14:1 Abia a adormit cu parintii lui, si a fost ingropat in cetatea lui David. Si, in locul lui, a domnit fiul sau Asa. Pe vremea lui, tara a avut odihna zece ani.
Odihna zece ani. Compara cu v. 6. Amanuntul acesta nu este mentionat in Regi, unde raportul afirma simplu ca intre "Asa si Baesa, imparatul lui Israel, a fost razboi in tot timpul vietii lor" (1 Regi 15,16). Afirmatia nu vrea sa spuna ca au fost ostilitati fatise intre Israel si Iuda in cursul lungii domnii de 41 de ani a lui Asa (2 Cronici 16,13; cf. 1 Regi 15,10; despre socotirea domniei, vezi vol. II, p. 137), ci ca nu exista o pace reala intre cele doua natiuni.
14:2 Asa a facut ce este bine si placut inaintea Domnului, Dumnezeului sau.
Ce este bine. Raportul paralel adauga "ca tatal sau David" (1 Regi 15,11).
14:3 A indepartat altarele dumnezeilor straini si inaltimile, a sfaramat stalpii idolesti si a taiat Astarteele.
A indepartat altarele. Versetul acesta prezinta un tablou al teribilei idolatrii care a pus stapanire pe natiunea dupa domnia lui David. Raportul miscarii reformatoare a lui Asa din 1 Regi 15,12 incepe cu afirmatia ca "a scos din tara pe sodomiti", o descoperire a tristei stari in care ajunsese natiunea.
Inaltimile. Compara cu 2 Cronici 15,17 si 1 Regi 15,14. Inaltimile indepartate de Asa erau evident acelea inchinate cultului idolilor, deoarece sunt mentionate in legatura cu el. Totusi, Asa fie a permis mentinerea sanctuarele locale neautorizate dedicate inchinarii lui Iehova, fie, in cazul in care campania lui a fost indreptata impotriva tuturor inaltimilor, aceasta nu a avut un succes deplin, deoarece "inaltimile n-au fost indepartate" (vezi la 2 Cronici 15,17; 1 Regi 15,14).
Stalpii idolesti. [Chipurile, KJV]. Ebr. masseboth, literal "stalpi". Acestia erau pietre sacre, obisnuite in Palestina acelor zile, si faceau parte din formele corupte de religie originare din Palestina. Moise poruncise distrugerea acestor masseboth (vezi la Deuteronom 12,3; 16,22). Unii considera ca acesti "stalpi" erau embleme falice.
Astarteele. [Dumbravile, KJV]. Ebr. 'asherim, stalpi de lemn sau copaci sfinti, embleme ale zeitei canaanite a fertilitatii (vezi la Judecatori 3,7). Aceste 'asherim sunt deseori mentionate in legatura cu cultul lui Baal (Judecatori 6,25.28). Moise a interzis asezarea unui "stalp idolesc" [dumbravi, KJV] aproape de un altar pentru Domnul si a poruncit ca astfel de simboluri idolatre sa fie distruse (vezi la Deuteronom 7,5; 16,21).
Inaltimile. Vezi la v. 3.
Stalpii. [Chipurile, KJV]. Ebr. chammanim, un termen diferit de acela tradus "chipuri" (KJV) in
v. 3. Chammanim poate proveni din radacina chamam, "a fi cald". De aceea cuvantul a fost aplicat de unii stalpilor dedicati soarelui, totusi parerea raspandita acum pare sa fie aceea de a traduce chammanim cu "altare pentru tamaie". Chammanim apare si in Levitic 26,30 si Isaia 27,9.
14:4 A poruncit lui Iuda sa caute pe Domnul, Dumnezeul parintilor sai, si sa implineasca legea si poruncile.
Verset ce nu a fost comentat.
14:5 A indepartat din toate cetatile lui Iuda inaltimile si stalpii inchinati soarelui. Si imparatia a avut pace sub el.
Verset ce nu a fost comentat.
14:6 A zidit cetati intarite in Iuda; caci tara a fost linistita, si impotriva lui n-a fost razboi in anii aceia, pentru ca Domnul i-a dat odihna.
A zidit cetati intarite. Compara cu cap. 11,5-12.
14:7 El a zis lui Iuda: Sa zidim aceste cetati, si sa le inconjuram cu ziduri, cu turnuri, cu porti si cu zavoare; tara este inca a noastra, caci am cautat pe Domnul, Dumnezeul nostru. L-am cautat, si El ne-a dat odihna din toate partile. Au zidit dar, si au izbutit.
Sa zidim aceste cetati. Se face referire la un sistem general de aparare, atat in sud impotriva Egiptului, cat si in nord impotriva lui Israel. Asa a facut tot ce i-a stat in putinta pentru a-si intari regatul si a se pregati impotriva pericolelor care aveau sa apara cu siguranta, asa incat poporul sau sa nu sufere din cauza agresiunilor vecinilor ostili.
14:8 Asa avea o ostire de trei sute de mii de oameni din Iuda, care purtau scut si sulita, si doua sute optzeci de mii din Beniamin, care purtau scut si trageau cu arcul, toti oameni viteji.
Scut [Pavaza, KJV]. Scuturi mari (vezi la 2 Cronici 9,15; 1 Regi 10,16).
Trei sute de mii. Compara cu cap. 13,3. Probabil ca nu aceasta era marimea armatei permanente a lui Asa, ci doar numarul barbatilor din popor in stare sa poarte arma, care sa fie disponibili in caz de urgenta.
14:9 Zerah, Etiopianul, a iesit impotriva lor cu o ostire de un milion de oameni si trei sute de care, si a inaintat pana la Maresa.
Zerah, Etiopianul. Pana acum n-am putut sa-l identificam pe Zerah din rapoarte contemporane. Intrucat erau cusiti in vestul Arabiei si in estul Africii pe malurile Marii Rosii (vezi Genesa 10,6), Zerah s-ar fi putut sa fie din regiunea aceea. Se poate sa fi avut in armata sa trupe auxiliare libiene din Egipt, unde domnea o dinastie libiana. Asa facuse tot ce putuse pentru a intari apararea nationala si pentru a instrui armata (2 Cronici 14,6-8). Astfel ca atunci cand Zerah a lovit, Iuda era pregatit.
Un milion. [O mie de mii, KJV]. Unii considera ca numarul acesta simetric (in engl., n. tr.) exprima ideea unei ostiri foarte mari, tot astfel cum astazi vorbim despre "miriade" fara intentia de a sugera ideea de exact sau chiar aproximativ "zece mii", sensul literal al termenului. Aceia care sustin parerea aceasta spun ca un milion de oameni ar fi total exagerat. Oricum ar fi, fortele lui Zerah erau evident o "multime" coplesitoare pentru Asa si ostirea lui. Vezi p. 122,123.
Maresa. Una dintre cetatile intarite pe care le zidise Roboam (cap. 11,8). Era asezata in campia lui Iuda, cam la 15 km sud-vest de Ierusalim.
14:10 Asa a mers inaintea lui, si s-au insiruit de bataie in valea Tefata, langa Maresa.
Valea Tefata. La nord-vest de Maresa este o oaza larga care se deschide in campia filisteana. Aceasta este probabil regiunea la care se face referire. Odata cu sosirea ostirilor lui Asa, Zerah s-a retras in partea mai larga a oazei, unde putea sa se foloseasca de carele sale.
14:11 Asa a chemat pe Domnul, Dumnezeul lui, si a zis: Doamne, numai Tu poti veni in ajutor celui slab ca si celui tare: vino in ajutorul nostru, Doamne Dumnezeul nostru! Caci pe Tine ne sprijinim, si in Numele Tau am venit impotriva acestei multimi. Doamne, Tu esti Dumnezeul nostru: sa nu iasa biruitor omul impotriva Ta!
A chemat pe Domnul. Asa pregatise cetati de aparare si avea o ostire mare si bine echipata. Dar el se bizuia nu doar pe arme sau oameni, ci si pe Dumnezeu. Cand a dat piept cu vrajmasul, a facut lucrul acesta in Numele Domnului si ca reprezentant al Lui.
Impotriva Ta. Infruntandu-l pe Zerah in Numele Domnului, Asa a realizat ca propria sa infrangere ar fi fost o infrangere pentru Domnul.
14:12 Domnul a lovit pe Etiopieni dinaintea lui Asa si dinaintea lui Iuda, si Etiopienii au luat-o la fuga.
Domnul a lovit. Domnul l-a facut in stare pe Asa sa castige o biruinta uimitoare. Iuda avea vrajmasi puternici, atat la nord, cat si la sud. Lasat singur, el ar fi cedat repede inaintea fortei superioare a ostirilor desfasurate impotriva lui. Dar, cu ajutorul lui Dumnezeu, a fost invincibil. Atacul lui Zerah a fost ultima amenintare serioasa cu care Iuda avea sa dea piept dinspre sud. De aici inainte, vrajmasii lui au fost din nord, intai Asiria sub Sanherib si apoi Babilonul sub Nebucadnetar, care a adus natiunea la dezastru.
14:13 Asa si poporul care era cu el i-a urmarit pana la Gherar, si Etiopienii au cazut fara sa-si poata scapa viata, caci au fost nimiciti de Domnul si de ostirea Lui. Asa si poporul lui au facut o prada mare;
Gherar. O cetate situata la aprox. 17,7 km sud de Gaza, pe drumul spre Egipt.
Ostirea Lui. Ostirea lui Asa. Poporul lui Dumnezeu era unealta din mainile Sale pentru a face lucrarea Lui.
14:14 au batut toate cetatile din imprejurimile Gherarului, caci groaza Domnului cazuse peste ele, si au jefuit toate cetatile, a caror prada era mare.
Au batut toate cetatile. Cetatile acestea din jurul Gherarului erau cetati filistene. Desigur ca ele il ajutasera pe Zerah.
Groaza Domnului. Cand Dumnezeu Isi manifesta puterea in favoarea poporului Sau, o frica supranaturala pune stapanire pe vrajmas, si nu mai exista curaj si forta de a rezista (vezi cap. 17,10).
14:15 Au lovit si corturile turmelor, si au luat cu ei o mare multime de oi si de camile. Apoi s-au intors la Ierusalim.
Camile. Gherarul era la hotarul desertului sudic dintre Palestina si Egipt, prin urmare locuitorii tinutului aceluia aveau multe camile (vezi 1 Samuel 27,9; 30,17).
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
1-15 PK 110-112
2-9 �
PK 110
11-13 �
PK 111