1:7 Si nadejdea noastra pentru voi, este neclintita, pentru ca stim ca, daca aveti parte de suferinte, aveti parte si de mangaiere.
Nadejdea noastra pentru voi. Adica in voi sau in ceea ce va priveste pe voi. Increderea lui Pavel era intemeiata pe propria lui experienta. Deoarece capatase mangaiere de la Dumnezeu in vremuri de incercare, el stia ca si altii o pot obtine in imprejurari asemanatoare. Acesta este privilegiul tuturor celor care au parte de partasia suferintelor lui Hristos.
Daca aveti parte. [,,dupa cum aveti parte”, KJV; ,,precum sunteti partasi”, G.Gal.]. In versetele 4-6, Pavel s-a referit la propria sa experienta. Mangaierea despre care vorbeste el poate fi gustata numai trecand prin necaz. Evident, corintenii fusesera supusi unor incercari asemanatoare, in unele privinte, celor indurate de Pavel. Asemenea necazuri erau obisnuite pentru bisericile primare, unindu-i pe toti credinciosii adevarati intr-o comuniune de suferinta si mangaiere. Crestinii se asteptau sa sufere persecutie pentru cauza lui Hristos (cf. Ioan 16,33).
Statornicia crestina nu este o simpla stare emotionala la care omul ajunge treptat prin sine insusi. Ea este produsul iubirii si harului divin, care lucreaza in viata barbatilor si femeilor consacrate. Ea este o nadejde intemeiata pe dovezi din trecut ale puterii mantuitoare a lui Dumnezeu si ale ,,mangaierii” in vremuri de incercari. Experienta sprijinirii lui Dumnezeu in asemenea timpuri este o temelie neclintita pentru statornicie, in ocazii viitoare (cf. 1 Petru 5,10).