3:1 Solomon a inceput zidirea Casei Domnului la Ierusalim, pe muntele Moria, care fusese aratat tatalui sau David, in locul pregatit de David in aria lui Ornan, Iebusitul.
Muntele Moria. Locul unde a fost construit templul este identificat aici cu muntele din tinutul Moria, unde Avraam a dovedit ca era dispus sa-l aduca pe Isaac ca jertfa (Genesa 22,2.9).
Aria lui Ornan. Vezi la 2 Samuel 24,16-25; 1 Cronici 21,14-28. Faptul ca i s-a aratat ingerul, porunca solului ceresc ca David sa zideasca un altar pentru aducerea de jertfe pe aria lui Ornan si raspunsul prin foc s-ar putea sa fi fost privite ca indicii ca acesta era locul pe care Domnul il alesese ca Israel sa aduca jertfe si sa se inchine (1 Cronici 22,1-5).
3:2 A inceput sa zideasca in a doua zi a lunii a doua, in al patrulea an al domniei lui.
A doua zi. Compara cu 1 Regi 6,1. Textul din Cronici nu indica luna, dar in Regi este identificata si numita cu numele ei vechi, Zif. In timpurile post-exilice, luna aceasta era cunoscuta sub numele de Iyyar, adoptat de la cuvantul babilonian Aiaru. De asemenea, Cronicile nu mentioneaza ca acest eveniment se petrecea in anul al 480-lea dupa exod.
Anul al 4-lea al lui Solomon ar putea fi plasat in anul 967/66 i.Hr., din toamna in toamna. Prin urmare, templul a fost inceput in primavara anului 966 (vezi vol. II, p. 159).
3:3 Iata pe ce temelii a zidit Solomon Casa lui Dumnezeu. Lungimea, in coti de masura cea veche a cotilor, era de saizeci de coti, iar latimea de douazeci de coti.
Masura cea veche. Cu privire la masura cotului in diferite perioade ale istoriei israelite, vezi vol. I, p. 165. Sasezeci de coti. Compara cu 1 Regi 6,2.
3:4 Pridvorul dinainte avea douazeci de coti lungime, cat era de lata casa, si o suta douazeci de coti inaltime; Solomon l-a acoperit pe dinauntru cu aur curat.
Douazeci de coti. Pridvorul din fata casei era egal in largime cu largimea templului, care era de 20 de coti. Adancimea lui era de 10 coti (1 Regi 6,3).
O suta douazeci. Potrivit cu 1 Regi 6,2, inaltimea templului era de 30 de coti. Cartea Regi nu precizeaza inaltimea pridvorului, dar cifra data aici, 120 coti, sau 53,3 m, ar prefigura o constructie ce nu s-ar asemana cu nimic cunoscut in arhitectura antica. Un pridvor de 20/10/ 120 coti ar fi de fapt un turn cu dimensiunile unui zgarie-nori. Poate ca este vorba 20 de coti, in armonie cu diferite manuscrise LXX si Siriaca (vezi la 1 Regi 6,3).
3:5 A imbracat cu lemn de chiparos casa cea mare, a acoperit-o cu aur curat, si a sapat pe ea finici si impletituri de lantisoare.
Casa cea mare. Adica sfanta, care era lunga de 40 de coti (1 Regi 6,17).
A acoperit-o cu aur. Lemnaria interioara a Templului a fost acoperita cu aur. Compara cu 1 Regi 6,20-22.
3:6 A acoperit casa cu pietre scumpe ca podoaba; si aurul era aur din Parvaim.
Pietre scumpe. Templul a fost impodobit cu pietre scumpe adunate de David (1 Cronici 29,2). Vezi si 1 Regi 10,11, care relateaza ca flota lui Hiram a adus pietre pretioase din Ofir.
Parvaim. Locul acesta nu a fost identificat. Se considera ca ar fi fost in Arabia. Numele Parvaim apare numai aici in Scriptura.
3:7 A acoperit cu aur casa, barnele, pragurile, peretii si usile, si a pus sa sape heruvimi pe pereti.
Casa. Sfanta. Ceea ce se spune aici e o continuare a v. 5, scopul fiind acela de a explica cum intreaga incapere, adica barnele, pragurile, peretii si usile, a fost acoperit in intregime cu aur (vezi 1 Regi 6,21 22).
Heruvimi. Cu privire la aceste impodobiri murale, vezi 1 Regi 6,29. Forma "heruvimi" e de fapt incorecta, deoarece "heruvim" este o transliterare a formei ebraice la plural si, prin urmare, nu cere un "i" pentru a forma pluralul. Forma de singular este "heruv".
3:8 A facut casa Locului prea sfant. Ea era lunga de douazeci de coti, cat largimea casei, si larga de douazeci de coti. A acoperit-o cu aur curat, care pretuia sase sute de talanti.
Cat largimea. Sfanta Sfintelor era un cub perfect, avand 20 de coti lungime, latime si inaltime (1 Regi 6,20).
Sase sute de talanti. Ar insemna aproximativ 20 de tone de aur, daca se socoteste ca un talant are 34 de kilograme.
3:9 Greutatea aurului pentru cuie se ridica la cincizeci de sicli. A imbracat cu aur si odaile de sus.
Cincizeci de sicli. Intrucat greutatea unui siclu este de aproape 11,4 gr., 50 sicli ar insemna aproximativ 1/2 kg. Ar fi o greutate prea mica pentru cantitatea totala de cuie folosite la Sanctuar. Probabil ca aici se vorbeste despre greutatea unui cui. Unii, pe temeiul amendamentului sugerat de LXX, traduc pasajul acesta astfel: "Greutatea cuielor era de un siclu pana la cincizeci de sicli de aur" (vezi RSV). Cuiele au fost probabil folosite pentru a fixa foitele de aur pe suprafata lemnoasa.
Odaile. Vezi la 1 Cronici 28,11.
3:10 A facut in casa Locului prea sfant doi heruvimi sapati, si i-a acoperit cu aur.
Doi heruvimi. Vezi 1 Regi 6,23-28.
Sapati. [Lucrare de chip, KJV]. Intelesul exact al acestei expresii nu este clar. LXX spune: "de lemn". Potrivit cu 1 Regi 6,23, heruvimii au fost facuti din lemn de maslin (vezi la Neemia 8,15).
3:11 Aripile heruvimilor aveau o lungime de douazeci de coti. Aripa celui dintai, lunga de cinci coti, atingea zidul casei; si cealalta aripa, lunga tot de cinci coti, atingea aripa celui de al doilea heruvim.
Douazeci de coti. Adica deschiderea totala a aripilor celor doi heruvimi era 20 de coti. Intrucat Sfanta Sfintelor avea largimea de 20 de coti, aripile intinse ale celor doi heruvimi se intindeau de la un perete la altul. In felul acesta, fiecare heruvim acoperea 10 coti, 5 coti fiind lungimea fiecarei aripi. Astfel, aripa exterioara a fiecarui heruvim atingea zidul exterior al cladirii, in timp ce aripele interioare ale celor dor heruvimi se atingeau una de alta.
3:12 Aripa celui de al doilea heruvim, lunga de cinci coti, atingea zidul casei; si cealalta aripa, lunga tot de cinci coti, se unea cu aripa celui dintai heruvim.
Aripa. Vezi la v. 11.
3:13 Aripile acestor heruvimi, intinse, aveau douazeci de coti. Ei stateau in picioare, cu fata intoarsa spre casa.
In picioare. Ingerii se aflau in pozitia stand in picioare. Fiecare avea inaltimea de 10 coti (1 Regi 6,26).
Spre casa. [spre inauntru, KJV]. Prin "casa" pare sa se inteleaga "sfanta" (vezi v. 5-7). Daca lucrurile stau asa, heruvimii din templul lui Solomon nu stateau fata in fata cu capetele plecate in jos, asa cum era cazul cu aceia de pe capacul ispasirii (Exod 25,20), ci stateau in picioare ca pazitori, cate unul de fiecare capat al chivotului, ambii privind inainte catre sfanta si catre partea din fata a cladirii, care era spre est.
3:14 A facut perdeaua albastra, purpurie si caramizie, si de in subtire, si a lucrat heruvimi pe ea.
Perdeaua. Aceasta forma despartitura dintre sfanta si sfanta sfintelor. In 1 Regi 6,21 (KJV), perdeaua aceasta nu este mentionata, dar se face referire la o "despartitoare" si la "lantisoare de aur inaintea Locului prea sfant". Perdeaua era probabil agatata cu lantisoare de aur.
Albastra, purpurie si caramizie. Culorile perdelei din cortul intalnirii erau "albastra, purpurie si caramizie" (Exod 26,31).
A lucrat heruvimi. Diferite tipuri de heruvimi ceresti erau lucrate in tapiteria perdelei (vezi Exod 26,31).
3:15 A facut inaintea casei doi stalpi de treizeci si cinci de coti inaltime, cu un cap de cinci coti in varful lor.
Doi stalpi. Vezi la 1 Regi 7,15.
Cap. Capitelul sau extremitatea superioara a stalpului.
3:16 A facut niste retele ca acelea care erau in Locul prea sfant, si le-a pus pe varful stalpilor. Apoi a facut o suta de rodii pe care le-a pus pe retele.
O suta de rodii. Evident, erau 100 de rodii pe un rand mai sus si 100 pe un rand mai jos pe fiecare stalp, un total de 400 de rodii pe ambii stalpi (2 Cronici 4,13; 1 Regi 7,20.42; cf. Ieremia 52,22.23).
3:17 A asezat stalpii in partea dinainte a Templului, unul la dreapta si altul la stanga; a numit pe cel de la dreapta Iachin, si pe cel de la stanga Boaz.
In partea dinainte a Templului. "In pridvorul Templului" (1 Regi 7,21). La fiecare capat al pridvorului era asezat un stalp, alcatuind intrarea in templu.
Iachin. Probabil insemna: "El va intari".
Boaz. Probabil insemna: "In el e putere".