6:2 Si Filistenii au chemat pe preoti si pe ghicitori, si au zis: Ce sa facem cu chivotul Domnului? Aratati-ne cum trebuie sa-l trimitem inapoi la locul lui.
Pe preoti si pe ghicitori. Chivotul fusese in tara Filistia timp de sapte luni. Locuitorii celor trei cetati, Asdod, Gat si Ecron (vezi cap. 5:5-12), suferisera de o plaga teribila, iar tara fusese inundata de soareci, iar recolta, distrusa (v. 5). La popoarele antice, soarecele era simbolul ciumei, si asa apare in hieroglifele egiptene. In stramtorarea lor domnitorii filisteni s-au intors spre inteleptii lor. ,,Ghicitorii” acestia au studiat fenomenele naturale si prevestirile rele. Ei au cercetat maruntaiele animalelor de jertfa – asa-numitele ,,preziceri ale ficatului” de la babilonieni; ei au observat zborul pasarilor, caderea talismanelor, comportarea florilor etc. Raspunderea revenea astrologilor, ghicitorilor, spiritului mediumurilor si necromantilor sa separe totul in doua clase, norocos si nenorocos, bun si rau, preziceri favorabile si nefavorabile. Domnul poruncise in mod special poporului Sau sa nu practice arta ghicitului (Deuteronom 18,10-12). Balaam, un profet apostat al Domnului, pe care Balac, imparatului Moabului il chemase sa blesteme pe Israel, a declarat ca nu exista astfel de lucruri ca descantec si ghicire impotriva lui Israel (Numeri 23,23). Dar este vadit ca Saul, influentat de practicile neamurilor de primprejur si dus la disperare prin tacerea sfatului divin, s-a intors spre vrajitoarea din Endor pentru ajutor (1 Samuel 28).
Ce sa facem? La neamurile pagane ale Orientului apropiat, nici chiar regele nu indraznea sa mearga la lupta fara a-i consulta mai intai pe inteleptii lui. La triburile pagane de astazi, nimeni nu este mai respectat si mai temut decat vraciul. Aceasta este in perfecta armonie cu obiceiurile vremii, ca domnitorii filistenilor sa se sfatuiasca cu ghicitorii cu privire la calea potrivita de urmat.