele lor. Daca si slujitorii lui. Argumentatia porneste de la mai mare si ajunge la mai mic. Dupa cum Satana inseala, tot asa fac si reprezentantii lui. In fata Cerului nu poate fi nimic mai cumplit ca pretinsi slujitori ai lui Hristos sa slujeasca drept agenti ai lui Satana. Adesea ei pot fi cunoscuti numai dupa roadele lor (Matei 7,15-20; 12,33-37). Sfarsitul lor. Pentru ca toti ipocritii, impostorii si inselatorii sa fie in cele din urma demascati, e nevoie de deplina revelare a caracterului si dreptatii lui Dumnezeu inaintea intregului univers. Atunci, toti oamenii, neprihaniti si nelegiuiti, mantuiti si pierduti, vor proclama ca Dumnezeu este drept (Apocalipsa 15,4). 11:16 Iarasi spun: sa nu ma creada nimeni nebun. Sau altminteri, suferiti-ma macar ca nebun, ca sa ma laud si eu putintel. Sa nu ma creada nimeni nebun. Declarand solemn fata de corinteni, fata de vrajmasii sai si fata sine insusi ca nu e ceva mai putin ca o nebunie, el incepe sa se ,,laude” (vezi la v. 1). Faptul ca ii repugna sa faca lucrul acesta dovedeste ca nu e nebun. Si Hristos S-a referit la faptele Sale bune drept confirmare a pretentiilor Sale (Ioan 10,32.37.38; 15,24). Pavel pare sa creada ca, oricat de mult i-ar fi displacut sa se laude – asa cum ar fi putut fi numita apararea slujirii sale – el trebuia sa faca lucrul acesta pentru a veni in intampinarea falselor acuzatii ale falsilor apostoli din Corint. Suferiti-ma. [,,primiti-ma”, KJV]. Adica ascultati-ma. 11:17 Ce spun in aceasta indrazneala, ca sa ma laud, nu spun dupa Domnul, ci ca si cum as spune din nebunie. Nu spun dupa Domnul. Ca si in alta parte (1 Corinteni 7,6; 12,25; 2 Corinteni 8,8), Pavel neaga ca ceea ce se pregateste sa spuna este din porunca divina. El vorbeste numai in apararea sa. Daca Pavel n-ar fi clarificat lucrul acesta, ar fi putut sa para ca i-a indreptatit pe vrajmasii sai in obisnuita lor lauda. Poate privita din exterior, apararea lui Pavel ar putea parea nebuneasca. Lucrul acesta il recunoaste (vezi la cap. 11,1.16). Dar din punctul de vedere al motivelor pe care le avea, el e pe deplin indreptatit sa faca asa. 11:18 De vreme ce multi se lauda dupa firea pamanteasca, ma voi lauda si eu. Multi se lauda. ,,Multi” din biserica din Corint erau aparent impresionati de lauda ,,dupa firea pamanteasca” [,,dupa carne”], adica cea care scotea in evidenta mostenirea, rangul, reputatia si avantaje de felul acesta. Ei faceau asa din motive egoiste, dar motivele lui Pavel erau bune. Dupa firea pamanteasca. Adica dupa lucrurile care ii atrag pe oamenii cu mintea la lucrurile lumesti. Ma voi lauda si eu. Vezi la cap. 10,8. 11:19 Doar voi suferiti cu placere pe nebuni, voi, care sunteti intelepti! Voi suferiti... pe nebuni. Pavel vorbeste ironic. Corintenii aveau o parere buna despre intelepciunea si discernamantul lor. Totusi, nu numai ca tolerau, dar si acceptau autoritatea nebunilor, pe baza unor merite ale propriei lor laude ingamfate. Asa stand lucrurile, ei n-ar fi trebuit sa considere greu de acceptat lauda lui Pavel. Potrivit standardelor lor, el avea multe lucruri cu care sa se laude. Intelepti. Pavel vorbeste jumatate ironic, jumatate serios. 11:20 Daca va robeste cineva, daca va mananca cineva, daca pune cineva mana pe voi, daca va priveste cineva de sus, daca va bate cineva peste obraz, suferiti! Va robeste. Pavel demasca aici si condamna metodele arbitrare ale pseudoapostolilor de la Corint. Evident ca Tit ii relatase lui Pavel despre autoritatea aspra si tiranica exercitata de acesti conducatori falsi. Aceasta era in contrast clar cu modul in care ii tratase Pavel pe corinteni, care fusese caracterizat de iubire si bunatate. Cinci expresii sunt folosite pentru a descrie natura si lucrarea apostolilor mincinosi. Apostolii mincinosi ii transformau in robi pe cei care-i acceptau (cf. Matei 23,4; Galateni 2,4; 4,9; 5,1.13; 1 Petru 5,2.3). In loc sa aduca libertate, invataturile mincinoase si doctrinele false inrobesc mintile oamenilor. Adevarul ii face pe oameni liberi (Ioan 8,32.36). Lucrarea invatatorilor si conducatorilor religiosi falsi este aceea de a face din persoana lor domni ai bisericii prin stapanirea mintii si a inimii oamenilor. Lucrarea adevaratilor conducatori e aceea de a-i conduce pe oameni la Hristos si nu la sine. Va mananca. Vezi la Matei 23,14. Apostolii mincinosi lucrau pentru bani si pentru castig lumesc. Ei tundeau oile in loc sa le hraneasca. Ei erau inspirati si influentati de o lacomie egoista atat de mult, incat le mancau averea corintenilor. Ei erau pastori tocmiti. Pune cineva mana pe voi. [,,va ia”, KJV; ,,va ia paraua, G.Gal.]. Adica va apuca, trag folos de pe urma voastra. Se pare ca acesti conducatori falsi ii prinsesera deja in cursa pe corinteni. Asa intelepti cum erau (v. 19), acestia fusesera prostiti. Va priveste... de sus. [,,se inalta”, KJV]. E caracteristic apostolilor mincinosi sa-si aroge multa autoritate. Prin lauda si cuvinte pompoase, ei pretind ca domnesc asupra bisericii. Va bate peste… obraz. Aceasta expresie zugraveste profunda dezonoare la care fusesera supusi corintenii. In Biblie, un astfel de tratament este descris ca un semn de dispret extrem (1 Regi 22,24; Neemia 13,25; cf. Isaia 58,4; Matei 5,39; Tit 1,7). Atat Hristos cat si Pavel cunosteau ce inseamna sa fii supus unui astfel de tratament (Luca 22,14; Fapte 23,2; cf. 1 Timotei 3,3). Nici o insulta mai mare nu putea fi adusa unui om. Facand asa, cel putin la figurat, acesti oameni se dovedisera conducatori falsi si apostoli mincinosi. Ei nu aveau simtul valorii sufletelor sau macar respect pentru drepturile altora. Suferiti. In limba moderna, ,,indurati cu rabdare”. 11:21 Spre rusinea mea o spun, ca am fost slabi! Totusi, orice poate sa puna inainte cineva vorbesc in nebunie pot pune si eu inainte. Spre rusinea mea. [,,cu privire la ocara”, KJV]. Literal, ,,potrivit cu ocara; ,,prin intermediul rusinii”. Nu este clar daca Pavel vorbeste despre propria sa rusine sau despre aceea a potrivnicilor sai. ,,Rusinea” este evident legata, intr-un fel, de faptul ca el daduse pe fata ceea ce fusese considerat ca slabiciune. Unii interpreti ai Bibliei cred ca Pavel spune ca, daca a gresit fiind prea smerit si prea rabdator cu ei, acum el cauta sa indeparteze aceasta impresie falsa ca fusese ,,slab”, declarandu-si superioritatea datorata mostenirii sale stramosesti, pozitiei si suferintelor sale in comparatie cu cele ale potrivnicilor sai. Cei care sustin acest punct de vedere atrag atentia asupra folosirii timpului aorist in multe manuscrise, in locul timpului perfect. Aceasta ar indrepta privirea spre un anumit eveniment din trecut, o oarecare manifestare de slabiciune in cursul unei vizite anterioare la Corint. Pavel insusi face referiri la o astfel de ocazie (2 Corinteni 2,1; 10,10, 12,7-10.21; cf. Galateni 4,13-15). El nu este omul care sa nu-si recunoasca limitele. El nu ia o infatisare falsa pentru a-si ascunde slabiciunile. Lauda nu e ceva natural pentru el. Dar daca rabdarea lui e interpretata ca slabiciune, el este gata sa arate ca poate fi ,,si plin de indrazneala”. Alti comentatori biblici interpreteaza afirmatia lui Pavel din 2 Corinteni 11,21 ca ironica. In comparatie cu metodele tiranice ale adversarilor sai (v. 20), Pavel si colaboratorii sai pareau ,,slabi”. ,,Fara indoiala eu sunt ’slab’”, poate parea ca spune el, ,,pentru ca nu caut sa-mi arat autoritatea”. 11:22 Sunt ei Evrei? Si eu sunt! Sunt ei Israeliti? Si eu sunt! Sunt ei samanta a lui Avraam? Si eu sunt! Evrei. Versetul acesta ii identifica in mod precis pe adversarii lui Pavel din biserica din Corint ca fiind iudei. In decursul istoriei lor, iudeii ajunsesera sa creada in superioritatea lor ca natiune si ca popor ales al lui Dumnezeu (Deuteronom 7,6; Amos 3,2; Ioan 8,33-39). Cele trei denumiri folosite aici sunt sinonime. Pavel respinge aici ideea ca adversarii sai aveau un avantaj fata de el in aceasta privinta (vezi Fapte 22,3; Filip 3,3-5). In ce priveste originea termenului ,,evreu”, vezi la Geneza 10,21. Folosirea lui aici sugereaza vechimea obarsiei lor ca popor, spre deosebire de alte natiuni. La origine, el i-a denumit pe descendentii lui Eber (Geneza 11,16) ca natiune. Dupa captivitate, a ajuns sa se refere si la limba aramaica, limba uzuala a Palestinei pe vremea lui Pavel (vezi vol. I, p. 25, 29, 30). Desi nascut in alta tara, Pavel invatase aramaica, lucru care reflecta respectul si atasamentul lui fata de traditiile ebraice. Iudeii elenisti din diaspora vorbeau de obicei limba greaca si foloseau traducerea greaca a Vechiului Testament, LXX. Din cauza ca Pavel era nascut in afara Palestinei, in Tars, capitala Ciliciei, si din cauza ca vorbea limba greaca, fara indoiala ca adversarii lui – iudei palestinieni – il catalogau drept elenist si astfel mai putin loial iudaismului decat spuneau ca sunt ei. Diferenta dintre iudeul crestin si iudeul ortodox al vremurilor Noului Testament ar trebui de asemenea sa fie notata. Potrivnicii lui Pavel apartineau primei grupe. Ei se atasasera bisericii crestine si cautau o slujba in calitate de conducatori crestini. Ei se considerau superiori convertitilor dintre neamuri si insistau sa se pastreze aceasta distinctie. Insa Pavel nu recunostea nici o diferenta intre iudei si neamuri in ceea ce priveste mantuirea si pozitia inaintea lui Dumnezeu (Romani 1,14; 2,25-29; 3,29.30; 10,12; Galateni 3,28.29; 5,6; Efeseni 2,14; Coloseni 3,11). Conflictul dintre Pavel si acesti apostoli crestini iudei falsi din Corint a fost numai o parte din conflictul mai mare care s-a iscat in biserica crestina primara in diferite momente si locuri (vezi Fapte 10,28; 15,1.2.5; Galateni 2,1-9.11-14). Era cat se poate de dificil chiar pentru iudeul convertit sa consimta la desfiintarea ,,zidului de la mijloc care-i despartea” (Efeseni 2,14) si sa renunte la o anumita ostilitate fata de neamuri din cauza ca nu fusesera nascuti iudei. Atitudinea aceasta, dezvoltata de iudei, mai ales in decursul secolelor de dupa captivitate, era o pervertire a scopului lui Dumnezeu pentru poporul Sau ales (vezi Ioan 10,16; Efeseni 2,14.15; vol. IV, p. 32, 33). Era foarte dificil, chiar si pentru ucenici sa-si elibereze mintea de catusele de otel ale acestui spirit ingust, bigot (Fapte 10,9-17.28; 11,1-18; Galateni 2,12). Cand Pavel a scris epistola cunoscuta acum ca 1 Corinteni, biserica din Corint era tulburata de diferite partide (vezi 1 Corinteni 1,12). Desi pe vremea cand a fost scrisa a doua epistola, cateva saptamani sau luni mai tarziu (vezi p. 822), majoritatea membrilor bisericii erau pe deplin impacati cu apostolul (vezi 2 Corinteni 7,7-15; vezi la v. 13, 15), anumiti apostoli mincinosi staruiau in a lucra contra lui (vezi cap. 10,2). Acestei minoritati ii adreseaza apostolul o mustrare aspra in a doua lui epistola, mai ales in capitolele 10 la 13. Desi Pavel lamureste ca aceasta minoritate era alcatuita din iudei (cap. 11,22), el nu-i identifica ca apartinand partidei iudaizante a biserici crestine si nici nu trateaza invataturile lor ca eretice. Din tacerea aceasta unii au dedus ca nu faceau parte dintre iudaizanti. Totusi, opinia larg acceptata e ca aceasta opozitie era de tip iudaizant. Conducatorii ei erau iudei crestini care se pare ca pretindeau ca sunt iudei mai buni si mai loiali fata de iudaism decat Pavel (capitolele 10,7; 11,22). Ei de asemenea pretindeau ca sunt ,,apostoli ai lui Hristos” (v. 13) si ,,slujitori ai lui Hristos” (v. 23) si negau faptul ca Pavel ar fi fost un apostol adevarat (cf. cap. 11,15; 12,11.12) sau un reprezentant adevarat al lui Hristos (cap. 11,23). Dar ei erau de fapt ,,apostoli mincinosi” (v. 13) si ,,slujitori ai nedreptatii” (v. 15). Aceste caracteristici sunt tipice pentru partida iudaizanta a bisericii primare si pentru nici o alta grupa clar definita de pe vremea lui Pavel. Este deci logic sa admitem ca ei erau iudaizanti. In ce priveste un comentariu in plus referitor la partida iudaizanta din biserica crestina primara vezi p. 33. In ce priveste tentativa de subversiune in bisericile galatene de catre aceasta factiune – chiar la data aceea – vezi p. 933. A nega intaietatea iudeilor inaintea lui Dumnezeu nu inseamna a nega superioritatea revelatiei divine acordata iudeilor (Romani 3,12; 9,1-15). In contrast cu convertitul dintre neamuri, iudeul fusese educat din copilarie in cultul singurului Dumnezeu adevarat si in cunoasterea Scripturilor. In general, nucleul de credinciosi crestini provenea din sinagoga iudaica, deoarece Pavel incepea predicarea Evangheliei in sinagoga locala. Iudeii se simteau indreptatiti la o consideratie speciala si la privilegii speciale in Biserica Crestina si se considerau mai bine pregatiti pentru conducere. Comparativa lor maturitate religioasa le dadea in mod evident un avantaj fata de imaturitatea religioasa a neamurilor. Dar atitudinea lor si abuzul de autoritate din partea lor in diferite cazuri avusese ca rezultat o religie de indreptatire de sine, care era respingatoare atat pentru Dumnezeu, cat si pentru om (Luca 18:10-14). Israeliti. In ce priveste o tratare a termenului ,, Israel” vezi la Geneze 32,28. ,,Israel” ii desemneaza pe evrei ca pe alesii lui Dumnezeu si face distinctie intre cei din linia aleasa de descendenta din Avraam si numerosi alti descendenti ai lui Avraam (Geneza 21,12; Romani 9,10-13; Galateni 4,22.31). In rolul lor de popor ales al lui Dumnezeu, israelitii se bucurasera de binecuvantari si privilegii speciale (Romani 9,4.5; Vol. IV, p. 27-29). Numele apare numai de trei ori in alte locuri in Noul Testament (Ioan 1,47; Romani 9,4; 11,1). Samanta a lui Avraam. Acesta era considerat cel mai onorabil titlu dintre cele trei: a fi un adevarat fiu al lui Avraam insemna a te afla intr-o relatie de legamant cu Dumnezeu (Geneza 17,7; Galateni 4,22-26), a experimenta neprihanirea prin credinta (Romani 4; Galateni 3,6-9; 14-16), a apartine neamului prin care avea sa vina Mesia (Galateni 3,16) si a mosteni inaltele fagaduinte facute lui ca parinte al neamului ebraic (Galateni 3,14-18). Dar iudei n-au izbutit sa faca deosebire intre a avea sangele lui Avraam in venele lor si a avea credinta lui Avraam in inimile si mintile lor (Geneza 21,10; Matei 3,9 Ioan 8,33-35; Romani 2,28.29; Galateni 3,28.29). Potrivnicii lui Pavel posedau numai calificatiile fizice, iar faptul acesta nu justifica nici o pretentie la superioritate in biserica lui Hristos (Galateni 5,2-6). 11:23 Sunt ei slujitori ai lui Hristos? vorbesc ca un iesit din minti eu sunt si mai mult. In osteneli si mai mult; in temnite, si mai mult; in lovituri, fara numar; de multe ori in primejdii de moarte! Sunt ei slujitori? Sustinand ca sunt iudei convertiti, ei pretindeau ca sunt purtatorii de cuvant ai lui Hristos. Pavel nega pretentia lor (v.13-15). Ca iudeu, Pavel era egal cu ei. Dar in privinta legaturii cu Hristos, care este testul fundamental in orice epoca (Ioan 4,2.3), Pavel pretinde superioritate. In felul acesta, luand-i dupa propria lor evaluare, el ii depaseste cu mult. Ca dovada, el face referire la lucrarile lui, depasindu-le cu mult pe ale lor in jertfire de sine, in marime si in rezultate. Ei cautau sa uzurpe roadele ostenelilor lui Pavel. (2 Corinteni 10,15.16). Un iesit din minti. [,,un nebun”, KJV]. Literal cineva lipsit de intelegere, ,,cineva iesit din minti”, ,,cineva care nu e zdravan” [,,Nebuneste fie spus”, G. Galaction]. Cuvantul din textul grecesc e mult mai dur decat acela folosit in v. 16.19. Pavel aici vorbeste ironic – el foloseste metodele nebunesti ale potrivnicilor sai. Isi exprima de asemenea propriul dezgust pentru faptul ca a trebuit sa recurga la asa ceva. Nu poate continua sa se laude fara sa-si exprime propria dezaprobare ca face asa ceva. In osteneli si mai mult. Pavel lucra indelung si sarguincios pentru a duce Evanghelia la neamuri. Ce facusera acesti iudaizanti, prin comparatie? In temnite. Biblia nu relateaza de cate ori a fost intemnitat Pavel (cf. Fapte 16,23). Clement din Roma afirma ca Pavel a fost intemnitat de sapte ori (Intaia epistola a lui Clement catre Corinteni 5). Lovituri. O experienta obisnuita pentru Pavel (cf. Fapte 16,22.23). In primejdii de moarte. [,,In morti”, KJV], [,,In primejdii”, G.Gal.). Adica multele ocazii cand sa confruntat fata in fata cu moartea si parea ca nu va supravietui (Fapte 14,1; Romani 8,36; 1 Corinteni 15,31; 2 Corinteni 4,11; vezi la 1 Corinteni 15,29). 11:24 De cinci ori am capatat de la Iudei patruzeci de lovituri fara una; Patruzeci de lovituri. Vezi la Matei 10,17. Referirea aici este la o forma de pedeapsa prevazuta de legea iudaica (Iosefus Flavius, Antichitati, IV,8.21 [238]; vezi la Deuteronom 25,1-3). Nu e nici o relatare, nicaieri, despre aceste batai aplicate lui Pavel. Astfel de batai erau de obicei administrate in sinagoga iudaica (vezi Vol. V, p. 56; vezi la Matei 10,17). Pavel fusese raspunzator pentru faptul ca multi crestini au fost batuti (Fapte 22,19). Hristos fusese batut de doua ori (vezi Matei 27,6). 11:25 de trei ori am fost batut cu nuiele; odata am fost improscat cu pietre; de trei ori s-a sfaramat corabia cu mine; o noapte si o zi am fost in adancul marii. Batut cu nuiele. O forma de pedeapsa romana. A stapani cu ,,un toiag de fier” denota o severitate extrema (Apocalipsa 2,27). Nuielele erau vergele subtiri, emblemele oficiale ale lectorilor sau magistratilor romani. Singurul caz relatat al unei astfel de batai a avut loc la Filipi (Fapte 16,22.23). La Ierusalim, el a cerut sa fie scutit, pe temeiul ca era cetatean roman (Fapte 22,24.25). Suferinta si persecutiile enumerate in 2 Corinteni 11,23-27 au avut loc intre situatiile relatate in Fapte 9 si cele din Fapte 19. Partea cea mai rea de abia de-acum inainte urma sa vina. Relatarea aceasta ne da o oarecare idee cu privire la ce vrea sa spuna Pavel prin ,,partasia suferintelor Lui [Hristos]” (Filipeni 3,10). Si cat de mult din viata primejdioasa a lui Pavel pentru Hristos e tinuta ascunsa! Improscat cu pietre. Improscarea cu pietre de la Listra e relatata in Fapte 14,19.20. S-a sfaramat corabia. [,,naufragiu”, KJV]. Cinci calatorii pe mare sunt relatate in Fapte, dar nu se spune nimic despre vreun naufragiu inainte de cel din Fapte 27. ,,Sfaramarea” corabiei in drum spre Roma a avut loc la multa vreme dupa scrierea acestei epistole (Fapte 27,41-44). In adancul marii. Adica pe mare. 11:26 Deseori am fost in calatorii, in primejdii pe rauri, in primejdii din partea talharilor, in primejdii din partea celor din neamul meu, in primejdii din partea paganilor, in primejdii in cetati, in primejdii in pustie, in primejdii pe mare, in primejdii intre fratii mincinosi. Deseori am fost calatori. [,,in calatorii adesea”, KJV]. Pavel pare sa fi fost mereu pe drum, semanand semintele Evangheliei. El s-a dovedit un sincer si devotat slujitor al lui Hristos, expunandu-se continuu la primejdii. Cat de diferit de potrivnicii sai iudaizanti! Rauri. [,,Apa”, KJV]. Literal, ,,rauri”. Erau poduri putine pe cele mai multe drumuri principale si secundare pe care calatorea Pavel. El a trebuit sa treaca raurile prin vaduri. Cea mai mare parte din ceea ce cunoastem noi ca fiind Asia Mica, Grecia si Macedonia este munte si multe ape repezi de munte fara pod constituiau un obstacol primejdios. Talharilor. Fiecare drum, cu exceptia poate a marilor via romane, era impanzit de talhari. Un exemplu se gaseste in parabola cu samariteanul milostiv (Luca 10,30). Tara lui natala, Cilicia, si intreaga regiune de jur imprejur era impanzita de pirati si talhari. Cu cativa ani inainte de Hristos, Roma a fost obligata sa trimita o expeditie contra lor, sub conducerea lui Pompei. Celor din neamul meu. Cei mai mari vrajmasi ai lui Pavel au fost cei din neamul lui. In toate cetatile de seama unde a lucrat Pavel, cea mai indarjita opozitie a venit de la iudei. Acesta fusese cazul la Damasc (Fapte 9,23; 2 Corinteni 11,32), la Antiohia si Pisidia (Fapte 13,50.51), la Ieconia (cap. 14,2-5), la Listra (cap. 14,19.20), la Tesalonic (cap. 17,5-9), la Berea (cap. 27,13.14), la Corint (cap. 18,12-17) si la Ierusalim (cap. 21,27-31). Paganilor. Adica neamurilor, ca la Filipi (Fapte 16,19-24) si Efes (cap. 19,23-30). Cetati. Ca de pilda la Filipi (Fapte 16,19-40), la Corint (cap. 18,12-17) si mai recent la Efes (cap. 19,23.24). Pustie. Ca de pilda regiunile cu populatie rara ale Galatiei si tinuturilor salbatice accidentate ale Ciliciei, Macedoniei si Iliriei. Pe mare. Vezi la v. 25. Intre fratii mincinosi. Iudaizantii – iudei crestini – erau cei mai inversunati vrajmasi ai lui Pavel. Ei constituiau pericolul cel mai dureros si mai dezamagitor dintre toate cele cu care avea sa dea piept (Filipeni 3,18). 11:27 In osteneli si necazuri, in priveghiuri adesea, in foame si sete, in posturi adesea, in frig si lipsa de imbracaminte! In osteneli. Primele cuvinte care se refera in mod specific la lucrarea fizica obositoare in care Pavel gasea necesar sa se angajeze (1 Tesaloniceni 2,9; 2 Tesaloniceni 3,8). A lucra in evanghelizare asa cum facea Pavel era, in sine insasi, o sarcina ce ii ocupa tot timpul, iar timpul si energia consumate pentru intretinerea personala erau dincolo de ceea ce ar fi fost considerat normal pentru fiecare om. In consecinta, el trebuie sa-si fi sacrificat adesea somnul ca sa aiba timp de predicare (Fapte 20,21) si momente devotionale personale (1 Tesaloniceni 3,10). Pavel era trecut numai cu putin de punctul de mijloc al celor 20 de ani de lucrare publica, iar cei mai dificili 10 ani de suferinta si persecutie se aflau inca inainte. Ceea ce relateaza aici e numai o mica parte din ceea ce a suferit pentru Hristos. Priveghiuri. [,,Insomnii”, KJV] Sau ,,nesomn” din cauza oboselii extreme, a preocuparii pentru bunul mers al bisericilor sau pentru a lucra la facerea de corturi. In foame... in posturi. Contextul implica ideea ca Pavel are in minte fel de suferinta impusa de imprejurari, dincolo de puterea lui de a le stapani. Cu greu s-ar putea spune lucrul acesta si in dreptul posturilor ceremoniale ale iudeilor sau a postirii voluntare. Poate prin ,,foame”, Pavel se refera la o dieta necorespunzatoare si prin ,,posturi” la ocazii cand nu avea nimic de mancare. In frig si in lipsa de imbracaminte. Poate ca uneori Pavel fusese lipsit de imbracaminte corespunzatoare si suficienta in regiunile muntoase din Asia Mica sau poate ca suferise de pe urma jefuirii de catre talhari. 11:28 Si, pe langa lucrurile de afara, in fiecare zi ma apasa grija pentru toate Bisericile. De afara. [,,Care sunt in afara” KJV]. Literal ,,in plus”, adica adaugare la indatoririle obositoare legate de slujba lui sau poate alte necazuri pe langa cele mentionate in v. 23-27. Toate aceste necazuri sunt ocazionale in lucrarea sa pentru biserici. Grija. Gr. merimna, ,,nelinistea”, ,,grija nelinistita” (cf. Matei 6,25). Pavel se refera aici la probleme care apareau fara incetare si care pareau sa ocupe atat de mult din timpul sau, de pilda scrierea epistolelor, sfatuirea personala a sufletelor impovarate de pacat, raspunsul la chestiuni doctrinare care aveau nevoie de clarificare, desele intalniri cu conducatorii bisericilor si eforturile lui constante de a intari bisericile si pe membrii lor. 11:29 Cine este slab, si sa nu fiu si eu slab? Cine cade in pacat, si eu sa nu ard? Cine este slab? Pavel se straduia sa fie ,,totul pentru toti oamenii” (1 Corinteni 9,27). Adevaratul crestin nu va face un spectacol din taria superioara pe care ar avea-o, pentru a-i impresiona pe altii care sunt slabi. Oamenii constienti de propria lor slabiciune cauta sfat la aceia care nu numai ca au putere, dar se si pricep sa o foloseasca cu duiosie si intelegere. Stiind cat de mult ii fusese lui iertat, dandu-si seama de propria lui slabiciune, Pavel stia cum sa ierte si sa fie rabdator cu slabiciunea altora. El era in stare sa imparta temerile si infrangerile, necazurile si slabiciunile altor oameni, cu o reala intelegere. Puterea lui spirituala extraordinara si-a gasit expresie intr-o delicatete coplesitoare. Nimic nu tinde sa-i descurajeze pe oameni mai mult decat o tratare rece, aspra, dogmatica a greutatilor lor. Cine cade in pacat. [ ,,se zdruncina in credinta”, G.Gal.]. Literal, ,,sa fie prins in cursa”, adica in pacat sau descurajare (vezi la Matei 5,29). Eu sa nu ard. Sau ,,eu sa nu fiu iritat” sau ,,eu sa nu fiu indignat”. 11:30 Daca e vorba sa ma laud, ma voi lauda numai cu lucrurile privitoare la slabiciunea mea. Daca e vorba sa ma laud. Sau ,,sa ma falesc”. Cat de deosebit este Pavel de potrivnicii sai, care-si afirmau propria persoana si propria autoritate, care se inaltau pe ei insisi in dauna altora. Slabiciunea. [,,Slabiciunile”, KJV]. Nu a caracterului, ci cea rezultand din munca neincetata, din suferintele din v. 23-28 (cf. cap. 12,9). 11:31 Dumnezeu si Tatal Domnului nostru Isus Hristos, care este binecuvantat in veci, stie ca nu mint! Dumnezeu si Tatal. Nu doua fiinte, ci una: Dumnezeu Tatal. Pavel se plaseaza, ca sa zicem asa, sub legamant. Binecuvantat in veci. Vezi la Romani 9,5. Nu mint. Acest juramant extrem de solemn e ceva unic in scrierile lui Pavel. In alte ocazii, el face afirmatii puternice (Romani 1,9; Galateni 1,20; 1 Tesaloniceni 2,5), dar nici una din acestea nu poate fi comparata cu aceasta in tarie sau solemnitate, expresie si apel. Nu e clar daca Pavel se refera la ceea ce spusese inainte – la ferma lui intentie de a-si restrange lauda la ,,slabiciunile” sale – sau la ceea ce urmeaza sa spuna, fie la incidentul din Damasc, fie la intaia parte a capitolului 12, cu privire la descoperirile sale divine. Poate ca se refera atat la ceea ce precede, cat si la ceea ce urmeaza. Aparent, el isi dadea seama ca unii, cel putin, ar pune la indoiala sinceritatea acestei afirmatii. 11:32 In Damasc, dregatorul imparatului Areta pazea cetatea Damascenilor, ca sa ma prinda. Dregatorul. [,,Guvernatorul”, KJV]. Gr. ethnarches. Literal, ,,carmuitorul poporului”. Areta. Relatari istorice scot la iveala ca Siria, cuprinzand Damascul, fusese o provincie romana cam de prin anul 64 i.Hr, inainte de care fusese supusa nabateenilor. Nu se stie daca Areta IV, un rege independent al Nabateei, care a domnit din anul 9 i.Hr. pana in 39 d.Hr. (vezi harta din fata p. 33, Vol. V, p. 38, 64), s-ar fi putut afla la conducerea Damascului pe vremea la care se refera Pavel. E posibil ca imparatul sa-i fi atribuit cetatea lui Areta pentru un timp, pentru a-si asigura prietenia lui sau din alte motive politice acum necunoscute. E imposibil ca Areta sa fi preluat prin forta cetatea de la romani. Vezi la Fapte 9,24. In ce priveste legatura acestei informatii din v. 32 cu cronologia vietii lui Pavel, vezi p. 97. Ca sa ma prinda. Si anume, la instigarea iudeilor (Fapte 9,23-25; vezi la 2 Corinteni 11,26). 11:33 Dar am fost dat jos pe o fereastra, intr-o cosnita, prin zid, si am scapat din mainile lor. Pe o fereastra. [,,Printr-o fereastra”, KJV]. Comparati cu Iosua 2,15; 1 Samuel 19,11.12. Evident casa se afla mai sus de zid si avea o mica fereastra sau deschizatura pe partea din afara. Cosnita. Gr. sargane, o franghie impletita, un cos facut din franghie impletita. Vezi la Fapte 9,24.25. Comentarii ale lui Ellen G. White 2 GC 381 32 MM 113; 5T 297 52 AA 388 7–10AA 350 9 4T 409 9, 102 3T 319 12–15AA 350 13–155T 297 142 CT 134; CW 152; Ev 359, 360, 364, 365, 604, 607, 609; EW 88, 261, 263; FE 176, 258, 471; GC 524, 588, 624; MH 440; ML 321, 323; MM 95, 101; MYP 51, 57, 236, 454; Te 285; TM 236, 333, 366; 1T 290, 341; 2T 172, 287, 458; 3T 374, 437, 456, 483; 4T 207, 623; 5T 80, 137, 140, 198, 573, 624; 7T 165; 8T 294, 306; 9T 68; WM 292 23–27AA 296 252 AA 575 26, 272 Ed 67; SR 313; 2T 628 282 AA 323 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: