31:1 Cand s-au ispravit toate acestea, toti cei din Israel care erau de fata au plecat in cetatile lui Iuda, si au sfaramat stalpii idolesti, au taiat Astarteele, si au surpat de tot inaltimile si altarele din tot Iuda si Beniamin si din Efraim si Manase. Apoi toti copiii lui Israel s-au intors in cetatile lor, fiecare la mosia lui.
Cand s-au ispravit toate acestea. Cand Pastele si Sarbatoarea azimilor, care a urmat, trecusera. Toti cei din Israel. Toti inchinatorii care erau de fata, incluzand pe cei din teritoriul regatului de nord si pe cei din Iuda. Stalpii idolesti. [Chipurile, KJV]. Literal, "stalpii" obisnuiti pentru cultele canaanite (vezi la Genesa 28,18). Astarteele. [Dumbravile, KJV]. Aserimi sau pomi sfintiti. Ei erau embleme ale fertilitatii fizice (vezi la cap. 14,3; 33,7).
Din Efraim. Lovitura aceasta data idolatriei a avut loc in "tot Iuda si Beniamin", dar si in "Efraim si Manase", probabil nu atat de mult in acestea din urma, intrucat cuvantul "tot" e folosit in legatura cu teritoriile lui Iuda. S-ar putea ridica intrebarea: cum de au fost permise masuri atat de drastice impotriva sistemului de religie idolatru in natiunea apostata a lui Israel? Fara indoiala ca masurile acestea ar fi fost imposibil de aplicat cu cativa ani inainte. Dar Israel era acum numai o umbra a maretiei ei de odinioara. Cea mai mare parte a teritoriului lui fusese cotropita deja de Asiria si o multime de oameni din poporul lui fusese luata captiva, iar acum ramasita slabita a natiunii isi astepta sentinta.
Judecatile care cazusera deja si soliile profetilor isi lasasera amprenta, chiar daca poporul nu se dezbarase de idolatrie (vezi PK 287, 336). Dar in conditiile acestea, exista probabil suficienta teama sau apatie in randul populatiei in general ca sa se impotriveasca minoritatii pline de ravna care se intorsese de la Ierusalim si nimicea altarele si idolii, pe oriunde ajungea.
O alta posibila explicatie ar fi ca "toti cei din Israel care erau de fata", inclusiv gazdele din Iuda si Beniamin, dupa ce au trecut prin cetatile regatului de sud, au fost invitati de minoritatea israelita prezenta sa continue campania in Israel. Daca grupe ale unei astfel de miscari populare spontane au facut incursiuni fulger impotriva catorva inaltimi din Efraim si Manase, succesul lor n-ar fi surprinzator, in conditiile care existau pe vremea aceea in regatul de sud. Totusi ne lipsesc amanuntele cu privire la felul cum s-a realizat distrugerea altarelor idolatre israelite si nu ni se da nici o indicatie ca Ezechia ar fi intreprins vreo actiune oficiala in afara propriului sau regat, deoarece asa "a facut Ezechia in tot Iuda" (v. 20).