35:1 Iosia a praznuit Pastele in cinstea Domnului la Ierusalim, si au jertfit Pastele in a patrusprezecea zi a lunii intai.
A praznuit Pastele. Cronicile dau un raport lung si detaliat al Pastelor lui Iosia (v. 1-19), in timp ce sectiunea paralela din Regi este foarte scurta (2 Regi 23,21-23).
Nu trebuie sa gasim, asa cum fac unii, un obstacol in naratiune prin faptul ca atat de multe activitati ale anului al 18-lea al lui Iosua au avut loc inainte de ziua a 14-a a lunii intai a acelui an. Este evident ca 13 zile constituie o perioada extrem de scurta pentru indepartarea "tuturor uraciunilor din toate tarile copiilor lui Israel" - pentru a nu aminti nimic despre uciderea tuturor preotilor israeliti si mutarea preotilor inaltimilor din Iuda la Ierusalim -si pentru pregatirile celui mai mare Paste care s-a tinut vreodata in regat, chiar daca, asa cum sugereaza unii, lungul raport din Regi cuprinde unele dintre evenimentele reformei mai timpurii, care incepuse in anul al 12-lea. S-a sugerat ca ofensiva impotriva idolatriei din anul al 18-lea n-a inceput decat dupa Sarbatoarea Pastelor si a Azimilor. Succesiunea evenimentelor relatarii pare sa fie impotriva acesteia, precum si afirmatia ca preotii locali ai lui Iuda au fost adusi la Ierusalim ca sa "manance painea nedospita intre fratii lor".
Dar chiar daca ofensiva impotriva idolatriei este plasata dupa Paste, tot nu este suficient timp ca celelalte evenimente raportate sa aiba loc intre prima si a paisprezecea zi a aceleasi luni. Banii fusesera numarati si platiti antreprenorilor, dupa care a fost gasita si incredintata regelui cartea legii; apoi a avut loc consultarea oficiala cu Hulda, convocarea unei mari adunari pentru a incheia legamantul ascultarii si apoi pregatirile pentru o sarbatoare importanta facute de oameni neobisnuiti cu procedura, dar hotarati sa o tina dupa toate randuielile. Mieii (au fost folositi peste 30000) erau fireste pusi de o parte in ziua a zecea a lunii si a fost nevoie sa se faca pregatiri la Templu pentru jertfele acestea si pentru mii de alte jertfe; totodata multimea de inchinatori trebuia sa vina la Ierusalim si sa gaseasca locuinte inainte de ziua a 14-a lunii. Chiar si fara campania de reforma, incadrarea in timp este imposibila.
Dar nu sunt necesare incercarile de a condensa toate evenimentele acestea intr-o perioada atat de scurta. Solutia evidenta se gaseste in faptul ca luna Abib (mai tarziu Nisan) care intotdeauna a fost considerata prima, era intaia luna a anului religios si nu a anului civil (vezi vol. II, p. 109, 110, 116). Evident, al 18-lea an de domnie al lui Iosia nu a inceput cu doua saptamani inainte de Paste, ci cu sase luni inainte, odata cu 1 Tisri (luna a 7-a), in toamna Anului nou (vezi vol. II p. 106, 109, 134, 146).
Evenimentele care conduc la Pastele acesta pot fi recapitulate din 2 Regi 22 si 23; 2 Cronici 34 si 35, dupa cum urmeaza:
1. 1. In anul al 18-lea la domniei sale, Iosia a trimis pe logofatul Safan sa spuna marelui preot "sa stranga argintul" (2 Regi 22,4) colectat de usierii Templului si sa faca pregatiri pentru repararea Templului.
2. 2. "Cand au scos argintul" (2 Cronici 34,14) a fost gasita cartea Legii.
3. 3. Preotul Hilchia a dat cartea lui Safan, care a citit-o.
4. 4. Safan a venit inaintea regelui, a facut cunoscut ca banii fusesera adunati si predati celor ce aveau raspunderea lucrarilor de reparare si apoi a citit regelui cartea de curand gasita.
5. 5. Regele a trimis slujbasi superiori pentru a o intreba pe proorocita Hulda.
1. 6. Iosia i-a invitat la Templu "pe toti batranii din Iuda si Ierusalim" si "pe toti oamenii lui Iuda si cu locuitorii Ierusalimului", precum si "tot poporul, de la cel mai mare pana la cel mai mic" (2 Cronici 34,29.30) si le-a citit cartea, dupa care poporul a facut legamant cu Domnul de a implini ce era scris in carte.
2. 7. "Iosia a indepartat toate uraciunile din toate tarile copiilor lui Israel" (2 Cronici 34,33). Campania a fost completa si larg cuprinzatoare (2 Regi 23, 4-20).
3. 8. Iosia a poruncit poporului sa tina Pastele "cum este scris in aceasta carte a legamantului" (2 Regi 23,21).
4. 9. Pastele, cel mai mare tinut vreodata in regat, a avut loc in a 14- zi a lunii intai a aceluiasi al 18-lea an (2 Cronici 35,1.19).
A patrusprezecea zi a lunii intaia. Moise poruncise ca aceasta sa fie data la care trebuia tinut Pastele (Levitic 23,5). El nu era o sarbatoare amanata in luna a doua, asa cum fusese a lui Ezechia (2 Cronici 30,2.13). "Luna intai" se referea la inceputul anului religios si era numita Abib (mai tarziu Nisan), venind primavara (vezi vol. II, p. 105).
35:2 A pus pe preoti in slujbele lor, si i-a imbarbatat la slujba Casei Domnului.
In slujbele lor. Preotii acestia au fost numiti sa indeplineasca diferite lor slujbe conform indatoririlor ce le apartineau. I-a imbarbatat. Compara cu cap. 29,4-11.
35:3 A zis Levitilor, care invatau pe tot Israelul si care erau inchinati Domnului: Puneti chivotul sfant in casa pe care a zidit-o Solomon, fiul lui David, imparatul lui Israel. N-aveti sa-l mai purtati pe umeri. Slujiti acum Domnului, Dumnezeului vostru, si poporului Sau, Israel.
Invatau pe tot Israelul. Era raspunderea levitilor de a instrui poporul in legea si lucrurile legate de Dumnezeu (Levitic 10,11; Deuteronom 33,8.10; cf. Neemia 8,7; 2 Cronici 17,7-9). Erau inchinati. Levitii fusesera pusi deoparte si sfintiti pentru lucrarea Domnului. "Sfintenie Domnului" era inscriptia de pe tablita de aur a mitrei lui Aaron (Exod 28,36).
Puneti chivotul sfant in casa. Aceasta porunca indica un lucru: chivotul fusese candva inlaturat din Templu si acum urma sa fie reasezat in locul care i se cuvenea. Nu exista raport biblic despre cand si de catre cine fusese scos chivotul din locul lui cuvenit in Templu. Cineva a sugerat ca el fusese mutat pentru a se face reparatiile la Templu.
N-aveti sa-l mai purtati pe umar. [nu va va mai fi o povara, KJV]. Compara cu Numeri 7,9; 1 Cronici 15,2.
35:4 Pregatiti-va, dupa casele voastre parintesti, dupa cetele voastre, cum au randuit prin scris David, imparatul lui Israel, si fiul sau Solomon.
Dupa cetele voastre. Conform instructiunilor scrise si pregatite de David si de Solomon cu privire la impartirea preotilor si levitilor randuiti in slujbele Templului (vezi 1 Cronici 23,24).
35:5 Luati-va locurile in sfantul locas, dupa feluritele case parintesti ale fratilor vostri, fiii poporului, si dupa insiruirea caselor parintesti ale Levitilor.
Verset ce nu a fost comentat.
35:6 Jertfiti Pastele, sfintiti-va, si pregatiti-le pentru fratii vostri, intocmai dupa cuvantul Domnului, rostit prin Moise.
Jertfiti Pastele. Intrucat cuvintele acestea erau adresate levitilor (v. 3), se pare ca in acea ocazie levitii a avut din nou raspunderea de a injunghia mieii pascali (vezi cap. 30,17). La inceput, mieii pascali erau injunghiati chiar de oameni (Exod 12,6).
Sfintiti-va. Compara cu 2 Cronici 29,5.15; 30,3.15; Ezra 6,20.
Pregatiti-le pentru fratii vostri. Ei trebuiau sa pregateasca Pastele pentru fratii lor laici.
35:7 Iosia a dat oamenilor poporului, tuturor celor ce se aflau acolo, miei si capre in numar de treizeci de mii, toti pentru Paste, si trei mii de boi. Acestia au fost luati din averile imparatului.
Iosia a dat. Si Ezechia facuse poporului daruri in animale, dar mai mici (cap. 30,24). Trei mii de boi. Acestia erau pentru jertfe de multumire, poporul participand la masa respectiva (vers. 13).
35:8 Capeteniile lui au facut de buna voie un dar poporului, preotilor si Levitilor. Hilchia, Zaharia si Iehiel, mai marii Casei lui Dumnezeu, au dat preotilor, pentru Paste, doua mii sase sute de miei si trei sute de boi.
Hilchia. Marele preot (cap. 34,9).
Zaharia si Iehiel. Probabil preotii de rangul doi sau trei. Ei erau oameni bogati si importanti, in stare sa contribuie din belsug la sustinerea poporului.
35:9 Conania, Semaia si Netaneel, fratii sai, Hasabia, Ieiel si Iozabad, capii Levitilor, au dat Levitilor, pentru Paste, cinci mii de miei si cinci sute de boi.
Verset ce nu a fost comentat.
35:10 Astfel s-a intocmit slujba, si preotii si Levitii si-au luat locul, dupa cetele lor, dupa porunca imparatului.
Verset ce nu a fost comentat.
35:11 Au jertfit Pastele. Preotii au stropit sangele pe care-l luau din mana Levitilor, si Levitii au jupuit vitele de piele.
Au stropit sangele. Compara cu cap. 30,16.
35:12 Au pus deoparte arderile de tot, ca sa le dea cetelor caselor parintesti ale oamenilor din popor, ca sa le aduca Domnului, cum este scris in cartea lui Moise. Tot asa au facut si cu boii.
Au pus deoparte. [Indepartat. KJV]. LXX reda "au pregatit". Arderile de tot trebuiau sa fie tratate cu totul altfel decat jertfele de Paste. Mielul pascal urma sa fie fript cu totul la foc (Exod 12,8.9), in timp ce jertfa pentru arderea de tot urma sa fie taiata in bucati (Levitic 1,12) si arsa de tot. Din jertfele de multumire urma sa se puna deoparte anumite parti pentru preot (Levitic 7,29-34).
35:13 Au fiert Pastele la foc, dupa oranduiala, si au fiert lucrurile sfinte in cazane, caldari si tigai. Si le-au impartit in graba la tot poporul.
Au fiert Pastele. [Au fript Pastele, KJV]. Vezi la Exod 12,8.9; Deuteronom 16,7.
Au fiert. Ebr. bashal, "au gatit" sau "fiert". Acestea erau jertfele de multumire, care au fost aduse in timpul celor sapte zile ale Sarbatorii azimilor (Deuteronom 16,1-8), dupa 14 Nisan.
35:14 Apoi au pregatit ce era pentru ei si pentru preoti, caci preotii, fiii lui Aaron, au avut treaba pana noaptea cu aducerea arderilor de tot si a grasimilor. De aceia au pregatit Levitii pentru ei si pentru preoti, fiii lui Aaron.
Verset ce nu a fost comentat.
35:15 Cantaretii, fiii lui Asaf, stateau la locul lor, dupa randuiala lui David, lui Asaf, lui Heman, si lui Iedutun, vazatorul imparatului. Usierii de asemenea erau la fiecare usa. N-au avut nevoie sa se abata de la slujba lor, caci fratii lor Levitii au pregatit ce era pentru ei.
N-au avut nevoie sa se abata. [Sa se departeze, KJV]. Nici cantaretii si nici usierii n-au avut nevoie sa-si paraseasca posturile pentru a-si pregati propriile jertfe, deoarece acestea au fost pregatite pentru ei de leviti.
35:16 Astfel a fost intocmita in ziua aceea toata slujba Domnului, ca sa praznuiasca Pastele si sa aduca arderile de tot pe altarul Domnului, dupa porunca imparatului Iosia.
Verset ce nu a fost comentat.
35:17 Copiii lui Israel, care se aflau acolo, au praznuit Pastele in acelasi timp si sarbatoarea azimelor sapte zile.
Au praznuit Pastele. Pastele a fost tinut la 14 Nisan, iar Sarbatoarea azimilor a fost tinuta din ziua a 15-a pana in ziua a 21-a a lunii (Exod 12,18; Levitic 23,5-8; Numeri 28,16.17).
35:18 Nici o sarbatoare a Pastelor nu mai fusese praznuita ca aceasta in Israel din zilele prorocului Samuel. Si nici unul din imparatii lui Israel nu mai praznuise Paste ca cele pe care le-au praznuit Iosia, preotii si Levitii, tot Iuda si Israelul care se aflau acolo, si locuitorii Ierusalimului.
Din zilele proorocului Samuel. Pasajul paralel reda: "din vremea cand judecau judecatorii pe Israel" (2 Regi 23,22). Samuel a fost cel din urma dintre judecatori.
Tot Iuda si Israelul. Prin Israel se intelege teritoriul fostului regat al lui Israel, acum aparent sub controlul lui Iosia, cel putin intr-o oarecare masura (vezi la cap. 34,6; si vol. II, p. 88).
35:19 In al optsprezecelea an al domniei lui Iosia au fost praznuite Pastele acestea.
Verset ce nu a fost comentat.
35:20 Dupa toate aceste lucruri, dupa ce a dres Iosia Casa Domnului, Neco, imparatul Egiptului, s-a suit sa lupte impotriva Carchemisului pe Eufrat. Iosia i-a iesit inainte.
Dupa toate aceste lucruri. Adica la 13 ani de la Pastele lui Iosia din anul al 18-lea al sau (v.19), intrucat a domnit 31 de ani (cap. 34,1). Istoria lui Iuda in aceasta perioada de 13 ani este aproape o foaie nescrisa. Idei despre conditiile acelui timp se pot extrage din carti profetice contemporane, precum Ieremia, Habacuc si Tefania.
Dupa ce a dres Iosia Casa Domnului. Expresia aceasta o explica pe cea anterioara, "dupa toate aceste lucruri", adica evenimentele care urmeaza sa fie povestite au loc dupa ce a reparat Iosia Templul, nu pe vremea pregatirii, cum s-ar putea interpreta traducerea engleza.
Impotriva Carchemisului. Partea aceasta care se ocupa de moartea lui Iosia in lupta cu Neco
(v. 20-27) este paralela cu 2 Regi 23,29.30. Raportul din Cronici cuprinde mai multe amanunte ca acela din Regi. Scopul urmarit de Neco era sa-i ajute pe asirieni impotriva fortelor babiloniene care se deplasasera spre vest, amenintand atat Siria cat si Palestina, deoarece in cele din urma fortele acelea ar fi devenit o amenintare pentru Egipt. Pentru detalii suplimentare asupra situatiei de pe vremea aceea, vezi la 2 Regi 23,29.
35:21 Si Neco i-a trimis soli sa-i spuna: Ce am eu cu tine, imparatul lui Iuda? Nu impotriva ta vin astazi; ci impotriva unei case cu care sunt in razboi. Si Dumnezeu mi-a spus sa ma grabesc. Nu te impotrivi lui Dumnezeu, care este cu mine, ca sa nu te nimiceasca.
Nu te impotrivi lui Dumnezeu. Cuvintele acestea sunt remarcabile prin aceea ca vin de la un rege pagan si sunt adresate unui rege al lui Iuda, care era slujitorul viului Dumnezeu. In imprejurarea aceasta Dumnezeu vorbea lui Iosaia prin Neco, asa cum se arata in v. 22 (vezi E.G.White, Materialul suplimentar la 2 Regi 23,29.30). Aceasta a fost o ocazie in care prudenta s-ar fi dovedit o alegere mai buna decat curajul si in care Iosia s-ar fi dovedit un om mai intelept daca ar fi recunoscut in cuvintele lui Neco o solie de la Dumnezeu (vezi la v. 22).
35:22 Dar Iosia nu s-a intors de la el, ci si-a schimbat hainele, ca sa lupte impotriva lui, fara sa asculte cuvintele lui Neco, care veneau din gura lui Dumnezeu. A inaintat la lupta in valea Meghido.
Si-a schimbat hainele. Compara cu purtarea asemanatoare a lui Ahab in razboiul impotriva Siriei (1 Regi 22,30).
Din gura lui Dumnezeu. Dumnezeu vorbeste omului in multe feluri, si intotdeauna este datoria intelepciunii de a distinge glasului Cerului, care vorbeste fie printr-un laic, fie printr-un profet, fie printr-un concetatean, fie printr-un sol din tari indepartate. Fireste ca Iosia putea avea indoieli, pe buna dreptate, ca ceea ce i se spunea venea de la Dumnezeu, dar el se putea bucura de calauzire profetica, prin care ar fi avut posibilitatea sa clarifice totul. De fapt, in nici un caz nu ar fi trebuit sa se aventureze in actiunea aceasta fara aprobarea Cerului. Refuzand sa asculte de cuvintele lui Neco, Iosia a respins glasul lui Dumnezeu si in felul acesta si-a atras moartea.
35:23 Arcasii au tras asupra imparatului Iosia, si imparatul a zis slujitorilor sai: Luati-ma, caci sunt greu ranit.
Verset ce nu a fost comentat.
35:24 Slujitorii l-au luat din car, l-au pus intr-un alt car al lui, si l-au adus la Ierusalim. A murit, si a fost ingropat in mormantul parintilor sai. Tot Iuda si Ierusalimul au plans pe Iosia.
Alt car. Un astfel de car era probabil mai greu si mai confortabil decat un car de razboi.
A murit. Raportul de aici pare sa contrazica raportul din 2 Regi 23, 29.30, care pare sa sugereze ca regele a murit la Meghido. Intamplarea poate fi inteleasa in doua feluri: (1) Iosia a murit la Meghido, si afirmatia "a murit" (2 Cronici 35,24) poate fi considerata ca introducere la o noua propozitie care prezinta pe scurt intamplarea descrisa in versetele anterioare; (2) Iosia a murit la Ierusalim, asa cum parea sa sugereze 2 Cronici 35,24, iar afirmatiile "l-a omorat la Meghido" si "l-au luat mort din Meghido" (2 Regi 23,29.30) pot fi luate in mod literal, "i-au pricinuit moartea la Meghido" si "pe moarte de la Meghido". Participiul meth, tradus "mort" in 2 Regi 23,30, se poate referi la cineva pe moarte, ca in Deuteronom 4,22 si posibil Genesa 20,3.
In mormantul... [In unul din mormintele, KJV]. "In mormantul sau" (2 Regi 23,30), care a fost, evident, in unul din mormintele de familie ale stramosilor sai.
35:25 Ieremia a facut un cantec de jale pentru Iosia. Toti cantaretii si toate cantaretele au vorbit de Iosia in cantecele lor de jale pana in ziua de azi, si au ajuns o datina in Israel. Cantarile acestea sunt scrise in Cantecele de jale.
o datina in Israel. Cantarile acestea sunt scrise in "Cantecele de jale."
Ieremia a facut un cantec de jale. Ieremia si-a inceput lucrarea in anul al 13-lea al domniei lui Iosia (Ieremia 1,2) si astfel si-a indeplinit lucrarea profetica timp de 18 ani dupa moartea lui Iosia (2 Cronici 34,1). Nu exista nici o dovada ca aceasta cantare de jale a fost scrisa, iar daca a fost scrisa, s-a pierdut.
In cantecele lor de jale. Menestrelii in cantecele lor funerare au deplans moartea prematura a ultimului rege bun al lui Iuda. Ieremia cerea ca oamenii sa nu planga pentru Iosia ca pentru Salum, succesorul lui (Ieremia 22,10-12), adica Ioahaz (vezi la 1 Cronici 3,15), care dupa o domnie de numai trei luni a fost dus in Egipt (2 Regi 23,30-34).
Scrise in "Cantecele de jale". Aceasta a fost o carte cu cantece de jale care probabil ca mai exista inca pe vremea cronicarului.
35:26 Celelalte fapte ale lui Iosia, si faptele lui evlavioase, facute asa cum porunceste Legea Domnului,
Faptele lui evlavioase. [Faptele lui bune, KJV]. Potrivit cu 2 Regi 23,25, n-a existat nici un rege "care sa se intoarca la Domnul ca el, din toata inima, din tot sufletul si din toata puterea lui, intocmai dupa toata legea lui Moise".
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
24.25 PK 405
35:27 cele dintai si cele de pe urma fapte ale lui, sunt scrise in cartea imparatilor lui Israel si Iuda.
Verset ce nu a fost comentat.