9:1 Imparateasa din Seba a auzit de faima lui Solomon, si a venit la Ierusalim ca sa-l incerce prin intrebari grele. Ea avea un alai foarte mare, si camile incarcate cu mirodenii, aur mult de tot si pietre scumpe. S-a dus la Solomon, si i-a spus tot ce avea pe inima.
Imparateasa din Seba. Versetele 1-12 trateaza vizita reginei din Seba. Relatarea este paralela cu 1 Regi 10,1-13, cu usoare variatii intre cele doua rapoarte. Arheologii moderni amplaseaza Seba in partea de sud a Arabiei (vezi la 1 Regi 10,1).
9:2 Solomon i-a raspuns la toate intrebarile, si n-a fost nimic pe care sa nu fi stiut Solomon sa i-l lamureasca.
Verset ce nu a fost comentat.
9:3 Imparateasa din Seba a vazut intelepciunea lui Solomon, si casa pe care o zidise,
Verset ce nu a fost comentat.
9:4 si bucatele de la masa lui, si locuinta slujitorilor lui, si slujbele si hainele celor ce-i slujeau, si paharnicii lui si hainele lor, si treptele pe care se suia la Casa Domnului. Uimita,
Treptele. [Urcarea, KJV; trepte, trd. Nit; arderile de tot, trd. G. Gal. ]. Ebr. 'aliyyal "o odaie cu acoperis". Totusi, expresia ar trebui sa fie 'olah, ca in 1 Regi 10,5. 'Olah poate fi tradus "ardere de tot". Intrucat 'olah este, literal, "ceea ce se urca", unii considera ca ar putea sa fie indicata o sosea, in sensul ca i se asigura regelui un drum special de la palatul lui la Templu (vezi 1 Cronici 26,16; vezi la 1 Regi 10,5).
9:5 ea a zis imparatului: Era adevarat deci ce am auzit eu in tara mea despre faptele si intelepciunea ta!
Verset ce nu a fost comentat.
9:6 Nu credeam tot ce se zicea, pana n-am venit si am vazut cu ochii mei. Si iata ca nu mi s-a istorisit nici jumatate din marirea si intelepciunea ta. Tu intreci faima pe care am auzit-o despre tine.
Verset ce nu a fost comentat.
9:7 Ferice de oamenii tai, ferice de slujitorii tai, care sunt pururea inaintea ta, si care aud intelepciunea ta!
Slujitorii tai. Cand stapanii sunt slujitori ai Domnului cerului, cei care sunt in slujba lor gasesc fericirea. La data aceea Solomon nu-L parasise inca pe Domnul, ci era devotat slujirii Lui. El Il iubea pe Dumnezeu si avea mila de oameni. Avand pacea lui Dumnezeu in inima, Solomon era bland, rabdator si intelegator. Cei din jurul lui simteau farmecul influentei lui. Astazi este mare nevoie de conducatori care oglindesc influenta Cerului, pentru ca aceia care se gasesc sub conducerea lor sa poata gasi bucuria adevarata si fericirea trainica.
9:8 Binecuvantat sa fie Domnul, Dumnezeul tau, care S-a indurat de tine, si te-a pus pe scaunul Lui de domnie ca imparat pentru Domnul, Dumnezeul tau! Pentru ca Dumnezeul tau iubeste pe Israel si vrea sa-l faca sa ramana in picioare pe vecie, pentru aceea te-a pus imparat peste el, ca sa faci judecata si dreptate.
Binecuvantat sa fie Domnul. Vezi la 1 Regi 10,9. Dupa ce Solomon i-a spus care era secretul intelepciunii, pacii si prosperitatii lui, imparateasa din Seba a simtit indemnul sa preamareasca nu pe rege, ci pe Dumnezeu. Daca Solomon ar fi ramas totdeauna credincios Domnului, influenta lui ar fi continuat sa se manifeste pururi in lume, si multi care nu Il cunosteau pe Dumnezeu ar fi fost indemnati sa-L onoreze. Ar fi putut ca de la Ierusalim sa porneasca astfel o lumina care sa ajunga in toata lumea, lumina care ar fi adus oameni din toate tarile de la intuneric la lumina.
Iubeste pe Israel. [A iubit pe Israel, KJV]. Imparateasa din Seba a aflat despre iubirea lui Dumnezeu pentru poporul Sau din marturia care venea din gura lui Solomon. Fara indoiala ca Solomon a povestit reginei istoria purtarii minunate a lui Dumnezeu cu Israel, iar ea s-a inapoiat in tara ei de bastina adanc impresionata de maretia Dumnezeului lui Israel.
9:9 Ea a dat imparatului o suta douazeci de talanti de aur, foarte multe mirodenii, si pietre scumpe. N-au mai fost mirodenii ca cele date imparatului Solomon de imparateasa din Seba.
O suta douazeci de talanti. Daca acestia erau talanti de vreo 34 kg (vezi vol. I, p. 164), aurul ar fi cantarit aproximativ 4,5 tone. Totusi, nu putem fi siguri ce scala de greutati a fost folosita aici. Comoara pamanteasca pe care imparateasa din Seba a lasat-o lui Solomon era de o clipa in comparatie cu comoara cereasca care se deschisese inaintea ei.
9:10 Slujitorii lui Hiram si slujitorii lui Solomon, care au adus aur din Ofir, au adus si lemn mirositor si pietre scumpe.
Slujitorii lui Hiram. Pasajul paralel din 1 Regi 10,11 spune: "Corabiile lui Hiram".
Aur din Ofir. Vezi la 1 Regi 10,11.
9:11 Imparatul a facut cu lemnul mirositor scari pentru Casa Domnului si pentru casa imparatului, si harfe si alaute pentru cantareti. Nu se mai vazuse asa ceva in tara lui Iuda.
Lemnul mirositor. [Lemn de algum, KJV]. Lemnul acesta nu poate fi identificat. Unii considera ca este vorba de lemnul de santal. Scari. [Terase, KJV]. Ebr. mesilloth, "sosele". Pasajul paralel (1 Regi 10. 12) are mis'ad, "stalpi" [palimare, trd. Cornil.] care, probabil, ar trebui sa fie folosit si aici (vezi la 1 Regi 10,12).
9:12 Imparatul Solomon a dat imparatesei din Seba tot ce a dorit ea, ce a cerut, mai mult decat adusese ea imparatului. Apoi s-a intors si s-a dus in tara ei, ea si slujitorii ei.
Decat adusese ea. Pasajul paralel (1 Regi 10,13) zice: "ce i-a dat Solomon din belsugul sau regal" (KJV) [afara de ceea ce dupa darnicia regeasca i-a daruit ei, trd. G. Gal.]. Si Solomon i-a dat reginei daruri. Solomon a fost tot atat de generos ca si invitata lui si i-a dat daruri, poate de valoare egala sau chiar mai mare decat acelea pe care i le daduse aceasta.
9:13 Greutatea aurului care venea pe fiecare an lui Solomon era de sase sute saizeci si sase de talanti de aur,
Sase sute saizeci si sase. Pentru o evaluare aproximativa a acestei cantitati, vezi la 1 Regi 10,14. Versetele 13-28 se ocupa de venitul, tezaurele, comertul exterior, caii si carele lui Solomon. Sectiunea paralela este 1 Regi 10,14-29; 4,26.
9:14 afara de ce lua de la negustorii cei mari si de la cei mici, de la toti imparatii Arabiei si de la dregatorii tarii, care aduceau aur si argint lui Solomon.
Negustorii cei mari. Ebr. 'anshe hattarim, tradus "negustorii cei mari" [trd. Cornil.] aici si in 1 Regi 10,15. Tarim deriva din tur, care inseamna "a cauta", "a spiona", "a explora" si probabil indica un negustor ca pe cineva care cauta sau exploreaza. Cuvantul tradus "negustorii cei mici" deriva dintr-o radacina care inseamna "a calatori".
9:15 Imparatul Solomon a facut doua sute de scuturi mari de aur batut, si pentru fiecare din ele a intrebuintat sase sute de sicli de aur batut,
Scuturi. Ebr. sinnah, scuturi mari (vezi la 1 Regi 10,16). Sase sute de sicli. Probabil aproximativ 6,8 kg. Scuturile de aur probabil ca nu erau folosite ca protectie in lupta, ci pentru parada. Aurul era foarte mult folosit pentru parada in Orientul antic. Regele din Ur avea un coif de aur. In Egipt, sicriele regale erau facute din aur.
9:16 si alte trei sute de scuturi de aur batut, si pentru fiecare din ele a intrebuintat trei sute de sicli de aur; si imparatul le-a pus in casa padurii Libanului.
Scuturi. Ebr. maginnim, scuturi, evident mai mici decat cele sinnah. (v. 15). Avand in vedere ca sunt mentionate cinci "capetenii peste sute", care se presupune ca aveau comanda garzilor palatului, se sugereaza ca garda personala regala din perioada mai tarzie cuprindea 500 de oameni (cap. 23,1). Faptul ca garzile acestea erau impartite in doua grupe, una de 200 de oameni si alta de 300 de oameni, este aratat in 2 Regi 11,5-7.9.10, unde sunt indicate trei parti sau companii care "intra de slujba in ziua Sabatului". Daca deductiile sunt corecte, cele 200 de "scuturi" si cele 300 de "scuturi" ar putea sa fi fost purtate de garda regala personala la anumite ceremonii de stat. Garda personala a lui Solomon este descrisa ca fiind alcatuita din 60 de oameni, atunci cand lectica regelui era purtata pe strazile Ierusalimului in cadrul unei defilari marete (Cantarea cantarilor 3,7-10).
Trei sute de sicli. Probabil aproximativ 3,4 kg.
Casa padurii. Evident ca scuturile de aur nu erau folosite des si de obicei erau puse in casa padurii Libanului.
9:17 Imparatul a facut un mare scaun de domnie de fildes, si l-a acoperit cu aur curat.
Scaun de domnie de fildes. Vezi la 1 Regi 10,18-20.
9:18 Scaunul acesta de domnie avea sase trepte, si un asternut pentru picioare, de aur, care se tinea de scaunul de domnie; de fiecare parte a scaunului erau rezematori, langa rezematori erau doi lei,
Rezematori. Probabil brate pe laturile tronului, care erau sprijinite pe lei.
9:19 si pe cele sase trepte, de o parte si de alta, erau doisprezece lei. Asa ceva nu s-a facut pentru nici o imparatie.
Verset ce nu a fost comentat.
9:20 Toate paharele imparatului Solomon erau de aur, si toate vasele din casa padurii Libanului erau de aur curat. Nu era nimic de argint: argintului nu i se dadea nici un pret, pe vremea lui Solomon.
Vasele din casa. Faptul ca erau astfel de vase de aur in casa padurii Libanului a determinat pe unii sa creada ca aceasta cladire era folosita la banchete. Pentru descrierea acestei cladiri, vezi la 1 Regi 7,2-6.
Nimic de argint. Compara cu v. 27.
9:21 Caci imparatul avea corabii din Tarsis care calatoreau cu slujitorii lui Hiram; si la fiecare trei ani veneau corabiile din Tarsis, aducand aur si argint, fildes, maimute si pauni.
Tars. Vezi pasajul paralel, 1 Regi 10,22, care spune: "Caci imparatul avea pe mare corabii din Tars".
9:22 Imparatul Solomon a intrecut pe toti imparatii pamantului prin bogatiile si intelepciunea lui.
Bogatiile. Vezi la 1 Regi 10,23.
9:23 Toti imparatii pamantului cautau sa vada pe Solomon, ca sa auda intelepciunea pe care o pusese Dumnezeu in inima lui.
Toti imparatii. Vezi la 1 Regi 10,24.
9:24 Si fiecare din ei isi aducea darul lui, lucruri de argint si lucruri de aur, haine, arme, mirodenii, cai si catari; asa era in fiecare an.
Asa era in fiecare an. [O rata in fiecare an, KJV]. Regilor care era vasali lui Solomon (v. 26) li se cerea sa aduca un tribut anual fix (vezi la 1 Regi 10,25).
9:25 Solomon avea patru mii de iesle pentru caii de la carele lui, si douasprezece mii de calareti pe care i-a asezat in cetatile unde isi tinea carele si la Ierusalim langa imparat.
Iesle. Vezi la 1 Regi 4,26.
9:26 El stapanea peste toti imparatii, de la Rau pana la tara Filistenilor si pana la hotarul Egiptului.
Peste toti. Vezi la 1 Regi 4,21.
9:27 Imparatul a facut argintul tot asa de obisnuit la Ierusalim ca pietrele, si cedrii tot atat de multi ca smochinii salbatici, care cresc pe campie.
Verset ce nu a fost comentat.
9:28 Din Egipt si din toate tarile se aduceau cai pentru Solomon.
Din Egipt. Vezi la 1 Regi 10,28; 2 Cronici 1,16.
9:29 Celelalte fapte ale lui Solomon, cele dintai si cele de pe urma, nu sunt scrise oare in Cartea prorocului Natan, in prorocia lui Ahia din Silo, si in descoperirile prorocului Ieedo despre Ieroboam, fiul lui Nebat?
Celelalte fapte. Versetele 29-31 incheie relatarea domniei lui Solomon. Declaratiile cu privire la numarul mare al nevestelor lui Solomon, dumnezeii straini din viata lui, adversarii pe care Domnul i-a ridicat impotriva lui si profetia despre separarea regatului sau aflate in 1 Regi 11,1-40 nu apar in Cronici.
Nu sunt scrise? Aici sunt enumerate cateva rapoarte importante care se ocupa de viata si perioada lui Solomon. Fara indoiala ca sursele acestea contineau multe subiecte care n-au fost incorporate intr-o istorie succinta, asa cum erau Cronicile.
Ahia din Silo. Despre intamplari din viata acestui profet, vezi 1 Regi 11,29-39; 14,2-18.
9:30 Solomon a domnit patruzeci de ani la Ierusalim peste tot Israelul.
Patruzeci de ani. Compara cu 1 Regi 11,42.
9:31 Apoi Solomon a adormit cu parintii lui, si l-au ingropat in cetatea tatalui sau David. Si, in locul lui, a domnit fiul sau Roboam.
A adormit cu parintii sai. Versetele 29-31 prezinta o formula oficiala de incheiere folosita de aici inainte in rapoartele diferitilor regi (vezi la 1 Regi 11,43).
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1 �
PK 66
2-6 �
PK 67
21 �
�
Ed 19; PK 54; 7 T 217
23 �
�
PK 47, 67
27 �
�
PK 54
28 �
�
PK 56