28:15 Samuel a zis lui Saul: Pentru ce m-ai tulburat, chemandu-ma? Saul a raspuns: Sunt intr-o mare stramtoare: Filistenii imi fac razboi, si Dumnezeu S-a departat de la mine; nu mi-a raspuns nici prin proroci, nici prin vise. Si te-am chemat sa-mi arati ce sa fac.
Samuel a zis. Aceasta propozitie nu trebuie interpretata ca insemnand ca intr-adevar Samuel a fost cel care vorbea. Scriitorul descrie pur si simplu intamplarile asa cum au aparut ele, ceea ce este si normal intr-o naratiune. Biblia mai vorbeste despre soare ca rasare si apune, si asa facem si noi. Nimeni nu este nici inselat si nici incurcat prin faptul ca vorbim atat de simplu despre fenomene complexe. In realitate nu soarele rasare si apune, ci mai degraba pamantul se misca. In versetul de fata contextul si comparatia cu alte texte din Scriptura arata clar ca o personificare a lui Samuel exprima spusele atribuite aici profetului decedat (vezi despre v. 12).
Chemandu-ma. Vezi v. 11, unde expresia ,,chemare” (sculare) apare de doua ori. Este clar ca cei din vechime, in general, considerau regiunea subterana ca locas al celor morti. Daca doctrina respectata de cei mai multi crestini, ca cel drept se inalta la cer dupa moarte, ar fi fost respectata si in acea perioada antica, Samuel ar fi fost chemat sa coboare si spiritul personificat al lui Samuel ar fi spus: ,,De ce m-ai adus jos?” Acest singur punct din raport este suficient pentru a nu considera aceasta relatare ca o dovada in favoarea doctrinei privind starea de constiinta a credinciosilor decedati.