10:8 Si chiar daca m-as lauda ceva mai mult cu stapanirea, pe care mi-a dat-o Domnul pentru zidirea voastra, iar nu pentru daramarea voastra, tot nu mi-ar fi rusine.
Lauda. Gr. kauchaomai, ,,a lauda”, ,,a slavi”. Pavel foloseste cuvantul acesta de 21 de ori in aceasta epistola. Aparent, falsii conducatori de la Corint incepusera sa se laude (vezi la cap. 5,12). Acum este randul lui Pavel sa se laude, dar face lucrul acesta fara tragere de inima, cu moderatie si avand ca unic scop confirmarea autoritatii lui ca apostol al lui Hristos, pentru folosul oricui care, in mod sincer, ar fi putut inca sa fie nelamurit asupra chestiunii.
In privinta aceasta era o mare diferenta intre Pavel si conducatorii mincinosi. Ei se laudau cu o autoritate care era, de fapt, numai de origine omeneasca si egoista in scopuri. Pavel se lauda cu o autoritate care ii era acordata de Dumnezeu si exercitata pentru consolidarea bisericii. Intrucat autoritatea lui era de la Dumnezeu, corintenii trebuiau sa o recunoasca si sa o respecte. Rezultatul urma sa fie edificarea bisericii din Corint, infrangerea elementelor schismatice si indreptatirea lui Pavel ca apostol al lui Isus Hristos.
Zidirea. Folosirea de catre Pavel a acestui cuvant implica imaginea crestinului ca templu in care locuieste Dumnezeu (1 Corinteni 3,9-17; 2 Corinteni 6,16; Efeseni 2,20-22; 1 Petru 2,4.5). Autoritatea evanghelica este pentru zidire si nu pentru daramare. Tinta conducatorilor mincinosi din Corint era de a se inalta sau a se zidi pe ei insisi, si efectul era de a dezbina si a darama biserica. Pavel intemeiase biserica din Corint, iar exercitarea autoritatii sale, chiar printr-o disciplinare severa, era menita sa zideasca.
Nu mi-ar fi rusine. Apostolii mincinosi din Corint urmarisera sa-l faca pe Pavel de ocara, ridiculizandu-l ca apostol si batandu-si joc de Evanghelia lui. Pavel declara ca scopul laudei sale cu puterea sa ca apostol este pentru apararea apostoliei lui si a Evangheliei. Nu are alte motive.