12:7 Si daca a vazut Domnul ca s-au smerit, cuvantul Domnului a vorbit astfel lui Semaia: S-au smerit, nu-i voi nimici, nu voi zabovi sa le vin in ajutor, si mania Mea nu va veni asupra Ierusalimului prin Sisac;
Cand a vazut Domnul. Domnul n-are placere de suferinta pe care si-o atrag calcatorii de lege, ci este mereu cu luare aminte sa vada daca nu cumva ei se abat de la nelegiuirile lor, pentru ca pedepsele cu care sunt amenintati sa poata fi inlaturate (vezi Exod 18,30-32).
Le vin in ajutor. [Le voi da oarecare scapare, KJV]. Judecata cazuse deja in mare masura. Domnul voia acum sa acorde izbavire unei ramasite, neingaduind sa vina asupra lor nimicirea deplina pe care o meritau nelegiuirile lor (vezi 2 Cronici 12,12; Ezra 9,13; Isaia 1,9).
Asupra Ierusalimului. Deoarece poporul s-a pocait, amenintarea cu nimicirea imediata a Ierusalimului a fost retrasa. Totusi, amenintarea nimicirii plana inca asupra cetatii si urma sa fie infaptuita daca poporul continua sa traiasca in pacat.