English Home Romanian Home
Electronic Bible Online Pages Multi Language Phone Application One Language d/">Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Electronic Books Online Pages Build Ebook Phone Application Download Ebook Phone Application Download Desktop Application Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Create Bible Application Create E-Books Application
Credits News
About our project   |    Mobile Pages   |   
Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / 1 Tesaloniceni

Adventist

Romanian_non-diacritics

Printable ModePrintable Mode

1 Tesaloniceni, 4


4:1 Incolo, fratilor, fiindca ati invatat de la noi cum sa va purtati si sa fiti placuti lui Dumnezeu, si asa si faceti, va rugam, si va indemnam in Numele Domnului Isus, sa sporiti tot mai mult in privinta aceasta.

Incolo. Gr. loipos, ,,in rest”, tradus ,,in cele din urma” [KJV] si ,,incolo” [in traducerea Cornilescu] in 2 Corinteni 13,11; Efeseni 6,10; Filipeni 4,8; 2 Tesaloniceni 3,1 (vezi comentariul de la Filipeni 3,1). Pavel trece acum de la rugaciune la un indemn cu privire la vietuirea crestina.

Ati invatat de la noi. [,,Ati primit de la noi”, KJV]. Pavel le reaminteste cititorilor ceea ce ii invatase pe cand fusese cu ei (compara cu 1 Corinteni 15,1; Galateni 1,9; Filipeni 4,9). Primisera atunci invataturi practice (compara cu 1 Tesaloniceni 2,2.7.8.13).

Cum sa va purtati si sa fiti placuti lui Dumnezeu. Adica sa va purtati asa ca sa-I fiti placuti lui Dumnezeu. Dovezile textuale favorizeaza adaugarea cuvintelor ,,chiar asa si umblati” sau ,,chiar asa cum si umblati” sau ,,si asa si faceti” [traducerea Cornilescu]. Scopul vietii (vezi cap. 2.12) ar trebui sa fie castigarea aprobarii lui Dumnezeu asupra tuturor faptelor (compara cu v. 4). Apostolul ii invatase pe tesaloniceni sa traiasca nu ca majoritatea iudeilor, care erau neplacuti lui Dumnezeu

(v. 15), ci in acord cu principiile Evangheliei, bucurandu-se astfel neincetat de aprobarea divina.

Va rugam. Gr. erotao, (vezi comentariul de la Filipeni 4,3). In loc sa se foloseasca de autoritatea apostolica si sa le dea porunci cititorilor sai, Pavel ii roaga cu tact si cu umilinta sa asculte si li se adreseaza ca unor frati.

Va indemnam. Gr. parakaleo (vezi comentariul de la Matei 5,4). Pavel nu se multumeste doar sa-i roage. El adauga la apelul sau un indemn calduros. Se rugase ca tesalonicenii sa fie gata pentru venirea Domnului (cap. 3,12.13), dar rugaciunea singura nu e de ajuns. Era si un lucru pe care trebuia sa-l faca ei. Partea lor era sa ia aminte la invatatura data, si prin harul Domnului sa o implineasca in viata lor.

In Domnul Isus. [,,Prin Domnul Isus”, KJV]. Literal, ,,in Domnul Isus” [ca in traducerea Cornilescu] (vezi comentariul de la Filipeni 2,19). Pavel nu le dadea sfaturi personale, ci scria prin inspiratie divina. El ii indemna in numele Domnului si pe temeiul autoritatii Lui. Oricat de plina de tact ar fi aceasta procedura, ea are o puternica autoritate si se doreste sa aiba o mare influenta asupra destinatarilor.

Sa sporiti tot mai mult. Apostolul doreste ca ei sa atinga tinte spirituale inalte. El crede ca ei pot sa realizeze mult mai mult decat au facut pana acum (compara cu Ed. 18). Aceasta incredere in posibilitatile lor urma sa deschida inima tesalonicenilor pentru indemnurile serioase care urmeaza.



4:2 Stiti, in adevar, ce invataturi v-am dat prin Domnul Isus.

Stiti. Vezi cap. 2,1.2.9.11, unde Pavel subliniaza faptul ca tesalonicenii cunosteau in mod personal cum slujise printre ei. Acum le prezinta alte cereri.

Invataturi. [,,Porunci”, KJV]. Gr. paraggeliai, ,,anunturi” sau ,,insarcinari”, deci ,,porunci” si in literatura clasica era adesea folosit cu privire la ordinile militare. Aici se refera la invataturile pe care Pavel le daduse mai inainte in Tesalonic.

Prin Domnul Isus. Sau ,,prin mijlocirea Domnului Isus”. Apostolul le reaminteste din nou cititorilor ca invataturile lui erau date prin autoritate divina. Acum, cand era pe punctul de a le vorbi despre anumite pacate ale unor membri din biserica, dorea foarte mult ca fiecare sa recunoasca faptul ca el le propavaduia principiile lui Hristos (vezi v. 8). Acest lucru urma sa asigure un raspuns pozitiv din partea lor.



4:3 Voia lui Dumnezeu este sfintirea voastra: sa va feriti de curvie;

Voia lui Dumnezeu. Aici voia lui Dumnezeu reprezinta dorintele Sale pentru copiii Sai. Nu e voia Lui ca vreun membru al familiei Sale sa piara din cauza unui anume pacat (Matei 18,14).

Sfintirea. Gr. hagiasmos, (vezi comentariul de la Romani 6,19). Termenul hagiasmos are mai multe intelesuri si nu face referire doar la castitate, desi in contextul de fata apostolul are in primul rand in vedere acest sens. Insa voia lui Dumnezeu poate fi implinita numai prin consacrarea noastra deplina. Hristos a murit pentru a face sfintenia posibila (Efeseni 5,25–27), dar aceasta nu se obtine intr-un singur moment. Indreptatirea este savarsita momentan cand pacatosul pocait accepta iertarea lui Dumnezeu, dar nu asa stau lucrurile cu sfintirea, care este o lucrare continua a harului (vezi comentariul de la Romani 12,1.2). Ea ,,nu este lucrarea unei clipe, a unui ceas, a unei zile, ci a unei vieti intregi” (AA 560).

Sa va feriti. [,,Abtineti”, KJV]. Gr. apechomai, ,,a se tine departe de”, deci ,,a se abtine”. Dumnezeu se asteapta de la crestin sa se tina departe de pacat si sa nu se expuna la ispita (vezi comentariul de la 1 Corinteni 6,18).

Curvie. Gr. porneia, (vezi comentariul de la Matei 5,32; Faptele Apostolilor 15,20; 1 Corinteni 5,1). Pacatul acesta trebuia denuntat cu putere printre convertitii dintre neamuri, deoarece acestia fusesera crescuti intr-o atmosfera unde dezmatul moral era accentuat si viciul era consacrat ca un ritual religios (vezi Vol VI, p. 91, 92). Zeitatea care patrona Corintul, de unde scria Pavel, era Afrodita, zeita iubirii si a fertilitatii, iar cultul ei era insotit de orgiile cele mai imorale. Ar fi fost dificil pentru crestinii din oricare cetate pagana sa fie neatinsi de o asemenea imoralitate. Dar tot ceea ce este contrar castitatii inimii, in vorbire si purtare, e contrar poruncii lui Dumnezeu din Decalog si e contrar sfinteniei pe care o cere Evanghelia (compara cu Matei 5,27.28; Faptele Apostolilor 15,29; 1 Corinteni 6,18; Galateni 5,19, Efeseni 5,3). In zilele noastre, cand standardele morale sunt coborate, cand castitatea este adesea privita ca ceva demodat, iar divorturile sunt atat de frecvente, indemnul acesta merita atentie din partea tuturor celor care pretind ca Ii slujesc lui Dumnezeu.



4:4 fiecare din voi sa stie sa-si stapaneasca vasul in sfintenie si cinste,

Sa stie. Sau ,,sa inteleaga”. In 1 Tesaloniceni 5:12 Pavel foloseste verbul ,,a cunoaste” in sensul de ,,a cunoaste valoarea”, ,,a aprecia”, ,,a respecta”. Diferite forme ale aceluiasi verb sunt folosite in 1 Tesaloniceni 4,5; 2 Tesaloniceni 1,8; Galateni 4,8 pentru a-i descrie pe aceia care nu-L cunosc pe Dumnezeu, adica nu-L inteleg sau nu-L pretuiesc.

Stapaneasca. Gr. ktaomai, ,,obtine”, ,,a lua pentru sine”, ,,a procura pentru sine”.

Vasul. Gr. skeuos, ,,un lucru”, ,,un obiect”, ,,vas”, ,,borcan”, ,,farfurie”. Skeuos, e tradus ,,vas” de 19 ori din cele 23 de cazuri cand e folosit in Noul Testament. Exista diferite pareri cu privire la sensul din acest verset. Unii sustin ca Pavel se refera la corpul omenesc, cu referire speciala la functia sexuala. Interpretarea aceasta este in acord cu contextul, care se ocupa de curatia sexuala (versetele 3, 5), dar nu se potriveste atat de bine cu intelesul cuvantului ktaomai, ,,a obtine” (vezi mai sus la ,,stapaneasca”). Totusi e posibil ca termenul ktaomai sa aiba intelesul de ,,a obtine controlul asupra”. Comentatorii in general prefera sa considere ca skeuos ,,vas”, se refera la sotia barbatului. O asemenea parere are sprijin biblic in 1 Petru, unde sotia este descrisa ca ,,vasul mai slab” si in literatura rabinica care vorbeste despre sotie ca un vas pentru barbat. Interpretand asa, Pavel spune urmatorul lucru: ,,fiecare crestin sa-si ia in cinste si sfintenie o sotie”.

Mai exista o parere demna de a fi luata in considerare. Cativa comentatori au sugerat o impartire a acestui verset, avand ca rezultat urmatoarea traducere: ,,fiecare din voi sa-si respecte sotia si sa castige in sfintenie si cinste”. Ei au sustinut ca a doua idee se aplica la legaturile de afaceri, la castigarea averii si ca Pavel staruie ca aceasta sa se faca in conformitate cu morala crestina. Dar o asemenea interpretare tulbura firul gandurilor lui Pavel, care in versetele 3–7 se ocupa de probleme de curatie sexuala.

Felul cum abordeaza Pavel in aceasta epistola subiectul necuratiei si al casatoriei este in armonie cu tratarea subiectelor asemanatoare in 1 Corinteni 7. El considera casatoria o unire randuita de Dumnezeu, care-i va ajuta pe partenerii crestini sa evite ispitele sexuale (vezi comentariul de la 1 Corinteni 7,1–5).



4:5 nu in aprinderea poftei, ca Neamurile, care nu cunosc pe Dumnezeu.

Aprinderea. [,,Pofta”, KJV]. Gr. pathos, ,,emotii”, bune sau rele, dar in Noul Testament este folosit numai cu sensul de dorinte rele (Romani 1,26; Coloseni 3,5).

Poftelor. [,,Senzualitate”, KJV]. Gr. epithumia, ,,dorinta”, ,,dorinta fierbinte”, dar in Noul Testament are in general sensul de dorinta rea, mai ales ,,pofta” (vezi comentariul de la Marcu 4,19; Romani 7,7). Expresia ,,aprinderea poftei” poate fi tradusa ,,pasiunea poftei”. Legatura stransa dintre versetul 4 si 5 din 1 Tesaloniceni 4 sprijina opinia ca Pavel se ocupa de aspectele sexuale din cadrul casatoriei. In versetul 4 intalnim o abordarea pozitiva, iar in versetul 5 el subliniaza atitudinea pe care crestinul ar trebuie sa o evite. Desi crescuti intr-o atmosfera imorala, ei nu trebuie sa-si ingaduie sa fie manjiti de aceasta.

Neamurile. Sau ,,paganii”. Intrucat tesalonicenii insisi fusesera neamuri sau pagani, intelegeau aluziile lui Pavel. Dar faptul ca apostolul ii distinge clar de pagani ii incuraja sa pastreze distinctia, refuzand sa se lase prada imoralitatii, asa cum faceau neamurile.

Care nu cunosc pe Dumnezeu. Vezi comentariul de la Romani 1,21,28.



4:6 Nimeni sa nu fie cu viclesug si cu nedreptate in treburi fata de fratele sau; pentru ca Domnul pedepseste toate aceste lucruri, dupa cum v-am spus si v-am adeverit.

Cu viclesug. [,, Sa treaca peste”, KJV; ,,Nedreptateasca”, traducerea lui G. Galaction]. Grecescul huperbaino, ,,a depasi”, ,,trece peste”, metaforic, ,,a incalca”. Aici este singurul loc in care este folosit acest verb in Noul Testament.

Cu nedreptate. [,,Sa defraudeze”, KJV]. Gr. pleonekteo, ,,a trage foloase de pe urma altora”, ,,a insela”. Un alt cuvant (apostereo) e folosit in 1 Corinteni 7,5 pentru ,,a defrauda”, dar intelesul este asemanator.

In treburi. [,,In orice treburi”, KJV]. Mai degraba ,,in treaba aceea”. Sensul acordat cuvantului ,,treburi” afecteaza vital interpretarea acestui verset. Unii sustin ca este vorba de tranzactii comerciale si ca Pavel ii indeamna pe credinciosi sa fie cinstiti in procedeele lor. Aceasta opinie intrerupe firul gandirii lui Pavel, asa cum apare in versetele 5 si 7, unde este evident ca se ocupa de curatia sexuala. Este de preferat sa admitem ca apostolul isi continua ideea in versetele 3–7 si ca afirma cu delicatete ca imoralitatea este un fel de furt, intrucat ea ia ceea ce de fapt apartine altuia.

Pedepseste. [,,Este razbunatorul”, KJV]. Gr. ekdilos (vezi comentariul de la Romani 13,4). Aici Domnul este zugravit ca judecator. Cel care creeaza legatura dintre sot si sotie, vegheaza asupra ei (vezi Matei 19,5.6). Legaturile ascunse, care nu ajung inaintea vreunui tribunal civil, sunt vazute de Domnul (vezi Evrei 4,13). El judeca. Rau-facatorul nu poate scapa de pedeapsa Lui. Astfel Pavel le reaminteste cititorilor ca pacatul, mai ales de felul celui despre care vorbeste el, nu va trece nepedepsit. Aceasta afirmatie este data ca un prim motiv pentru a nu-l fura pe semen.

Toate aceste lucruri. [,,Toate lucrurile de acest fel”, KJV]. Adica pe toti aceia care practica pacate ca imoralitatea, adulterul si ale altor forme de necuratie sexuala.

V-am spus. [,,V-am avertizat”, KJV]. Gr. proeipon, ,,a spune mai dinainte”. Pavel nu da un sfat nou. El repeta invatatura pe care le-o daduse mai inainte credinciosilor.

Adeverit. [,,Marturisit”, KJV]. Sau ,,marturisit serios”, ,,insarcinat religios”. Pavel ii avertizase serios pe convertitii lui cu privire la elementele corupte care stapaneau in societate. O asemenea avertizare solemna trebuie luata in considerare si de catre biserica de azi, care este inconjurata de influentele stricate ale unei societati corupte.



4:7 Caci Dumnezeu nu ne-a chemat la necuratie, ci la sfintire.

Caci. Aceasta prepozitie introduce al doilea motiv pentru care Pavel indeamna la curatie morala (vezi comentariul de la v. 6).

Chemat. Vezi comentariul de la cap. 2,12. Chemarea lui Dumnezeu este un motiv puternic pentru a evita orice forma de imoralitate. Vezi comentariul de la 1 Corinteni 6,18–20; 1 Petru 1,14–16.

La necuratie. Vezi comentariul de la cap. 2,3. Prepozitia ,,la” (epi) poate fi tradusa ,,spre” sau ,,pentru”, deoarece se refera la scop. Dumnezeu nu a chemat pe nimeni ca sa fie necurat sau impur.

La. Gr. en, literal ,,in”.

Sfintire. [,,Sfintenie”, KJV]. Gr. hagiasmos, (vezi comentariul de la Romani 6,19), tradus ,,sfintire” in 1 Tesaloniceni 4,3 (vezi comentariul de acolo). In greaca prepozitia care insoteste acest cuvant (en) difera de cea folosita dinaintea cuvantului ,,necuratie” (epi) si denota sfera in care Dumnezeu asteapta sa traiasca cei chemati ai Sai – sfera sfinteniei (compara cu Evrei 12,14). Sfintenia ar trebui sa caracterizeze fiecare aspect al vietii unui crestin.



4:8 De aceea, cine nesocoteste aceste invataturi, nesocoteste nu pe un om, ci pe Dumnezeu, care v-a dat si Duhul Sau cel sfant.

Nesocoteste. [,,Dispretuieste”, KJV]. Mai degraba ,,leapada”, adica acela care leapada sfatul lui Pavel (v. 3–7), de fapt leapada cuvantul lui Dumnezeu. Aceasta declaratie ofera mare greutate standardelor morale fixate de apostol.

V(-a). [,,Ne-a”, KJV]. Dovezile textuale atesta exprimarea ,,v-a” (ca in traducerea Cornilescu). Pavel nu vorbeste despre propria lui inspiratie divina, ci de masurile pe care le-a luat Dumnezeu pentru ca poporul Lui sa fie biruitor asupra tuturor pacatelor. Domnul nu doar ca i-a chemat pe copiii Sai la sfintenie si le-a dat porunci precise impotriva necuratiei, dar le-a oferit si putere ca sa poata ajunge la inaltul standard stabilit de El. Astfel intarit, in formarea unui caracter asemanator cel al Domnului sau crestinul poate sa treaca peste obstacole (compara cu Efeseni 3,16–19; Filipeni 4,13; Coloseni 1,11).

A dat si. Pot fi citate dovezi textuale pentru omiterea prepozitiei ,,si” si pentru timpul prezent al verbului, adica ,,da” in loc de ,,a dat”. Dumnezeu le da continuu Duhul Sfant copiilor Sai.

4:9 Cat despre dragostea frateasca, n-aveti nevoie sa va scriem; caci voi singuri ati fost invatati de Dumnezeu sa va iubiti unii pe altii,

Cat despre. Sau ,,cu privire la”.

Dragostea frateasca. Gr. philadephia (vezi comentariul de la Romani 12,10). Compara cu Evrei 13,1; 1 Ioan 3,14; 4,20.21. Pavel a vorbit deja (1 Tesaloniceni 4,6) despre un anumit fel de calcare a principiului iubirii, dar considera ca e necesar sa dezbata in continuare acest subiect.

Invatati de Dumnezeu. Cand cineva accepta noul legamant al harului si Ii ingaduie Domnului sa scrie legea divina in inima lui, este invatat de Dumnezeu si nu mai se bazeaza doar pe invatatura omeneasca (vezi Evrei 8,10.11).

Sa va iubiti unii pe altii. Scopul invataturii divine este sa aduca iubirea frateasca in inimile credinciosilor (vezi comentariul de la cap. 3,12). Iubirea frateasca fierbinte e una din cele mai puternice dovezi ale convertirii (AA 262).



4:10 si iubiti in adevar pe toti fratii, care sunt in toata Macedonia. Dar va indemnam, fratilor, sa sporiti tot mai mult in ea.

Si iubiti in adevar. [,,In adevar si faceti aceasta”, KJV]. Acesta era inca un motiv ca Pavel sa nu mai aiba nevoie sa scrie despre iubirea frateasca. Tesalonicenii isi aratasera deja iubirea fata de credinciosii din Grecia de Nord, iar Pavel i-a laudat la inceputul epistolei pentru ,,osteneala dragostei” lor (vezi la 1:3). El nu explica ce forma lua dragostea lor frateasca, dar fara indoiala ca se manifesta prin ospitalitate fata de ceilalti macedoneni. Acum el foloseste aceasta trasatura evidenta de caracter ca baza pentru a-i indemna la curatia vietii. Dupa ce isi demonstrasera iubirea intr-o masura asa de mare, cu siguranta aveau sa o practice si in legaturile lor zilnice cu fratii din biserica.

Va indemnam. [,,Va imploram”, KJV]. Mai bine, ,,va indemnam” (vezi comentariul de la v. 1).

Sa sporiti tot mai mult. Compara cu v. 1. Iubirea pe care tesalonicenii o aratau nu era inca desavarsita. El ii indeamna sa fie staruitori pe drumul desavarsirii. Cararea crestina e un progres continuu. Numai atunci cand ne iubim unii pe altii deplin, iubirea lui Dumnezeu e desavarsita in noi (1 Ioan 4,12.20.21).



4:11 Sa cautati sa traiti linistiti, sa va vedeti de treburi, si sa lucrati cu mainile voastre, cum v-am sfatuit.

Sa cautati. Gr. philotimeomai, literal ,,a tanji dupa onoare”; aici ,,a fi ambitios”, ,,a aspira”.

Sa traiti linistiti. [,,Sa fiti linistiti”, KJV]. Adica sa duceti o viata linistita, sa traiti calm. S-ar putea sa fi existat fanatism printre credinciosii tesaloniceni. Erau vehiculate idei si doctrine fanteziste de catre unii, si aceasta producea tulburarea celor mai multi (compara cu 2 Tesaloniceni 3,11.12; AA 261). Din context si din continutul epistolei reiese ca aceste idei tulburatoare erau in legatura cu doctrina celei de a doua veniri (vezi 1 Tesaloniceni 4,13–18; 5,1–11; AA 228–229).

Sa va vedeti de treburi. [,,Indepliniti-va treburile voastre”, KJV]. Sau ,,sa va vedeti de treburile voastre”. De aici putem trage concluzia ca unii dintre membrii bisericii se amestecau in treburile altora, poate chiar in treburile bisericii (vezi comentariul de la 2 Tesaloniceni 3,11. 12).

Sa lucrati. Cel care cauta sa faca cat mai bine propriul sau lucru e ferit de ispita amestecului in treburile altora. Se pare ca unii invatau ca iminenta celei de-a doua veniri facea inutila munca. Drept urmare, unii incetasera sa mai lucreze pentru castigarea existentei si depindeau de generozitatea fratilor lor.

V-am sfatuit. [,,V-am poruncit”, KJV]. Pavel se ocupase deja de problema aceasta atunci cand fusese cu tesalonicenii, asa ca acum poate sa faca apel la instructiunile lui verbale anterioare. De aceea, nu numai ca le recomanda felul acesta de viata, dar era el insusi un exemplu nobil de sarguinta, independenta si binefacere (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 18,3).



4:12 Si astfel sa va purtati cuviincios cu cei de afara, si sa n-aveti trebuinta de nimeni.

Sa va purtati. [,,Sa umblati”, KJV]. Gr. peripateo (vezi comentariul de la cap. 2,12).

Cuviincios. Gr. euschemonos, ,,asa cum se cuvine”, ,,intr-un fel cuvenit”. Indemnul nu se refera la legaturile de afaceri, ci mai degraba la trairea unei vieti crestine autentice, in care fiecare sa-si vada de treburile personale si sa lucreze sarguincios pentru a-si castiga existenta.

Cei de afara. Adica cei care sunt in afara bisericii, necrestinii (vezi comentariul de la 1 Corinteni 5,12). O viata veritabila de crestin se va recomanda singura lumii necredincioase.

Sa n-aveti trebuinta de nimeni. [,,Lipsa de nimic”, KJV]. Sau ,,lipsa de nimeni”. Oricare ar fi traducerea luata in considerare, sensul e clar. Crestinul ar trebui sa urmareasca sa fie independent, sa nu depinda de altii pentru intretinerea sa.



4:13 Nu voim, fratilor, sa fiti in necunostinta despre cei ce au adormit, ca sa nu va intristati ca ceilalti, care n-au nadejde.

Nu voim. [,,Nu as vrea”, KJV]. Dovezile textuale atesta exprimarea ,,nu am vrea”, adica ,,nu dorim”. S-ar putea ca Pavel sa-i includa in mod constient pe Sila si Timotei in afirmatia sa, ori folosirea pluralului ,,noi” sa fie editoriala (vezi comentariul de la cap. 1,1).

Aici apostolul abordeaza un subiect nou, soarta crestinului care a murit inaintea revenirii lui Hristos. S-ar putea ca Timotei, care tocmai se intorsese de la Tesalonic (cap. 3,6), sa fi adus vesti despre faptul ca membrii bisericii erau ingrijorati de soarta acelora dintre ei care au murit dupa ce au fost convertiti. Cum ar fi putut unii ca acestia sa se bucure de stralucirea imparatiei lui Hristos la venirea Sa? Pavel trateaza acum subiectul in detaliu (v. 13–18) si trece la un subiect inrudit: timpul aratarii lui Hristos (cap. 5,1–11). El trateaza ambele chestiuni nu ca pe doctrine noi, ci ca pe invataturi familiare asupra carora credinciosii aveau nevoie de mai multa lumina. In timpul petrecut in mijlocul lor, Pavel nu avusese cand sa raspunda fiecarei intrebari sau sa clarifice fiecare subiect.

Cei ce au adormit. [,,Care dorm”, KJV]. Gr. koimao, ,,a dormi”, ,,a muri”. Pot fi citate dovezi textuale importante pentru exprimarea ,,care adorm”. Din ce in ce mai multi membri treceau la odihna. In ce priveste somnul ca simbol al mortii, vezi comentariul de la Ioan 11,11. Inscriptii grecesti dovedesc ca locul de inmormantare era numit adesea koimeterion, cuvant folosit si pentru dormitor sau camera de dormit. In gandirea crestina se considera ca mortii dormeau, asteptand dimineata invierii.

Ca sa nu va intristati. Se pare ca tesalonicenii se intristau fara rost cu privire la soarta acelora dintre ei care au murit dupa primirea Evangheliei. Aceia care ramaneau in viata se temeau ca cei decedati vor pierde experienta glorioasa pe care crestinii asteptau sa o traiasca la revenirea lui Hristos. Pavel le scrie (in v. 13–18) pentru a inlatura intelegerea gresita si pentru a-i mangaia pe credinciosi. El explica ca nu e nevoie ca un crestin viu sa se intristeze cu privire la fratele lui mort, deoarece speranta invierii alunga intristarea. Pavel nu-si exprima nemultumirea fata de o durere naturala. El ii invata pe credinciosi sa nu se lase prada deznadejdii, ci sa-si ridice capetele in asteptarea reintalnirii cu cei dragi, la venirea Domnului.

Ca ceilalti. Mai bine, ,,ca restul”, adica necrestinii.

Care n-au nadejde. Necrestinul este lipsit de speranta crestina. Necredinciosul nu are motive sa astepte viata de dupa moarte. Pentru el, moartea inseamna sfarsitul, deoarece nu cunoaste nici

o putere care sa poata zdrobi catusele mortii si sa dea viata celor adormiti. Doar crestinul Il cunoaste pe Acela care a biruit moartea pentru Sine si pentru urmasii Sai. In felul acesta, Pavel pune in contrast perspectiva credinciosului cu deznadejdea lumii pagane din jur.



4:14 Caci daca credem ca Isus a murit si a inviat, credem si ca Dumnezeu va aduce inapoi impreuna cu Isus pe cei ce au adormit in El.

Daca credem. In limba greaca aceasta exprimare nu reflecta nici o indoiala. Propozitia conditionala admite ca moartea si invierea lui Isus sunt adevarate. Intrucat Pavel le prezentase aceste invataturi tesalonicenilor cu ocazia primei sale vizite in orasul lor (Faptele Apostolilor 17,1–3), convertitii lui erau bine intemeiati in aceste doctrine fundamentale ale credintei crestine. Pavel doreste acum ca ei sa foloseasca aceste invataturi ca o temelie pe care sa-si zideasca credinta lor cu privire la inviere. Moartea si invierea lui Hristos dau crestinului o incredere sigura cu privire la acest subiect (vezi Ioan 14,19; vezi comentariul de la 1 Corinteni 15,20–23). De aceea, nu trebuia ca tesalonicenii sa dispere la moartea celor dragi.

Cei ce au adormit. [,,Cei care dorm”, KJV]. Mai bine, ,,care au adormit” (ca in versiunea Cornilescu), cu referire la crestini.

Cu Isus. [,,In Isus”, KJV]. Literal, ,,prin Isus”. S-au dat diferite interpretari acestei expresii dificile. Unii considera ca Pavel intelege moartea ca un somn doar in virtutea puterii datatoare de viata a lui Hristos, care ii va invia pe cei morti. Daca puterea lui Hristos nu ar actiona, moartea ar fi sfarsitul. Altii leaga expresia ,,prin Isus” cu ultima parte a versetului, facand-o sa sune: ,,asa, prin Isus, Dumnezeu va aduce cu El pe cei care au adormit” (RSV). O asemenea traducere este corecta, dar versiunea greaca favorizeaza exprimarea din KJV [,,Pe cei care dorm in Isus ii va aduce Dumnezeu cu El”]. Altii privesc expresia ca fiind paralela cu sintagma ,,morti in Hristos”. Interpretarea aceasta este preferabila, intrucat cele doua expresii apar in stransa legatura contextuala.

Impreuna cu Isus. [,,Cu El”, KJV]. Adica, cu Isus, din mormant. Pavel ajunge la un punct dificil al raspunsului sau pentru tesalonicenii ingrijorati. Ei fusesera preocupati de soarta celor morti. Apostolul ii asigura acum, printr-o declaratie categorica, ca Dumnezeu ii va invia pe crestinii care au murit, asa cum a inviat si Isus. Astfel de cuvinte ii asigurau pe credinciosi ca cei iubiti ai lor nu erau uitati. Aceasta fagaduinta inspirata urma sa raspunda intrebarilor tesalonicenilor si sa le linisteasca temerile. Merita sa observam ca Pavel se preocupa de faptul ca neprihanitii decedati nu sunt uitati, si nu de amanuntele cronologice ale invierii. Acestea sunt expuse in 1 Corinteni 15,23: ,,Hristos este cel dintai rod; apoi, la venirea Lui, cei ce sunt ai lui Hristos.” Pavel dorea sa sublinieze faptul ca, asa cum Dumnezeu Il ridicase pe Hristos din mormant, tot asa ii va ridica din morminte pe sfintii adormiti.

Unii sustin ca aici Pavel vorbeste despre sufletele descarnate, care s-ar inalta la cer dupa moarte si s-ar intoarce cu Isus la a doua Sa venire. Biblia nu sustine nicaieri ca sufletul omului este nemuritor si ca se inalta la cer cu ocazia mortii (vezi comentariul de la Matei 10,28; Luca 16,19–31; 2 Corinteni 5,2–8). In plus, interpretarea este in dezacord cu contextul. Pavel nu vorbeste de suflete nemuritoare, ci, ,,despre cei ce au adormit” (1 Tesaloniceni 4:13), ,,cei ce au adormit in El” (v. 14), ,,cei morti in Hristos” (v. 16). ,,Cei morti in Hristos” invie (v. 16), nu coboara. Cei vii nu vor fi cu Domnul inaintea celor morti (v. 15). Toti vor intra in imparatie impreuna (v. 17). Daca cei morti ar fi fost deja cu Domnul inainte de inviere, vorbirea apostolului ar fi fara sens. De fapt, ar fi absurda. Mangaierea lui ar fi fara rost. Pavel le-ar fi spus tesalonicenilor sa-si alunge ingrijorarea, deoarece cei iubiti ai lor se bucurau de fericire in cer. El nu putea face acest lucru. Invatatura lui era in armonie cu cea a Domnului sau (vezi comentariul de la Ioan 14,3). Unii comentatori, analizand contextul, admit ca ,,aici nu se vorbeste despre sufletele descarnate”, (Jamiesen, Fausset si Brown).

4:15 Iata, in adevar, ce va spunem, prin Cuvantul Domnului: noi cei vii, care vom ramane pana la venirea Domnului, nu vom lua-o inaintea celor adormiti.

Prin cuvantul Domnului. Apostolul apeleaza la o autoritate superioara (vezi comentariul de la 1 Corinteni 7,6.10.12.25).

Noi cei vii, care vom ramanea. [,,Care suntem vii si care ramanem”, KJV]. Literal, ,,noi cei vii, cei care ramanem”, adica cei care, in contrast cu dreptii mortii, raman vii pana la revenirea lui Hristos. Se pare ca Pavel isi exprima aici speranta ca el si convertitii carora le scrie vor fi in viata cand va reveni Isus, o speranta comuna crestinilor din toate veacurile. Dar el nu afirma explicit ca va trai pana in acea mareata zi (vezi Romani 13,11; 2 Corinteni 10,11; Filipeni 4,5; Tit 2,13; vezi Nota Suplimentara de la Romani 13). El clarifica aceste idei din 1 Tesaloniceni 5,1–11, unde subliniaza caracterul neasteptat al celei de-a doua veniri si incertitudinea faptului ca ei vor trai pana atunci (v. 10). Reiese ca tesalonicenii intelegeau gresit afirmatiile lui Pavel si ca unii in mod intentionat le interpretau gresit, sustinand ca ziua Domnului ar fi si venit chiar (vezi comentariul de la 2 Tesaloniceni 2,2). Tocmai pentru a rectifica aceasta eroare, la scurt timp dupa aceasta apostolul le-a scris a doua lui scrisoare (AA 264; vezi p. 262)

Venirea. Gr. parousia, (vezi comentariul de la Matei 24,3). Cuvantul parousia era uneori folosit pentru sosirea unui general roman cu scopul de a celebra o procesiune triumfala pe strazile cetatii. Astfel, cuvantul este potrivit pentru descrierea revenirii triumfale a lui Hristos.

Nu. In versiunea greaca negatia este puternic exprimata.

Lua-o inainte. [,,Preveni”, KJV]. Gr. phthano, ,,a veni inainte”, ,,a preceda”. Acesta era sensul lui ,,preveni” cand a fost tradusa KJV. Dar cuvantul si-a schimbat intelesul, asa ca nu mai reda intelesul corect al grecescului phthanou. Pavel ii asigura pe cititori ca cei vii nu vor fi uniti cu Domnul lor inaintea celor care au adormit. ,,Intai vor invia cei morti in Hristos. Apoi, noi cei vii, care vom fi ramas, vom fi rapiti impreuna cu ei” (v. 16, 17). In felul acesta, sfintii vii nu vor avea prioritate fata de cei care au murit in Domnul. Invatatura aceasta clarifica adevarata stare a celor care au murit ,,in Hristos”. Ei dorm, asteptand venirea Mantuitorului. Ei nu sunt inca uniti cu El, ci, la fel ca si crestini vii, asteapta a doua venire pentru a fi impreuna cu Domnul (compara cu Ioan 11,23–25). Nici o categorie nu are prioritate fata de cealalta, ambele vor fi luate in slava in acelasi timp, la venirea Lui.



4:16 Caci insusi Domnul, cu un strigat, cu glasul unui arhanghel si cu trambita lui Dumnezeu, Se va pogori din cer, si intai vor invia cei morti in Hristos.

Caci. Mai bine, ,,deoarece”. Pavel declara temeiul invataturii din v. 15.

Insusi Domnul. Aici e descrisa clar venirea personala, vizibila si fizica a Domnului. El nu va trimite un reprezentant si nici nu va veni spiritual. El Insusi va veni pe nori. Acelasi Isus care s-a inaltat la cer acum va cobori din cer. Chiar inainte de a fi urcat la cer El a promis ca va reveni (Ioan 14,3).Crestinilor li s-a dat atunci asigurarea ca ,,acest Isus” ,,va veni in acelasi fel” (Faptele Apostolilor 1,9–11). Pavel repeta aceasta fagaduinta si relateaza si alte amanunte cu privire la implinirea ei.

Un strigat. Grecescul keleusma, ,,o porunca”, ,,un strigat de porunca”. Aici este singurul loc din Noul Testament in care este folosit acest cuvant. In scrierile nebiblice keleusma se refera la un ofiter care da ordine trupelor sale sau la un carutas care isi indeamna caii. In versiunea greaca nu este clar daca Hristos e Cel care da porunca sau daca o alta fiinta striga cu voce tare atunci cand Domnul coboara, insa dovezile contextuale favorizeaza prima varianta (vezi mai jos, la ,,arhanghel” si ,,trambita lui Dumnezeu”). Nu este dat nici un motiv pentru acest ,,strigat”, dar acest ,,strigat”, ,,glasul” arhanghelului si ,,trambita lui Dumnezeu” sunt imediat urmate de invierea celor ,,morti in Hristos”; deci se considera ca aceste sunete preceda invierea celor morti (compara cu Ioan 5,25.28.29; 11,43). Hristos vine din cer proclamandu-Si victoria. El a biruit moartea si mormantul (Apocalipsa 1,18). De aici inainte dusmanul, moartea, nu ii mai poate tine pe cei rascumparati in stransoarea ei rece. Neprihanitii care au murit raspund la porunca Domnului lor si ies din morminte.

Arhanghel. Gr. archaggelos, ,,ingerul principal”, ,,primul inger”, cuvantul acesta fiind alcatuit din archi, un prefix care inseamna ,,principal” sau ,,inalt” si aggelos, ,,inger”, deci sensul cuvantului este ,,seful ingerilor”. Cuvantul archaggelos apare in Noul Testament doar aici si in Iuda 9, unde se spune despre Mihail ca este arhanghelul. Comentariul acesta sustine parerea ca Mihail nu e altul decat Domnul Isus Hristos (vezi comentariul de la Daniel 10,13; Iuda 9; Apocalipsa 12,7). Aceasta interpretare face posibila credinta ca vocea personala a lui Hristos, adica vocea arhanghelului, va fi auzita atunci cand va cobori din cer (vezi comentariul de la Iuda 9).

Trambita lui Dumnezeu. Sau ,,o trambita a lui Dumnezeu”. Nu se refera in mod necesar la o anumita trambita care apartine doar lui Dumnezeu, ci mai degraba la un instrument care e folosit in slujba lui Dumnezeu. Vechiul Testament adesea vorbeste despre trambite in contextul unor interventii deosebite ale lui Dumnezeu, fie realizate, fie prezise (Exod 19,13.16.19; Psalmi 47,5; Isaia 27,13; Ioel 2,1; Tefania 1,16; Zaharia 9,14). Trambitele se foloseau si pentru a-l strange pe poporului lui Dumnezeu (Numeri 10,2–4), pentru da alarma in caz de razboi (Numeri 10,5–9) si in cadrul sarbatorilor nationale (Numeri 10,10). In Noul Testament sunetul trambitei este asociat cu strangerea celor alesi si invierea mortilor (Matei 24,31; 1 Corinteni 15,52).

Se va pogori. Gr. katabaino, ,,a cobori”, ,,a veni jos”, ,,a descinde”; acest cuvant nu mai este folosit in alta parte din Noului Testament cu privire la a doua venire a lui Hristos, dar este folosit cu privire intrupare Sa (Ioan 3,13; 6,33.38). Coborarea lui Hristos la a doua venire apare in alte relatari biblice care descriu acest eveniment (Matei 16,27; 24,30).

Intai vor invia. Adica ei vor invia inainte ca cei vii sa fie rapiti pentru a intampina pe Domnul in vazduh (v. 17).

Si … cei morti in Hristos. Conjunctia ,,si” este folosita pentru a arata rezultatul sunetelor care vor face sa vibreze cerul, si anume invierea celor care au murit in Domnul. Cei ,,morti in Hristos” sunt cei care au adormit in credinta, inclusiv sfintii Vechiului Testament (vezi comentariul de la Romani 4,3; 1 Corinteni 15,18; compara cu Apocalipsa 14,13). Ei apartin celor pe care Isus ii descrie ca ,,fii ai invierii” (Luca 20:36). In alta parte Pavel face referire la ei ca la ,,cei ce sunt ai lui Hristos” ,,la venirea lui” (1 Corinteni 15:23). Ei sunt inviati la ,,prima inviere” (vezi Apocalipsa 20,5.6). Cuvintele ,,cei morti in Hristos” sunt folosite aici pentru a-i distinge pe sfintii adormiti de celelalte doua categorii de oameni: (1) mortii nelegiuiti, care nu sunt inviati la a doua venire a lui Hristos, decat cu putine exceptii; (2) crestinii vii, care primesc asigurarea ca cei dragi ai lor, care au murit, nu vor fi deloc dezavantajati la revenirea lui Isus, ci vor fi inviati si astfel vor avea aceleasi privilegii ca cei care vor fi in viata atunci.



4:17 Apoi, noi cei vii, care vom fi ramas, vom fi rapiti toti impreuna cu ei, in nori, ca sa intampinam pe Domnul in vazduh; si astfel vom fi totdeauna cu Domnul.

Apoi. Adica dupa ce dreptii morti vor fi inviati.

Noi cei vii care vom fi ramas. Vezi comentariul de la v. 15.

Vom fi rapiti. Gr. harpazo, ,,a smulge si a duce” (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 8,39; Filipeni 2,6; Apocalipsa 12,5). Cuvantul ,,rapire” [in engleza ,,rapture”] vine, prin intermediul verbului latin rapio, de la grecescul harpazo. Cuvantul ,,rapire” este folosit de unii intr-un sens teologic, pentru a descrie procesul descris de Pavel, prin care sfintii sunt ridicati in vazduh. Cei care folosesc in felul acesta cuvantul ,,rapire” invata ca venirea lui Hristos cu putere si slava mare va fi precedata cu cativa ani mai inainte de venirea lui secreta si invizibila in vazduhul acestei planete, pentru a-i ridica si a-i lua pe sfintii Sai, in timp ce restul oamenilor vor ramane pe pamant, intr-o perioada de mare necaz, sub domnia lui Anticrist. Dar acest pasaj, despre care ei declara ca descrie aceasta rapire secreta, vorbeste de fapt despre venirea lui Hristos ,,cu un strigat, cu glasul unui arhanghel si cu trambita lui Dumnezeu”, care nu are cum sa fie un eveniment secret. Aceasta reprezinta ,,strangerea noastra laolalta cu El”, cu privire la care tesalonicenii erau framantati, dar care va avea loc dupa aratarea lui Anticrist (2 Tesaloniceni 2,1–3), si nu inainte, asa cum sustine teoria rapirii dinaintea perioadei de necaz (in engleza, ,,pretribulation rapture”) (vezi Notele aditionale de la Apocalipsa 20, nota 2). Trambita este mentionata si in Matei 24,30.31, intr-un context care descrie clar o venire vizibila: ,,Toate semintiile pamantului … vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere si cu o mare slava.” Nimic din aceste pasaje nu poate sugera, nici macar de departe, ca venirea descrisa in Matei 24 este diferita de cea din 1 Tesaloniceni 4. Deci ambele pasaje descriu un eveniment care are loc in acelasi timp. Aceasta este invatatura intregii Scripturi. In ce priveste o discutie cu privire la anumite conceptii false pe care e bazata credinta intr-o rapire secreta, vezi Nota Suplimentara de la Apocalipsa 20, Nota 2.

Impreuna cu. Gr. hama sun. Adverbul hama inseamna ,,in acelasi timp”, in timp ce prepozitia sun are aici sensul de ,,impreuna cu”. O traducere literala a acestei portiuni a versetului 17 suna astfel: ,,vom fi rapiti toti in acelasi timp impreuna cu ei”. O asemenea fagaduinta urma sa-i linisteasca pe tesaloniceni, explicandu-le ca neprihanitii morti si cei vii urmau sa fie uniti cu Domnul lor in acelasi timp.

In nori. Compara cu Matei 24,30; Faptele Apostolilor 1,9; Apocalipsa 1,9.

Ca sa intampinam pe Domnul. Literal, ,,pentru o intalnire a Domnului”, exprimand implinirea scopului pentru care dreptii au fost rapiti de pe pamant, adica pentru a-L putea intalni pe Domnul lor. La momentul intalnirii este implinita dorinta cea mai fierbinte a crestinului – el este unit cu Acela pe care-L iubeste mai presus decat pe oricine altcineva (vezi comentariul de la Filipeni 1,23).

In vazduh. [,,In cer”, KJV]. Sfintii s-au inaltat de pe pamant, Domnul si ostirile Lui au coborat din cer; ei se intalnesc in vazduh, intre cer si pamant.

Si astfel. Adica drept urmare a venirii lui Hristos si a lucrurilor descrise in v. 16, 17, toti credinciosii sunt uniti cu Domnul lor.

Vom fi totdeauna cu Domnul. Pavel nu incearca sa-i duca pe cititorii lui cu gandul dincolo de momentul extatic al intalnirii. Crestinii din toate timpurile sunt in cele din urma uniti cu Domnul si viitorul lor este asigurat. In momentul acesta nu este necesara o discutie cu privire la ce urmeaza mai departe. Dar din alte pasaje biblice stim ca dupa aceasta intalnire cei rascumparati vor continua calatoria pe care au inceput-o si vor merge cu Hristos in caminul ceresc (vezi comentariul de la Ioan 14,2.3). Astfel ei ,,vor fi totdeauna cu Domnul”.



4:18 Mangaiati-va dar unii pe altii cu aceste cuvinte.

Mangaiati-va. Aceasta este mai mult decat o sugestie. Apostolul le porunceste cu amabilitate credinciosilor sa mediteze la ,,aceste cuvinte” (v. 13–17), pentru a intelege mangaierea pe care ele

o pot oferi si pentru a se incuraja astfel unul pe altul.

Dar. [,,Prin urmare”, KJV]. Sau ,,asadar”. Versetul acesta prezinta concluzia rationamentului lui Pavel din v. 13–17. Pentru a-i linisti pe tesalonicenii ingrijorati ca cei dragi care au murit nu vor avea parte de revenirea glorioasa a Domnului, apostolul le-a prezentat ce se va intampla cu cei morti si cei vii atunci cand se va arata Hristos.

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

1–3AA 262; CH 584

2, 3 SL 87

3 AA 559, 566; GC 469; 2T 170; 8T 64

4 2T 450, 472, 474, 475

7, 9–12AA 262

13, 14 AA 257

14 AA 259; DA 786; GC 550

16 DA 832; GC 301

16, 17 DA 320; EW 16; GC 322, 625; LS 66; PK 240; PP 339; SR 412; 1T 60; 5T 14

16–18AA 258; GC 302, 548; LS 51; ML 345; PP 89; 1T 41

17 AA 34; EW 110, 273, 287; ML 349; 1T 184


Printable Mode

Seek to any passage:


Book:
Chapter:
Paragraph:

Search the text:


Search in:
Terms:
Case insensitive:


Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here. Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.

Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.

1. Install a Zip Utility from Android Market.

2. Install a File Manager from Android Market.

3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.

4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).

5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.

6. Launch PhoneMe from your smartphone.

7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.

8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.


How to install the application in Java Mobile enabled phones

It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP) technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.

A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).

The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version. Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain the software to be installed on your mobile phone.

I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing, to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.

There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor) files. These JAD files has to be uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).

There are different methods to download the applications in your mobile phone as follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid

Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of the software.


1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
 

If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is enough to access https://biblephone.intercer.net/wap/  from the browser of the mobile phone, and to access the desired Bible version, and then to make an option about MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more). After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile phone.

Many phones have only this option for installing JAVA appplications.

2. By using the infrared port of the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.

If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared port of the computer (preferable laptop).

c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g. on the games or applications directories). After you made this selection, the file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have larger fonts, full screen display etc.

3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check if exists).

4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
On this case the steps are as follows:

a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next, you will start the synchronization / data transfer application and download the JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in the games or applications directories. Next, you will have to select for run the JAR desired file.

5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to download and run Java applications.


Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific models.

Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).

Multilingual Online Ebooks

It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.


Select another version:



Source: Text from read this link, compiled by biblephone2008@gmail.com





free counters

Locations of visitors to this page






If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here. May God bless you in studying the Holy Scriptures.



Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: