2:1 Solomon a poruncit sa se zideasca o casa Numelui Domnului si o casa imparateasca pentru el.
A poruncit. [A hotarat, KJV]. Capitolele 2-7 vorbesc despre construirea templului si constituie
o paralela la textul din 1 Regi 5-8. In raportul din Regi, hotararea lui Solomon de a zidi o casa pentru Domnul este exprimata in mesajul sau catre imparatul Tirului, Hiram (1 Regi 5,5). Numele Domnului. Compara cu 1 Cronici 22,7.10; 28,3; 29,16; 1 Regi 5,3.5. Vezi si vol. I, p. 170-173.
Casa imparateasca. [Casa pentru regatul sau, KJV]. Adica palatul regal cu diferitele lui cladiri. Acestea sunt descrise in 1 Regi 7,1-12 si sunt mentionate doar ocazional in 2 Cronici 2,12; 7,11; 8,1.
2:2 Solomon a numarat saptezeci de mii de oameni, ca sa duca sarcinile, optzeci de mii ca sa taie pietre pe munte, si trei mii sase sute ca sa-i privegheze.
A numarat. De la ebr. saphar (vezi Levitic 15,13).
Saptezeci de mii. Informatia data aici e repetata in v. 18. Vezi la 1 Regi 5,15.16.
2:3 Solomon a trimis sa spuna lui Hiram, imparatul Tirului: Fa-mi si mie cum ai facut tatalui meu David, caruia i-ai trimis cedri, ca sa-si zideasca o casa de locuit.
Hiram. Scris si Huram si Hiram in KJV (1 Regi 5,1.2.7.10.18). In Cronici e scris "Huram", cu exceptia 1 Cronici 14,1.
Versetele 3-16 se ocupa de negocierile dintre Solomon si Hiram al Tirului. Subiectul acesta e tratat in 1 Regi 5,1-18. Raportul din Regi vorbeste despre solii trimisi de Hiram la Solomon (1 Regi 5,1), un amanunt care nu se regaseste in Cronici. El mai cuprinde ca facand parte din mesajul lui Solomon referirea la imposibilitate lui David de a construi templul din cauza razboaielor purtate (1 Regi 5,3), odihna lui Solomon in ceea ce priveste razboaiele (1 Regi 5,4) si fagaduinta Domnului facuta lui David (1 Regi 5,5), trei puncte care nu sunt mentionate in capitolele de fata, doar in 1 Cronici 22,8-10. Amanuntele din Cronici care nu apar in raportul din Regi sunt: legaturile lui Hiram cu David (2 Cronici 2,3), tamaia mirositoare, painile pentru punerea inainte si arderile de tot de dimineata si seara in serviciile templului (v. 4), maretia templului ca o casa pentru Dumnezeu (v. 5 si 6), cererea privind un mester iscusit in metal si tesaturi (v. 7), tipurile de copaci necesari (v. 8) si plata pentru taietorii de lemne ai lui Hiram (v. 10).
Fa-mi si mie. Cuvintele acestea, care nu apar in ebraica, au fost adaugate de traducatori. Ele sunt introduse pentru a se intelege propozitia urmatoare: "cum ai facut tatalui meu David".
2:4 Iata, eu inalt o casa Numelui Domnului, Dumnezeului meu, ca sa I-o inchin Lui, sa ard inaintea Lui tamaie mirositoare, sa aduc necurmat in ea painile pentru punerea inainte, si sa aduc arderile de tot de dimineata si de seara, in zilele de Sabat, de luna noua, si de sarbatoare ale Domnului, Dumnezeului nostru, dupa o lege vesnica pentru Israel.
Numelui Domnului. Templul urma sa fie construit ca o casa in care Iehova sa locuiasca, ca sa poata fi prezent cu poporul Sau (vezi Exod 25,8) si pentru ca Numele Lui sa poata fi proslavit pe pamant. In templu urmau sa se savarseasca diferitele ritualuri si ceremonii instituite pentru cortul intalnirii din pustie.
Tamaie mirositoare. Compara cu Exod 30,7.8. Vizionarul Ioan a vazut fumul de tamaie insotind rugaciunile sfintilor inaintea lui Dumnezeu (Apocalipsa 8,3.4). Tamaia reprezinta meritele si mijlocirea lui Hristos, dreptatea Lui desavarsita, singura care face ca inchinarea fiintelor pacatoase sa poata fi vrednica de primit inaintea lui Dumnezeu (vezi PP 353).
Necurmat in ea painile pentru punerea inainte. Vezi la Exod 25,30; Levitic 24,5-8. Painea pentru punerea inainte indrepta atentia spre Hristos, Painea cea vie (vezi Ioan 6,33-35. 48-51; PP 354).
Arderile de tot. Vezi la Exod 29,38-41; Numeri 28,3-10. Focul pentru aceste jertfe trebuia sa arda necurmat, adica nu trebuia sa se stinga niciodata, nici ziua, nici noaptea (vezi Levitic 6,9.12.13).
Sarbatoarea. Compara cu 1 Cronici 23,31; Numeri 28,16-29,39; vezi la Levitic 23.
2:5 Casa pe care o voi zidi trebuie sa fie mare, caci Dumnezeul nostru este mai mare decat toti dumnezeii.
Mare. Templul in sine nu avea sa fie mare ca dimensiuni fizice, ci urma sa fie o constructie de o frumusete inegalabila si de o splendoare neasemuita, impodobita cu pietre pretioase, cu aur stralucitor, ca o reprezentare potrivita a frumusetii fara pereche a sfinteniei care caracterizeaza pe Dumnezeu si toate lucrurile legate de El.
Mai mare decat toti dumnezeii. Compara cu Exod 18,11; Deuteronom 10,17; Psalmi 77,13; 95,3; 135,5.
2:6 Dar cine poate sa-I zideasca o casa, cand cerurile si cerurile cerurilor nu-L pot cuprinde? Si cine sunt eu, ca sa-I zidesc o casa, decat doar ca sa ard tamaie inaintea Lui?
Nu-L pot cuprinde. Solomon a repetat ideea aceasta in rugaciunea inaltata la consacrarea templului (2 Cronici 6,18; 1 Regi 8,27). Nici o constructie de pe pamant nu poate reprezenta maretia si slava lui Dumnezeu. Scriind lui Hiram din Tir, Solomon nu a ezitat sa-L preamareasca pe Dumnezeu pentru maretia si bunatatea Lui. Daca poporul lui Dumnezeu din vechime nu ar fi sovait sa-L preamareasca mereu pe Dumnezeu si ar fi vestit laudele Lui inaintea popoare din jur, multi dintre locuitorii pamantului ar fi ajuns sa cunoasca nemijlocit pe adevaratul Dumnezeu si ar fi venit sa I se inchine in templul Lui din Ierusalim.
Cine sunt eu? In acel moment al vietii sale, Solomon era un om deplin consacrat si deosebit de umil. El isi recunostea nimicnicia inaintea maretiei Cerului si a splendorii si a maretiei lui Dumnezeu.
2:7 Trimite-mi dar un om iscusit in lucrarea aurului, argintului, aramei si fierului, a materiilor vopsite in purpura, a materiilor de culoarea carmazului si de culoare albastra, si care sa cunoasca sapatura in lemn, ca sa lucreze cu mesterii iscusiti care sunt la mine in Iuda si la Ierusalim si pe care i-a ales tatal meu David.
Un om iscusit in lucrarea aurului. Un mester dotat.
Sa cunoasca sapatura in lemn. Adica iscusit la sculptura.
I-a ales. [I-a procurat, KJV]. Compara cu 1 Cronici 22,14.15; 28,21.
2:8 Trimite-mi din Liban si lemn de cedru, de chiparos si de santal; caci stiu ca slujitorii tai se pricep sa taie lemne din Liban. Iata ca slujitorii mei vor fi cu ai tai.
Santal. [Algum, KJV]. Copacii acestia au fost adusi de corabiile lui Hiram din Ofir si au folositi la fabricarea stalpilor pentru templu si pentru palat, cum si pentru realizarea instrumentelor muzicale (1 Regi 10,11.12). Copacul acesta nu poate fi identificat cu siguranta, dar se presupune ca era santal sau abanos.
Lemne. Compara cu 1 Regi 5,1.
2:9 Sa mi se pregateasca lemn din belsug, caci casa pe care o voi zidi, va fi mare si mareata.
Verset ce nu a fost comentat.
2:10 Slujitorilor tai care vor taia, care vor dobori jos lemnele, le voi da douazeci de mii de cori de grau treierat, douazeci de mii de cori de orz, douazeci de mii de bati de vin si douazeci de mii de bati de untdelemn.
Le voi da. Plata se facea in alimente. O masura sau un cor avea 220 l, 1 bat de grau, 22 litri. Intelegerea la care s-a ajuns era reciproc avantajoasa, deoarece Hiram avea nevoie de alimente pe care Fenicia le producea mai putin si pe care Israel le avea din belsug, iar Solomon avea nevoie de lemn, din care el avea putin si Fenicia avea mult.
2:11 Hiram, imparatul Tirului, a raspuns astfel, printr-o scrisoare, pe care a trimis-o lui Solomon: Pentru ca Domnul iubeste pe poporul Sau, de aceea te-a pus imparat peste ei.
Printr-o scrisoare. Nu este clar aratat in Regi daca Hiram a raspuns printr-o scrisoare.
Iubeste pe poporul Sau. [A iubit, KJV]. Hiram ajunsese sa recunoasca faptul ca Domnul era cu David si ca israelitii erau cu adevarat iubiti de Iehova. Faptul ca David Il marturisea cu credinciosie pe Domnul trebuie sa fi avut efect asupra natiunilor inconjuratoare.
2:12 Hiram a mai zis: Binecuvantat sa fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, care a facut cerurile si pamantul, ca a dat imparatului David un fiu intelept, priceput si cuminte, care va zidi o casa Domnului si o casa imparateasca pentru el!
Binecuvantat sa fie Domnul. Hiram vorbeste cu respect si consideratie fata de Domnul evreilor, care il binecuvantase atat de mult pe David si pe fiul lui, un indiciu in plus (cf. v. 12) ca el ajunsese sa fie adanc impresionat de religia lui Israel.
Care a facut cerurile si pamantul. Religia ebraica punea accent deosebit pe adevarul ca Dumnezeu era Creatorul cerului si al pamantului si prezenta faptul acesta ca una dintre caracteristicile de seama care Il deosebeau pe Iehova de dumnezeii natiunilor inconjuratoare. Tinerea Sabatului zilei a saptea avea ca scop sa scoata puternic in relief caracteristica aceasta. Astfel, atunci cand Hiram vorbea de Iehova, el se referea in mod semnificativ la El in calitate de Creator al cerului si al pamantului si Ii aducea respectul cuvenit pozitiei Lui inalte si Numelui Lui sfant (vezi la 1 Regi 5,7).
2:13 Iti trimit dar un om mester si priceput, pe Huram-Abi,
Verset ce nu a fost comentat.
2:14 fiul unei femei dintre fetele lui Dan, si al unui tata Tirian. El este mester pentru lucrarile in aur, in argint, in arama si in fier, in piatra si in lemn, in materii vopsite, in purpura si in albastru, in materii de vison si carmaz, si pentru orice fel de sapaturi si lucruri mestesugite, care i se dau de facut. El va lucra cu oamenii tai iscusiti si cu oamenii iscusiti ai domnului meu David, tatal tau.
Fetele lui Dan. Potrivit cu 1 Regi 7,14, Hiram se spune ca a fost "fiul unei vaduve din semintia lui Neftali". Aceasta nu constituie neaparat o contradictie, deoarece mama ar fi putut sa fie din semintia lui Dan si tatal, de neam, un membru al semintiei lui Neftali, care sa fi devenit cetatean naturalizat al Tirului.
Mester pentru lucrarile. Cuvintele acestea, ca si tot restul versetului, par sa se aplice lui Hiram si nu tatalui lui, locuitor al Tirului.
Domnului meu David. Folosirea termenului acestuia denota subordonare sau cel putin respect profund (vezi la Genesa 32,4.5.18; 42,10; 2 Regi 8,12). David este stapanul celei mai mari parti din Palestina si Siria, de la hotarele Egiptului pana la Eufrat.
2:15 Acum, domnul meu sa trimita slujitorilor tai graul, orzul, untdelemnul si vinul de care a vorbit.
De care a vorbit. Vezi v. 10.
2:16 Si noi vom taia lemne din Liban atat cat vei avea nevoie; ti le vom trimite pe mare in plute pana la Iafo, si de acolo tu le vei sui la Ierusalim.
Iafo. O cetate pe tarmul mediteranean, cam la 56 km nord-vest de Ierusalim. Era portul natural al Ierusalimului. Iona a luat o corabie de aici pentru Tars (Iona 1,3). Cand templul a fost recladit, dupa reintoarcerea din captivitatea babiloniana, bustenii de cedru au fost iarasi adusi cu plutele din Tir la Iafo (Ezra 3,7).
2:17 Solomon a numarat pe toti strainii care erau in tara lui Israel, si a caror numaratoare fusese facuta de tatal sau David. S-au gasit o suta cincizeci si trei de mii sase sute.
Strainii. Cei care nu faceau parte din Israel. Fara indoiala ca grupul acesta este format mai ales din descendenti ai triburilor canaanite timpurii care nu fusesera alungate de Israel (vezi Judecatori 1,21-36; 1 Regi 9,20.21).
Numaratoare. Probabil ca este vorba de recensamantul la care se face aluzie in 1 Cronici 22,2. Bastinasii au fost obligati sa plateasca bir atunci cand tara a fost cucerita (vezi la Judecatori 1,28.30.33.35; cf. Iosua 9,27).
Sectiunea aceasta din Cronici este paralela cu 1 Regi 5,13-18, dar exista si unele variatii. In Cronici nu se spune nimic despre prima inrolare de 30.000 oameni, din care 10.000 serveau in fiecare luna (1 Regi 5,13.14). Se raporteaza totalul de 153.000 de straini, un amanunt care nu e mentionat in Regi.
2:18 Si a luat din ei saptezeci de mii, ca sa poarte sarcinile, optzeci de mii sa taie pietre in munte, si trei mii sase sute, ca sa privegheze si sa indemne pe popor la lucru.
Saptezeci de mii. Lucrurile acestea sunt raportate si in 1 Regi 5,15.
Trei mii sase sute. Vezi la 1 Regi 5,16 ca explicatie a aparentei contradictii dintre numarul acesta si cel de 3.300 raportat acolo. Cei 70.000 de purtatori de poveri, impreuna cu cei 80.000 de cioplitori in piatra din munti si cei 3.600 de supraveghetori fac un total de 153.000 lucratori (vezi v. 17).
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
1-3 PK 35
7 �
�
PK 63
13.14 �
PK 35
14 �
�
PK 63