Printable Mode1 Timotei, 6
|
6:1 Toti cei ce sunt sub jugul robiei, sa socoteasca pe stapanii lor vrednici de toata cinstea, ca Numele lui Dumnezeu si invatatura sa nu fie vorbite de rau. Cei supt jugul robiei. Gr. douloi, ,,sclavi” (vezi Ioan 8:34; Efeseni 6:5). Sclavia era parte integranta a sistemului roman si din aceasta clasa sociala faceau parte majoritatea credinciosilor din biserica primara. Totusi in biserica erau atat sclavi cat si stapani. Pentru a vedea sfatul lui Pavel catre stapanii si robii crestini vezi Efeseni 6:5–9; Coloseni 3:22– 4:1. Vrednici de toata cinstea. Compara cu Efeseni 6. 5. Numele lui Dumnezeu. Adica persoana si autoritatea Dumnezeirii. Atat in greaca cat si in ebraica, ,,numele” unei persoane se refera la persoana insasi si la caracterul ei. Tot ce reprezinta persoana, natura ei, erau cuprinse in numele ei. Invatatura. [,,Doctrina sa”, KJV]. Vezi cap. 4:6, 16; 5:17). Crestinismul nu ar fi fost mai mult decat o teorie filozofica daca invataturile lui nu ar fi schimbat morala omului si nu i-ar fi putut oferi acestuia o nadejde care depaseste orice dezamagire pamanteasca. In felul acesta valoarea ,,invataturii” Evangheliei consta in calitatea caracterului dezvoltat in vietile credinciosilor. Vorbite de rau. [,,Hulite”, KJV]. Daca slujbasii din biserica primara ar fi atacat institutia sclaviei, care era permisa de legea romana, ar fi facut crestinismul sa apara in opozitie cu legea si ordinea. Ar fi putut cauza insurectii si varsare de sange. In felul acesta Dumnezeu si Evanghelia ar fi fost ,,vorbite de rau.” 6:2 Iar cei ce au stapani credinciosi, sa nu-i dispretuiasca, sub cuvant ca sunt frati, ci sa le slujeasca si mai bine, tocmai fiindca cei ce se bucura de binefacerile slujbei lor, sunt credinciosi si preaiubiti. Invata pe oameni aceste lucruri, si spune-le apasat. Dispretuiasca. Sau ,,a fi fara respect”. Pavel sustine ca daca ,,stapanii” pagani sunt ,,vrednici de toata cinstea”, cu atat mai mult ar trebuie sa se arate respect fata de ,,stapanii credinciosi”. Sa le slujeasca. Deoarece acesti sclavi erau crestini, asupra lor zacea o mai mare raspundere. Sclavii si stapanii pagani erau atunci in stare sa judece diferenta pe care o face crestinismul in onestitatea si respectul unui sclav convertit. Dar daca sclavii crestini dovedeau mai putin respect decat cei necrestini, Evanghelia ar fi fost socotita mai rea decat paganismul, iar evanghelizarea ar fi devenit mai dificila. Se bucura de binefacerile slujbei. [,,Partasi la foloase”, KJV]. Adica stapanii credinciosi vor beneficia de serviciile sclavului crestin. Aceste lucruri. Pavel se refera la sfatul lui cu privire la pozitia sclavilor in Imperiul Roman. 6:3 Daca invata cineva pe oameni invatatura deosebita, si nu se tine de cuvintele sanatoase ale Domnului nostru Isus Hristos si de invatatura care duce la evlavie, Invata cineva pe oameni invatatura deosebita. Se pare ca in Efes existau invatatori care sustineau ca deoarece un sclav convertit era eliberat de pacat prin Hristos, el era scutit si de obligatii fata de un stapan crestin. Invatatura aceasta, imbinata cu multe alte conceptii gresite (vezi cap. 1:3–7), a dat nastere la o puternica mustrare din partea apostolului. Sanatoase. Vezi cap. 1:10. Cuvintele … ale Domnul nostru. Cuvintele lui Isus constituie solia Evangheliei. Invataturile Noului Testament sunt doar o amplificare a cuvintelor lui Isus rostite in decursul lucrarii Sale pe pamant. In cap. 1 Pavel condamna invataturile care vin in contradictie cu instructiunile personale ale lui Hristos. Aici apostolul expune motivele si consecintele pe care le au acestea in caracterul acelora care ,,invata… pe oameni o invatatura deosebita”. Invatatura. [,,Doctrina”, KJV]. Adica invatatura religiei crestine (vezi v. 1). Evlavie. Vezi cap. 2:2. Daca invatatura religioasa nu produce vieti evlavioase, ea se osandeste prin ea insasi. Valoarea oricarei doctrine spirituale se masoara in gradul de sanatate spirituala de care se bucura adeptii ei. 6:4 este plin de mandrie, si nu stie nimic: ba inca are boala cercetarilor fara rost si a certurilor de cuvinte, din care se naste pizma, certurile, clevetirile, banuielile rele, Mandrie. Gr. tuphoo, ,,a fi orbit de mandrie”. Boala cercetarilor fara rost. [,,Entuziasmat de intrebari”, KJV]. Sau ,,indragostit de speculatii”. Certurilor de cuvinte. Gr. logomachiai, ,,lupte de cuvinte”. Cuvintele multe folosite in interpretari alegorice fin tesute sunt unealta principala a pseudo-invatatorului. In loc de a se ocupa direct de o problema, el iroseste timpul tesand o plasa fina de fraze inflorite si de platitudini cu privire la subiect. El se lupta pentru cuvinte si evita exegeza logica si sanatoasa. Se naste. [,,Vine”, KJV]. De la o minte orbita de orgoliu si auto-inselata de cunostintele ei, nimeni nu se poate astepta la altceva. Raul din societate este adesea produsul unei invataturi nesanatoase si pervertite. Invatatorii dogmatici, incapatanati nu reflecta spiritul cercetarii oneste. Ei considera orice opozitie ca un atac personal si privesc cu suspiciune orice efort de a pastra doctrina sanatoasa. Clevetirile. Sau ,,hulele”. Banuielile rele. Acest fel de atmosfera nu este o buna reclama pentru pacea si fratietatea crestinismului. 6:5 zadarnicele ciocniri de vorbe ale oamenilor stricati la minte, lipsiti de adevar si care cred ca evlavia este un izvor de castig. Fereste-te de astfel de oameni. Zadarnicele ciocniri de vorbe. [,,Disputele perverse”, KJV]. Pavel observa noi rezultate ale invataturii religioase nesanatoase. In locul comuniunii este o continua ciorovaiala si iritatie. Stricati la minte. [,,Minti stricate”, KJV]. Problema fundamentala a invatatorilor intransigenti care propavaduiesc o doctrina neinsemnata si nesanatoasa se gaseste in propria lor atitudine fata de adevar. Ei si-au plecat mintea sa-si apere propriile opinii deoarece ingamfarea ii face sa creada ca nu pot sa greseasca. Conducatorii iudei care refuzau cuvintele lui Hristos sau incapatanat sa sustina traditia, nu sa incurajeze adevarul, oriunde s-ar gasi el (vezi Ioan 8:45). Lipsiti. Sau ,,privati”, ,,deposedati”. Din cauza ca acesti invatatori s-au dedicat erorilor traditionale stricate, spiritul adevarului nu predomina, asa cum era inainte, cand se atasasera bisericii crestine. Ei nu mai progreseaza. Raman totusi in biserica, dar se opun tuturor celor care ar vrea sa-i ajute. Evlavia este un izvor de castig. In toate epocile au fost oameni care au socotit ca bunurile materiale au aceeasi valoare cu spiritualitatea. Totusi, exemplul Domnului nostru si al ucenicilor ar trebui sa indeparteze gandul ca oamenii neprihaniti sunt in mod necesar si cei mai prosperi in bogatii lumesti. Nu este obligatoriu ca oamenii cei mai buni sa fie si cei mai bogati. Cel mai adesea, cei care si-au dedicat viata si mijloacele lucrarii lui Dumnezeu retin numai minimul pentru nevoile materiale, tot ce prisoseste fiind directionat pentru predicarea Evangheliei. Altii considera ca v. 5 se refera la slujitorii Evangheliei al caror gand principal este recompensa pentru serviciul lor si care privesc la religie ca la un mijloc pentru asigurarea unui venit substantial. Ei muncesc cu ora si nu potrivit cu necesitatile care ii rapesc timpul adevaratului slujitor al bisericii. In parte, aceasta perspectiva a serviciului crestin denaturat explica trasaturile invatatorilor falsi descrisi in v. 4 si 5. Fereste-te de astfel de oameni. Dovezile textuale favorizeaza omiterea aceste expresii. 6:6 Negresit, evlavia insotita de multumire este un mare castig. Evlavia. Literal, ,,temerea de Dumnezeu”, adica adevarata ,,evlavie”, care reprezinta corect principiile crestine si satisface cele mai adanci dorinte ale inimii (vezi cap. 2:2; 3:16; 4:7, 8; 6:3). Multumire. Aici Pavel arata care este bunul cel mai de pret pe care il poate avea omul. Barbatii si femeile au rascolit lumea pentru a gasi pacea mintii si a inimii. Anual oamenii cheltuiesc sume uriase cautand multumirea sufleteasca in distractii, turism, bauturi alcoolice si satisfacerea pasiunii fizice. Totusi, obiectivul cautarii lor nu este atins, deoarece omul traieste inca asa cum ii spune constiinta si nu are raspuns la problema destinului sau vesnic. Insa darul lui Dumnezeu nu numai ca ofera viata vesnica, ci aduce si pacea mintii care, in mijlocul incertitudinilor vietii, s-a deprins sa se increada intr-un Dumnezeu iubitor. Cand prietenii sau strainii il inteleg gresit, cand infirmitatile incep sa sape taria tineretii, cand cei dragi ii mor, atunci crestinul gaseste in religia sa o pace sfanta, care-i da multumire, curaj si nadejde. Slava trecatoare a lumii nu pune stapanire asupra lui, el cunoaste o tara mai buna si un Stapan mai de incredere. Avandu-L pe Dumnezeu ca unic ajutor, crestinului nu-i trebuie nimic mai mult. Calm si sigur, el sta in contrast cu oamenii nervosi, nelinistiti si nesatisfacuti din lumea din jurul sau (vezi Matei 11:28–30; Filipeni 4:11, 12). Castig. O astfel de incredere netulburata in providenta lui Dumnezeu e mult mai valoroasa decat posedarea temporara de bunuri materiale. Lista de sinucigasi cuprinde multi barbati si multe femei care erau bogati in bunurile acestei lumi, dar saraci in recunostinta divina. 6:7 Caci noi n-am adus nimic in lume, si nici nu putem sa luam cu noi nimic din ea. Nimic din ea. Aici Pavel accentueaza natura temporara a bogatiilor materiale. Numai ceea ce este spiritual si este incredintat lui Dumnezeu va dainui vesnic (vezi Iov 1:21; Matei 6:20). 6:8 Daca avem, dar, cu ce sa ne hranim si cu ce sa ne imbracam, ne va fi de ajuns. Cu ce sa ne imbracam. [,,Imbracaminte”, KJV]. Sau ,,invelitori”, incluzand imbracaminte si adapost. Deoarece un om nu poate sa ia cu el dincolo de mormant nimic din bunurile sale materiale, tinta principala a vietii sale pe pamant ar trebui sa fie dezvoltarea caracterului. Dupa ce a facut rost de lucrurile esentiale pentru viata, omul poate considera ca are tot ce ii trebuie. Dorinta infocata de a avea mai mult decat cele necesare da nastere la un duh de nemultumire si la un zel competitiv care niciodata nu e satisfacut. 6:9 Cei ce vor sa se imbogateasca, dimpotriva, cad in ispita, in lat si in multe pofte nesabuite si vatamatoare, care cufunda pe oameni in prapad, si pierzare. Cei ce vor sa se imbogateasca. [,,Care vor sa fie bogati”; KJV]. Pavel isi continua discutia cu privire la invatatorii religiosi. Totusi principiile acestea se aplica la toti crestinii. Cei care vor sa se imbogateasca hranesc in ei insisi o pasiune care cu timpul va distruge calitatile mai fine ale sufletului. Omul nu poate servi in acelasi timp si lui Dumnezeu si lui Mamona (vezi Matei 6:24; Iacov 1:8–11). Cad. Dorinta de imbogatire prezinta riscul ca omul sa ajunga la compromis cu principiile (vezi Iacov 1:12–15). Pofte. Vezi Romani 7:7. Nesabuite. [,,Nebunesti”, KJV]. Sau ,,neintelepte”, ,,nerationale”. Indiferent de motivele pe care le au oamenii pentru alergarea lor impetuoasa dupa bogatii, putine se dovedesc a fi intemeiate atunci cand sanatatea este slabita sau cand moartea este aproape. Strangerea de averi mari presupune neglijarea altor probleme importante. Este aproape sigur ca datoriile zilnice ale crestinului, care cer timp si atentie personala, sunt reduse astfel la minimum. Cufunda. [,,Ineaca”, KJV]. Prin insasi natura ei, pofta dupa bogatii este o amenintare pentru viata si sanatatea spirituala. Puterea de amagire a bogatiilor este comparata aici cu falsul simt de siguranta pe care il poseda un inotator mediocru care incearca sa inoate intr-un loc necunoscut. Prapad. [,,Distrugere” KJV]. Gr. olethros, ,,ruina”; vine de la un cuvant care inseamna ,,a distruge”. In greaca clasica olethros e folosit pentru a descrie nimicirea proprietatii. Aici Pavel observa ruina, din viata aceasta, a celor mai fine calitati ale sufletului, care rezulta din alergarea dupa bogatii. Legaturile gingase dintre parinte si copil sunt adesea sacrificate pe altarul castigului. Atmosfera fericita a unui camin multumit este adesea distrusa de o alergare vijelioasa dupa avere. Trasaturile bune ale caracterului omului sufera intotdeauna cand acesta isi masoara valoarea muncii doar prin remuneratia pe care o primeste. Pierzare. Gr. apoleia, ,,ruina cumplita”, ,,distrugere totala”, de la un cuvant care inseamna ,,a distruge complet”, ,,a pieri”. Omul care isi ingaduie sa fie prins in cursa de momeala bogatiilor, isi distruge pacea mintii, rupand adesea legaturile bazate pe afectiune, in viata aceasta, si fiind in cele din urma sortit nimicirii depline. Totusi, nu exista temei biblic pentru credinta ca cei nemantuiti vor trai vesnic in mijlocul flacarilor chinuitoare. Dupa judecata pacatul si pacatosii vor fi nimiciti pentru totdeauna (vezi Matei 25:41; Ioan 3:16; Apocalipsa 20:15). 6:10 Caci iubirea de bani este radacina tuturor relelor; si unii, care au umblat dupa ea, au ratacit de la credinta, si s-au strapuns singuri cu o multime de chinuri. Iubirea. Aici Pavel arata care este motivul avertizarilor sale impotriva slujitorilor Evangheliei care isi fac datoria in primul rand pentru bani. Asa cum consecintele alergarii dupa bani (v. 9) se aplica la toti oamenii, tot asa se intampla si cu observatia din v. 10. Pavel face o deosebire clara intre ,,iubirea” de bogatii si simpla posedare a acestora, care s-ar putea sa fie darul lui Dumnezeu pentru unii crestini demni de incredere. Radacina tuturor relelor. [,,Radacina a tot raul”, KJV]. Literal, ,,radacina tuturor relelor”. In greceste expresia aceasta este emfatica. In general vorbind, radacinile nu se vad, ci numai ramurile. Aici Pavel trage la o parte perdeaua care adesea ascunde motivele adevarate ale oamenilor. Pentru bogatii oamenii sacrifica onoare, prietenie si sanatate. Radacina si izvorul iubirii de bani poarta raspunderea pentru o mare parte din mizeriile lumii acesteia. Au ratacit. Ori ,,s-au abatut”. Credinta. Adica descoperirea crestina a adevarului, care arata clar cum trebuie sa traiasca oamenii inaintea lui Dumnezeu (vezi cap. 3:9; 4:1, 6; 5:8). S-au strapuns. Primejdiile prosperitatii sunt aduse de propria mana. Balaam (2 Petru 2:15) si Iuda Iscarioteanul (Matei 27:3; Ioan 12:4–6) ilustreaza amagirea bogatiei si deziluzia ei inevitabila. Nici un om nu a fost constrans sa cedeze tentatiei seducatoare de a se imbogati grabnic. Chinul de moarte al cufundarii in propria prapastie sfideaza imaginatia. Multi parinti s-au trezit prea tarziu, dupa ani de fuga neistovita dupa bogatii, pentru a descoperi ca proprii lor copii le sunt straini, inimile lor fiind in alt loc. Nici o suma de bani depusa in vreo banca nu va rascumpara anii neglijati, iar mangaierea iubirii si aprecierii la o varsta inaintata le va fi refuzata unor parinti, fara a mai fi luate in seama lacrimile lor. Posedarea de terenuri intinse si case luxoase nu sunt o alinare suficienta pentru sanatatea irosita, care in acelasi timp nu ii mai lasa omului vigoarea de a se bucura de bogatiile stranse. Nenumarate sunt ,,chinurile” rezultate din alergarea omului dupa siguranta materiala. 6:11 Iar tu, om al lui Dumnezeu, fugi de aceste lucruri, si cauta neprihanirea, evlavia, credinta, dragostea, rabdarea, blandetea. Om al lui Dumnezeu. Pavel lasa a se intelege ca iubitorii de bani pomeniti in v. 9 si 10 nu sunt oameni ai lui Dumnezeu; ei au un alt stapan. In Vechiul Testament expresia ,,om al lui Dumnezeu” este aplicata la un profet trimis de Dumnezeu (vezi Judecatori 13:6; 1 Samuel 2:27; 1 Regi 12:22; 2 Regi 1:9, 10; Ieremia 35:4), iar Pavel il indeamna aici pe conlucratorul sau mai tanar la o consacrare asemanatoare. Siguranta lui Timotei se sprijina pe caracterul demn de incredere al lui Dumnezeu, nu pe siguranta trecatoare a bogatiilor. Fugi de aceste lucruri. Adica nici nu zabovi pentru a socoti avantajele sigurantei materiale. Unica siguranta a slujitorului Evangheliei sta in munca neimpartita, nelasand timp pentru strangerea de avere (vezi Iacov 1:6–11). Urmareste. Literal, ,,fa-ti o deprindere din a cauta cu ravna”. In loc de a-si indruma energia si timpul in strangerea averilor, crestinul ar trebui sa foloseasca aceste daruri in cautarea virtutilor crestine. Dumnezeu a fagaduit ca nevoile voastre materiale vor fi satisfacute atunci cand Ii slujim Lui mai intai (vezi Matei 6:33). Neprihanirea. [,,Dreptatea”, KJV]. Gr.dikaiosune (vezi Matei 5:6). Evlavia. Gr. eusebeia (vezi cap. 2:2). Credinta. Gr. pistis (vezi Romani 3:3). Dragostea. Gr. agape (vezi 1 Corinteni 13:1). Rabdarea. Gr. hupomene ,,indurarea” (vezi Iacov 1:3; Apocalipsa 14:12). Blandetea. Gr. praüpathia, ,,delicatete”. 6:12 Lupta-te lupta cea buna a credintei; apuca viata vesnica la care ai fost chemat, si pentru care ai facut aceea frumoasa marturisire inaintea multor martori. Lupta. Gr. agönizomai (vezi Luca 13:24). Pavel compara adesea viata crestina cu luptele atletice care erau cunoscute oamenilor din Asia Mica. Victoria era rezultatul efortului hotarat si al stapanirii aspre de sine. O data intrecerea inceputa, nu mai era timp pentru probleme secundare sau pentru nehotarare si un alergator nu se oprea la mijlocul cursei pentru a se complimenta cu privire la cat de bine a alergat (vezi 1 Corinteni 9:25). Credinta. Adica descoperirea crestina a Evangheliei (vezi v. 10). In fata tuturor religiilor lumii, crestinul apara Evanghelia in doua feluri:printr-o viata veritabila si prin prezentarea reusita si logica a adevarului (vezi cap. 4:16). Apuca. Adica staruie in lupta, pentru a apuca rasplata vietii vesnice (vezi 1 Corinteni 9:24; 2 Timotei 4:8). Viata vesnica. Aici Pavel pune in contrast rasplata cuvenita celor care au dus fara rezerve o viata sfintita, cu rasplatirile de ,,prapad si pierzare” (v. 9) ale celor care au facut din siguranta materiala tinta energiei si a timpului lor. Chemat. Vezi Romani 8:28. Frumoasa marturisire. [,,Buna marturisire”, KJV]. Poate ca Pavel se refera mai intai la botezul lui Timotei, care marturisea despre credinta lui in Hristos, dar si la loialitatea lui fata de legamantul baptismal. Fiecare om este chemat sa mosteneasca ,,viata vesnica” (vezi Matei 22:14; Ioan 1:12; 3:16). Totusi rasplatirile mantuirii sunt acordate numai celor care marturisesc supunerea fata de felul de viata al lui Dumnezeu. 6:13 Te indemn, inaintea lui Dumnezeu, care da viata tuturor lucrurilor, si inaintea lui Hristos Isus, care a facut acea frumoasa marturisire inaintea lui Pilat din Pont, Te indemn. Vezi cap. 1:3. Cu o solemnitate care sporeste pe masura ce se apropie de incheierea scrisorii, Pavel ii reaminteste lui Timotei de prezenta coplesitoare a lui Dumnezeu, care vede fiecare fapta a omului si care este intotdeauna gata sa-i intareasca pe aceia care, ca si Timotei, intampina dificultati din cauza marturisirii lor crestine. Inaintea lui Dumnezeu. Adica in prezenta lui Dumnezeu. Poate ca Pavel se gandeste inca la una din intrecerile atletice amintite in v. 12, in care gladiatorul, cand intra intr-o arena romana ticsita de spectatori, isi fixa privirea la imparat. La fel il indeamna si el pe Timotei, sa ,,lupte lupta cea buna” (vezi v. 12) inaintea Domnului sau, care e martor, si inaintea multor ,,martori” (v. 12). In plus, viata spirituala a crestinului este rezultatul puterii datatoare de viata a lui Dumnezeu. Frumoasa marturisire. [,,Buna marturisire”, KJV]. Marturisirea lui Hristos in ceasul Sau de criza da tuturor crestinilor un exemplu remarcabil de curaj, sinceritate si tact (Ioan 18:36, 37; Apocalipsa 1:5; 3:14). Pentru a fi un urmas loial al lui Hristos, crestinul nu trebuie sa dea inapoi cand e pus la incercare, ci sa reproduca, in cuvant si fapta, ,,frumoasa marturisire” a lui Hristos. Pontiu Pilat. Vezi Luca 3:1. 6:14 sa pazesti porunca, fara prihana si fara vina pana la aratarea Domnului nostru Isus Hristos, Sa pazesti. Gr. tereo, ,,a pazi”, ,,a avea grija de”. Porunca. Unii cred ca Pavel se refera la legamantul baptismal al lui Timotei (v. 12); altii sunt de parere ca e vorba despre indemnurile din v. 11 si 12. In ultima analiza, provocarea lui Pavel o constituie marturia crestina data cu privire la superioritatea caii lui Dumnezeu. Fara prihana. [,,Fara pata”, KJV]. Sau ,,lipsita de mustrare”, ,,fara cusur moral”. Fara vina. Gr. anepileptos, ,,ireprosabila”, tradus ,,fara prihana” in cap. 3:2 si ,,fara vina” in cap. 5:7. Aratarea. Gr. epiphaneia, ,,aratare”, ,,manifestare vizibila” (vezi 2 Timotei 1:10; 4:1, 8; Tit 2:13; vezi 2 Tesaloniceni 2:8). In greaca clasica cuvantul epiphaneia descrie ivirea unui inamic in razboi, partea vizibila a corpului sau presupusele aparitii ale zeitatilor pagane in fata inchinatorilor. In sulurile de papirus instalarea imparatului Caligula e descrisa ca o ,,epifanie”. In Noul Testament cuvantul epiphaneia e folosit numai pentru a descrie fie prima, fie a doua venire a lui Isus. Aceasta revenire vizibila a lui Hristos este tot atat de certa cum a fost nasterea Sa in trup uman si lucrarea Lui pe acest pamant. Aici Pavel ii reaminteste lui Timotei si tuturor crestinilor care este sarcina lor pana va veni Isus. Marturia crestina inseamna apararea intelepciunii poruncilor divine; marturia aceasta trebuie pastrata ireprosabila pana la sfarsitul timpului (vezi Iacov 1:27). Prezentarea Evangheliei de catre slujitorul Evangheliei, atat prin viata cat si prin invatatura lui, nu trebuie sa dea niciodata nimanui ocazia de a-si face o parere gresita cu privire la felul de viata pe care il cere Dumnezeu de la om. 6:15 care va fi facuta la vremea ei de fericitul si singurul Stapanitor, Imparatul imparatilor si Domnul domnilor, Vremea. Gr. kairoi, ,,timpul favorabil”, adica timpul cand, in planurile lui Dumnezeu, urmeaza sa aiba loc a doua venire. [,,El”, KJV]. Adica Tatal. Slava lui Isus Hristos este slava Tatalui si atributele Tatalui apartin si lui Hristos. Deoarece cuvintele ,,Cel care este” [din KJV] nu apar in versiunea greaca, prima parte a v. 15 poate suna astfel. ,,pe care El, fericitul si singurul Stapanitor, o va arata la vremea ei”. Stapanitor. [,,Potentat”, KJV]. Sau ,,domn”, ,,suveran”. Pavel era multumit sa stie ca desi adesea suferise din cauza autoritatilor pamantesti, viata lui la urma urmei era in mana lui Dumnezeu, Carmuitorul suprem al universului. Imparatul imparatilor si Domnul domnilor. Literal, ,,imparatul celor ce domnesc ca imparati si Domn al celor care domnesc”. Denumirea aceasta se aplica atat Tatalui cat si lui Isus (vezi Apocalipsa 17:14; vezi cap. 19:16). 6:16 singurul care are nemurirea, care locuieste intr-o lumina, de care nu poti sa te apropii, pe care nici un om nu L-a vazut, nici nu-L poate vedea, si care are cinstea si puterea vesnica! Amin. Nemurirea. Adica numai Dumnezeu poseda in Sine viata fara sfarsit. Toate fiintele create sunt muritoare si trebuie sa implineasca anumite conditii pentru a-si mentine viata (vezi 1 Corinteni 15:54). Unii comentatori cred ca apostolul se poate sa fi folosit cuvantul ,,singurul” ca o mustrare subinteleasa si ca un protest impotriva zeificarii populare si a acordarii de onoruri divine imparatului Romei. Lumina. Ca esenta a lui Dumnezeu (vezi Iacov 1:17; 1 Ioan 1:5) si ca haina a Sa, in sens figurat (vezi Psalm 104:2). Apropii. Pacatul l-a despartit pe om de Dumnezeu (Isaia 59:2) si in conditia sa de muritor omul nu poate trai in prezenta divina. Pe care nici un om nu L-a vazut. Vezi 1 Timotei 1:17; Coloseni 1:15. Pavel se refera aici in mod deosebit la prima persoana a Dumnezeirii. A Lui sa fie cinstea. Adica, aceste insusiri sunt pururi atributele lui Dumnezeu si e cea mai mare bucurie a Crestinului sa atribuie aceste onoruri lui Dumnezeu. 6:17 Indeamna pe bogatii veacului acestuia sa nu se ingamfe, si sa nu-si puna nadejdea in niste bogatii nestatornice, ci in Dumnezeu, care ne da toate lucrurile din belsug, ca sa ne bucuram de ele. Indeamna. Cuvantul acesta este frecvent folosit in aceasta epistola (vezi cap. 1:3, 18; 5:7; 6:13) pentru a arata ingrijorarea lui Pavel cu privire la spiritualitatea bisericii, mai ales de cand incepuse sa isi dea seama ca lucrarea lui s-ar putea sa se incheie in curand. Bogati. In v. 5–10 Pavel avertizeaza cu privire la primejdiile spirituale grave cu care se confrunta cei ,,bogati”, adica cei care aspira dupa siguranta materiala. Aici el ii sfatuieste pe crestinii care sunt deja bogati in bunurile pamantesti. S-ar putea ca acestia sa fi fost binecuvantati din belsug in afaceri sau sa fi mostenit o avere. Pavel arata clar ca bogatiile nu sunt rele in ele insele si ca ar putea chiar sa reprezinte o valoare pentru biserica. In veacul de acum. [,,In lumea aceasta”, KJV]. Gr. nun aion, ,,era de acum”. Ingamfe. Deoarece bogatia aduce posesorilor ei influenta, putere si multumire de sine, ei trebuie sa fie continuu atenti ca nu cumva, din mandrie, sa o intrebuinteze rau, asigurandu-si favoruri sau alte avantaje. Bogatii nestatornice. Vezi Iacov 1:10, 11. Dumnezeu. Asigurarea ca Dumnezeu il iubeste pe om cu mult mai mult decat ar putea cel mai bun parinte sa il iubeasca pe copilul sau (vezi Matei 7:9–11; Luca 11:9–13) constituie cea mai mare bogatie a crestinului. In increderea pe care o are crestinul ca Dumnezeu ii va implini toate nevoile (vezi Matei 6:19, 33), preocuparea de a strange bunuri pamantesti devine un lucru secundar. Bucuram. Dumnezeu intentiona ca toata creatiunea sa-I aduca Lui si tuturor fapturilor Sale ,,bucurii” si ,,desfatari vesnice” (vezi Psalmi 16:11). 6:18 Indeamna-i sa faca bine, sa fie bogati in fapte bune, sa fie darnici, gata sa simta impreuna cu altii, Bogati in fapte bune. Crestinul bogat are un prilej deosebit de a-i sluji pe semenii sai si de a arata lumii lucrarile harului. Cand necrestinii vad altruismul crestinilor bogati, atunci tind sa aiba respect pentru viata de crestin si poate chiar se intorc la Hristos. Darnici. [,,Gata sa imparta”, KJV]. Adica sunt gata sa dea si altora o parte din bogatiile lor. Crestinului bogat i s-a incredintat o solemna responsabilitate. Felul cum isi administreaza averea va afecta cresterea lui spirituala, ca si usurarea vietii celor nevoiasi. Gata sa simta impreuna cu alti. Gr. koinonikoi, ,,sociabili”, ,,dispus la tovarasie”. Bogatul crestin nu se va tine departe de cei mai nevoiasi. El se va da pe sine si averea lui fratilor sai de credinta. 6:19 asa ca sa-si stranga pentru vremea viitoare drept comoara o buna temelie pentru ca sa apuce adevarata viata. Sa-si stranga. Sau ,,sa-si adune ca o comoara”, adica in cer. Temelie. In contrast cu temelia nestatornica a bunurilor materiale (vezi v. 17), crestinul bogat isi gaseste siguranta in iubirea si providenta lui Dumnezeu. Deprinderea lui de a se increde zilnic in Cel de sus ii formeaza un caracter pasnic si matur, pe care Dumnezeu il va onora atunci cand se vor acorda rasplatirile vesnice. Vezi paralela dintre versetul acesta si pasajele din Predica de pe Munte (Matei 6:19, 20). Vremea viitoare. [,,Timpul care va veni”, KJV]. Adica viitorul, cand cei rascumparati isi vor primi rasplata (vezi 2 Timotei 4:8). Adevarata viata. [,,Viata vesnica”, KJV]. Dovezile textuale favorizeaza exprimarea ,,cea care este cu adevarat viata” mai degraba decat ,,viata vesnica”. De la intrarea pacatului in lume viata noastra a devenit mult prea scurta fata de viata deplina pe care o pregatise Dumnezeu pentru om. Nenorocirea pacatului a intunecat chiar si cele mai stralucite bucurii pamantesti. Nici un om nu este acum imun fata de slabirea puterii fizice si mentale. Scopul planului de mantuire este de a readuce omul la starea de dinainte de pacat (vezi Luca 19:10; 1 Corinteni 13:12). 6:20 Timotee, pazeste ce ti s-a incredintat; fereste-te de flecariile lumesti si de impotrivirile stiintei, pe nedrept numite astfel, Pazeste ce ti s-a incredintat. Literal, ,,pazeste depozitul”. In sulurile de papirus aceasta expresie greaca era folosita cu privire la responsabilitatea unei banci de a proteja depozitele monetare. Pavel stia ca puritatea soliei Evangheliei depinde de credinciosia generatiei urmatoare de slujbasi, reprezentata de tanarul Timotei. Fereste-te de flecariile lumesti. [,,Evita flecareala profana si zadarnica”, KJV]. Adica departeaza-te de vorbirea goala, lumeasca. O cale de a pastra curatia si puterea Evangheliei este evitarea subiectelor banale si folosirea timpului pentru a face cunoscut adevarul, nu pentru a discuta lucruri neesentiale. Pavel isi incheie scrisoarea rezumand tema inceputa in cap. 1:3–7. Impotrivirile. Gr. antithesis, de unde deriva cuvantul nostru ,,antiteza”. Stiintei. Gr. gnosis, ,,cunoastere”. Se crede in general ca Pavel face aici aluzie la invataturile de felul celor proclamate mai tarziu, intr-o forma mai dezvoltata, de catre gnostici (vezi Vol. VI, pp. 54–58). Pe nedrept numita astfel. [,,Fals numita astfel”, KJV]. Gr. pseudonumos, ,,fals numita”, de unde deriva cuvantul nostru ,,pseudonim”. Pavel se refera la acei invatatori care se impuneau in biserica si sustineau ca ,,stiinta” superioara consta in acele intelesuri ascunse din ,,basme si … insirari de neamuri” (cap. 1:4). Invataturile complicate, alegorice ale unor astfel de invatatori pot fi pe buna dreptate numite ,,stiinta” contrafacuta. 6:21 pe care au marturisit-o unii si au ratacit cu privire la credinta. Harul sa fie cu voi! Amin. Unii. Adica invatatorii care sustineau o ,,alta invatatura” (vezi cap. 1:3–7). Ratacit. Literal, ,,au gresit tinta”, (vezi cap. 1:6). Credinta. Vezi cap. 3:9. Harul. Prin acest cuvant Pavel rezuma mangaierea care vine din cunoasterea favorii nemeritate pe care Dumnezeu o ofera fara limita omului pacatos (vezi Ioan 1:14; Romani 1:7; 3:24). Cu voi. [,,Cu tine”, KJV]. Dovezile textuale favorizeaza cuvantul ,,voi”. Amin. Dovezile textuale favorizeaza omiterea acestui cuvant. Fragmentul de dupa v. 21 [in KJV] nu apare in nici unul din manuscrisele vechi, desi aceasta afirmatie scurta, ,,Scrisa din Laodicea”, apare intr-o importanta scriere unciala din sec. al V-lea. COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 3–121T 540 6 ML 169; 1T 481; 2T 140 6–124T 618 8 1T 481 9 CS 157; PP 168; 1T 477; 2T 336; 6T 374 9, 10 COL 56; 5T 277; 9T 132 9–124T 352 10 CS 139, 209, 214, 220; MH 212; PK 650; Te 99; 1T 478, 551, 696; 2T 652, 657; 3T 121, 244, 398, 547; 4T 41, 489; 6T 453 10, 11 AA 366 11 ML 98 12 CS 22; Ev 618; FE 137, 292, 300; GW 161, 264; ML 313, 318, 358; MM 32; PP 208; 1T 78; 3T 472; 4T 536, 624; 5T 395, 521, 579, 629; 7T 17; 8T 53; 9T 287 15 AA 175; GC 614 15, 16 LS 48; 1T 39 16 AA 333; EW 122; FE 375; MH 434; 1T 344; 2T 267; 5T 699; 8T 282 17 CS 65; 1T 542 17, 184T 143 17–19AA 367; COL 375; Ev 560; MH 213; 1T 541, 693; 2T 241, 682; 4T 352; 5T 271 18 COL 370; 1T 536; 2T 242, 465, 664; 3T 546; 7T 225; 8T 33 18, 19 CS 161; TM 32; 1T 706; 2T 31, 59, 159, 333, 676, 681; 3T 209, 250; 4T 473; WM 84 19 CS 117, 126, 151; CT 99; 3T 389; 4T 597 20 CSW 35; Ev 362; FE 181, 182, 186; GC 522, 573; GW 16; MYP 190; TM 32; 5T 80 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: