Printable Mode1 Samuel, 15
|
15:1 Samuel a zis lui Saul: Pe mine m-a trimis Domnul sa te ung imparat peste poporul Lui, peste Israel: Asculta dar ce zice Domnul. Asculta. In mod literal, ,,auzi”, cu ideea suplimentara de ascultare. Samuel a presupus ca Saul auzise odata specificatiile aratate cu privire la prezenta sa la Ghilgal, dar n-a fost ascultator. Acum el trebuia pus din nou la incercare spre a se vedea daca va aduce la indeplinire dorintele lui Dumnezeu sau se va supune iarasi propriilor lui dorinte. 15:2 Asa vorbeste Domnul ostirilor: Mi-aduc aminte de ceea ce a facut Amalec lui Israel, cand i-a astupat drumul la iesirea lui din Egipt. Mi-aduc aminte. In mod literal ,,am dat atentie la”. Amalecitii erau un neam nomad care locuia in regiunea desertului dintre Palestina si Egipt. Hrana lor se pare ca a fost asigurata mai ales de incursiunile de jaf asupra triburilor invecinate (vezi despre Geneza 36,12). Ei dadusera un atac neprovocat asupra copiilor lui Israel in apropiere de muntele Sinai (Exod 17,8-16). Dupa acea batalie Moise a dat locului aceluia numele de Iehova-Nissi, spunand: ,,Domnul va purta razboi impotriva lui Amalec, din neam in neam”. In profetia lui Balaam, Amalec este numit ,,intaiul dintre neamuri”, ceea ce inseamna ca a fost cel dintai care a dus razboi impotriva lui Israel, dar Balaam a adaugat ca ,,intr-o zi va fi nimicit” (Numeri 24,20). Fara indoiala ca amalecitii navalisera mult mai recent in partea de sud a lui Iuda, in apropiere de Beer-Seba, si acesta a putut sa fie unul din motivele pentru care batranii acelui tinut au cerut un imparat (vezi cap. 8,1-5). Dupa cum Iosua a fost instruit sa apere pe gabaoniti impotriva atacului neprovocat al celor cinci imparati ai confederatiei sudice, tot asa si Saul a fost imputernicit sa scape pe Israel de atacurile amalecitilor. In zilele lui Iosua, uciderea celor cinci imparati a adus pace. Daca aul ar fi adus la indeplinire planul lui Dumnezeu, probabil ca Israel ar fi avut pace mult mai mult timp decat a avut-o in realitate. Referirea la amaleciti din cap. 14,48 poate ca era cu privire la campania aceasta, pentru ca versetele 49-52 sunt vadit parantetice. 15:3 Du-te acum, bate pe Amalec, si nimiceste cu desavarsire tot ce-i al lui; sa nu-i cruti, si sa omori barbatii si femeile, copiii si pruncii, camilele si magarii, boii si oile. Nimiceste cu desavarsire. In mod literal, ,,sa nimiciti cu desavarsire”. Raspunderea pentru blestemul asupra bunurilor amalecitilor zacea asupra membrilor ostirii. Dar verbal ,,bate pe Amalec” este la persoana a doua singular, ceea ce asaza raspunderea exterminarii amalecitilor asupra lui Saul personal, ca imparat al lui Israel. Cuvantul ebraic charam, tradus prin ,,nimiceste”, inseamna ,,a interzice”, ,,a inchina” si astfel ,,a extermina”. Cand o tara este pusa sub interdictie, orice lucru apartinand acelei natiuni era privit ca blestemat. Oamenii trebuiau ucisi, la fel si vitele si alte vietuitoare, dar lucrurile ca argintul si aur trebuia sa fie duse in tezaurul Domnului (vezi Iosua 6,17-19). Un obicei asemanator a existat si la alte popoare din Orientul Apropiat in vremurile de demult. 15:4 Saul a adunat poporul, si l-a numarat la Telaim: erau doua sute de mii de oameni pedestri, si zece mii de oameni din Iuda. La Telaim. Unii invatati identifica aceasta asezare cu Telem din Iosua 15,24, o cetate pe hotarul sudic al lui Iuda, aproape de teritoriul amalecitilor, dar nimic clar nu se cunoaste cu privire la localizarea ei. Telaim a servit ca baza pentru campania impotriva lui Amalec, dupa cum Bezec servise pentru cea impotriva amonitilor (vezi 1 Samuel 11,8). Este ciudat ca numai cinci la suta din ostirea lui Saul venea din Iuda, avand in vedere faptul ca semintia a suferit foarte mult de mana amalecitilor. 15:5 Saul a mers pana la cetatea lui Amalec, si a pus niste oameni la panda in vale. Verset ce nu a fost comentat. 15:6 Si a zis Chenitilor: Duceti-va, plecati si iesiti din mijlocul lui Amalec, ca sa nu va prapadesc impreuna cu el; caci voi v-ati purtat cu bunavointa fata de copiii lui Israel, cand s-au suit din Egipt. Si Chenitii au plecat din mijlocul lui Amalec. Chenitii. Cand vorbeste despre membrii familiei sotiei sale, Moise foloseste atat numele de madianiti (Numeri 10,29), cat si pe cel de cheniti (Judecatori 1,16), fie pentru ca ambele nume se refera la aceeasi familie sau pentru ca cele doua familii se unisera. Unii comentatori au identificat pe cheniti ca urmasi ai lui Chenaz, un nepot al lui Esau prin Elifaz, dar nimic sigur nu este cunoscut despre originea lor (vezi despre Geneza 15,19). Madianitii si astfel probabil ca si chenitii erau descendenti ai lui Avraam prin sotia sa, Chetura (vezi despre Exod 2,16). Amalecitii erau descendentii lui Esau (vezi despre Gen 36,12) si de aceea erau rude de sange atat cu chenitii, cat si cu israelitii. Unii dintre cheniti sau madianiti au insotit pe copiii lui Israel in tara fagaduintei (vezi despre Numeri 10,29-32) si au primit acolo o mostenire printre oamenii lui Iuda (Judecatori 1,16) si departe spre nord, in Neftali (Judecatori 4,10.11). Chenitii, la care se face referire aici, au fost urmasii acelora care se asezasera in partea sudica a lui Iuda, invecinata cu teritoriul amalecit si ca se casatorisera intre ei cu amalecitii (vezi 1Samuel 27,10). 15:7 Saul a batut pe Amalec, de la Havila pana la Sur, care este in fata Egiptului. Havila, Localizarea Havilei este necunoscuta. Unii cercetatori cred ca aceasta se refera la un ,,tinut nisipos”, altii la ,,dune de nisip”. De la raul Egiptului (vezi despre Numeri 34,5), hotarul de sud-vest al lui Iuda, spre apus catre Egipt, nu este nimic altceva decat un desert steril de nisip. Cuvantul sur inseamna ,,perete” care se crede ca se refera la peretele fortaretelor construite de regii egipteni de-a lungul hotarului lor rasaritean de la Marea Rosie la Mediterana ca protectie impotriva invaziilor asiatice (vezi despre Exod 2,15; 13,20; 14,2). Desertul de la rasarit de Egipt este numit ,,pustia Sur” (vezi despre Geneza 16,7; 25,18; Exod 15,22). Avand in vedere ca amalecitii mai locuiau inca in acelasi tinut pe timpul lui David (1 Samuel 30), este probabil ca ,,cetatea lui Amalec” (cap. 15,5) era resedinta imparatului Agag si ca ostirea lui Saul a nimicit acea asezare, iar pe amaleciti i-a imprastiat departe, in desertul Sur. Acest raid impotriva amalecitilor s-a deosebit probabil doar putin de incursiunile lor asupra lui Israel atat inainte cat si dupa timpul lui Saul (Judecatori 6,3-5; 10,12; 1 Samuel 30,1-18). Dupa cat s-ar parea, Saul a fost multumit cu o campanie incompleta. El capturase pe Agag si, in vremurile stravechi, ori de cate ori un imparat era luat se pare ca tara lui era socotita ca fiind subjugata (vezi Iosua 12,7-24). 15:8 A prins viu pe Agag, imparatul lui Amalec, si a nimicit cu desavarsire tot poporul, trecandu-l prin ascutisul sabiei. Agag. Insemnand probabil ,,infocat” sau ,,violent”. Este posibil, desi in nici un caz sigur, ca acesta a fost un titlu asumat de imparatii amaleciti asemanator cu acela de Faraon de egipteni. Dupa Iosif Flavius (Antiquities, nrr. 6,5), Haman Agaghitul a fost un descendent al lui Agag Amalecitul in cea de-a 16-a generatie (vezi despre Estera 3,1). Nimicit cu desavarsire. Adica pe amalecitii care locuiau in apropierea atacului lui Saul. Amalecitii erau raspanditi pe o mare suprafata a peninsulei Sinai, Negheb si Arabia nordica (vezi despre Geneza 36,12). N-ar fi fost posibil pentru Saul sa invinga pe toti amalecitii in aceasta scurta expeditie. Este evident ca n-a facut asa, din faptul ca dupa data aceasta David a continuat campaniile impotriva lor (1 Samuel 27,8; 30,1-20; 2 Samuel 8,12). De-abia pe timpul lui Ezechia ei au fost, in cele din urma, nimiciti (1 Cronici 4,42.43). 15:9 Dar Saul si poporul au crutat pe Agag, si oile cele mai bune, boii cei mai buni, vitele grase, mieii grasi, si tot ce era mai bun; n-a vrut sa le nimiceasca cu desavarsire si au nimicit numai tot ce era prost si nebagat in seama. Tot ce era prost. Prin nimicirea a ceea ce nu merita in nici un caz sa fie crutat, Saul si oamenii lui au fost multumiti in sinea lor ca ascultasera de porunca lui Dumnezeu de a nimici ,,cu desavarsire tot ce-i al lui” (v. 3). In acelasi timp israelitii biruitori au crutat ,,tot ce era mai bun”. 15:10 Domnul a vorbit lui Samuel, si i-a zis: Verset ce nu a fost comentat. 15:11 Imi pare rau ca am pus pe Saul imparat, caci se abate de la Mine si nu pazeste cuvintele Mele. Samuel s-a mahnit, si toata noaptea a strigat catre Domnul. Imi pare rau. Vezi cele despre Geneza 6,6; Exod 32,14, Judecatori 2,18. Multi au gasit greu de impacat afirmatia aceasta cu 1 Samuel 15,29, care spune ca ,,Dumnezeu nu minte si nu se caieste, caci nu este un om ca sa-I para rau”. Amandoua verbele sunt forme ale lui nacham, pe care Gesenius le defineste cu ,,a se tangui” sau ,,a se intrista” din cauza nenorocirii altora si de aici ,,a compatimi”; precum si din cauza actiunilor cuiva, ,,a se cai”. Nicaieri Biblia nu spune ca omul se caieste de binele pe care-l poate face, ci numai de rau. Totusi despre Dumnezeu se spune ca Se caieste atat de binele pe care El il face cat si de rau (vezi Ieremia 18,7-10). ,,Cainta omului inseamna o schimbare de hotarare. Cainta lui Dumnezeu inseamna o schimbare a imprejurarilor si a relatiilor” (PP 630). Cuvantul nacham ar trebui sa fie asa fel tradus incat sa redea aceasta idee. In baza principiului liberei alegeri, Dumnezeu nu face din nici un om o simpla masina care sa indeplineasca scopurile divine. Este adevarat ca, pana la urma, scopurile acestea vor fi aduse la indeplinire (Isaia 46,10), dar individul sau natiunea chemata sa le aduca la indeplinire nu este lipsita de privilegiul de a alege sa consimta propunerile lui Dumnezeu sau sa le lepede .Cel care la inceput zice: ,,nu ma voi duce”, dar isi schimba hotararea, este mult mai bun decat cel care promite ca va merge, dar mai tarziu se hotaraste sa nu mearga (vezi Matei 21,28-30). In fiecare caz, daca instrumentul dorintei lui Dumnezeu se dovedeste nevrednic, Dumnezeu ,,Se intristeaza” din cauza hotararii individului, dar ii permite sa urmeze calea aleasa de el si sa culeaga ce a semanat. Hotararea lui Saul de a urma propriilor sale dorinte n-a zadarnicit nici in cea mai mica masura scopul vesnic al lui Dumnezeu, dar i-a oferit lui Dumnezeu ocazia sa dovedeasca indelunga Lui rabdare, ingaduind lui Saul sa ramana imparat. Succesiunea naturala a cauzei si efectului este una din lectiile cele mari care trebuie sa fie invatate de om in aceasta mare controversa dintre bine si rau. Samuel s-a mahnit. In mod literal, ,,Samuel s-a aprins”. Acolo unde verbul acesta este folosit in legatura cu cuvantul ,,manie” este de obicei tradus ,,a se aprinde de mandrie”. Acesta este singurul loc in Vechiul Testament unde verbal nacham este tradus ,,mahnit”. Nu este corect sa se traduca ,,Samuel s-a maniat”, pentru ca declaratia arata in continuare ca el ,,a strigat toata noaptea catre Domnul” (vezi v. 11). Profetul a fost atat de dezamagit si de incurcat incat a cautat cu toata inima pe Domnul ca sa afle calea de iesire din aceasta situatie tragica. 15:12 S-a sculat dis-de-dimineata, ca sa se duca inaintea lui Saul. Si au venit si i-au spus: Saul s-a dus la Carmel, si iata ca si-a inaltat un semn de biruinta, apoi s-a intors, si, trecand mai departe, s-a pogorat la Ghilgal. Carmel. Nu muntele Carmel, unde a intalnit Ilie pe proorocii lui Baal, ci o cetate cam la 8 mile sud de Hebron, unde David l-a intalnit pe Nabal (cap. 25). Si-a inaltat un semn. Aici Saul ,,a inaltat un monument” (RSV) pentru victoria lui, apoi a mers mai departe la Ghilgal, aproape de Ierihon, poate pentru a se revansa pentru dizgratia de care a avut parte acolo (cap. 13,11-16). 15:13 Samuel s-a dus la Saul, si Saul i-a zis: Fii binecuvantat de Domnul! Am pazit cuvantul Domnului. Am pazit. Parand sa afiseze un respect deosebit, Saul a asteptat sa primeasca lauda lui Samuel. Ca toti oamenii de pe parcursul istoriei, Saul a fost gata sa creada ca isi indeplinise mandatul ce i-a fost incredintat, numai prin aducerea la indeplinire a acelei parti care-i era pe plac. Facuse o incursiune impotriva vrajmasilor traditionali ai lui Israel si se intorsese cu Agag, ca dovada a indeplinirii misiunii lui. Monumentul victoriei ridicat la Carmel era dovada multumirii de sine, care-l stapanea. Ca si Saul din Tars, Saul, fiul lui Chis, era fara indoiala convins ca faptele propriei lui alegeri erau aduse la indeplinire, in armonie cu vointa lui Dumnezeu. Dar, desigur, ca aici asemanarea dintre cei doi se termina, pentru ca unul a cunoscut voia lui Dumnezeu si n-a facut-o, iar celalalt a lucrat din nestiinta (1 Timotei 1,13). 15:14 Samuel a zis: Ce inseamna behaitul acesta de oi care ajunge la urechile mele, si mugetul acesta de boi pe care-l aud? Behaitul acesta. Cu toate ca, pentru un moment, constiinta lui Saul aparea curata, behaitul turmelor vorbea foarte elocvent despre neascultarea lui Saul si despre faptul ca, constiinta sa nu era dependenta de Dumnezeu. Exista cazul in care cineva are constiinta insemnata cu un fier rosu (1 Timotei 4,2) in loc sa o aiba curatita de faptele moarte (Evrei 9,14), curata (Fapte 24,16). De la ungerea lui, Saul dovedise multe trasaturi nobile de caracter, si Samuel l-a iubit mult, cum l-a iubit Isus pe Iuda. Dar acapararea puterii il transformase pe om intr-un despot care nu avea sa ingaduie nici un amestec. In timp ce se afla in plina actiune de proclamare a ascultarii sale, turmele proclamau cu tarie neascultarea Samuel 15:15 Saul a raspuns: Le-au adus de la Amaleciti, pentru ca poporul a crutat oile cele mai bune si boii cei mai buni, ca sa-i jertfeasca Domnului, Dumnezeului tau; iar pe celelalte, le-am nimicit cu desavarsire. Poporul a crutat... cele mai bune. Ca si Adam si Eva, Saul a cautat sa invinuiasca pe altcineva. N-ar fi fost poporul acum tot atat de credincios fata de porunca lui Saul de a nimici orice lucru care apartinea amalecitilor cum fusese in abtinerea de la mancare in ziua in care au pus in deruta pe filisteni (cap. 14,24)? Pentru oricine de factura si inteligenta lui Saul, a cauta refugiu intr o astfel de scuza ar fi o dovada de decadere spirituala. 15:16 Samuel a zis lui Saul: Stai, si-ti voi spune ce mi-a zis Domnul asta noapte. Si Saul i-a zis: Vorbeste. Verset ce nu a fost comentat. 15:17 Samuel a zis: Cand erai mic in ochii tai, n-ai ajuns tu capetenia semintiilor lui Israel, si nu te-a uns Domnul ca sa fii imparat peste Israel? Cand erai mic. O traducere literala a textului ebraic din v. 17 permite fie forma ,,macar [sau, cand] tu [ai fost] mic in proprii tai ochi, n-ai [fost] tu [facut] capetenia semintiilor lui Israel?” sau ,,macar ca tu [esti] mic in proprii tai ochi, nu [esti] tu capetenia semintiilor lui Israel?” In textul ebraic verbele sunt mai degraba presupuse decat exprimate, iar traducerea in engleza (in romana) cere ca ele sa fie adaugate. Presupunand ca aici Samuel se refera la experienta avuta, traducerea KJV (Cornilescu ) foloseste timpul trecut, in timp ce RSV si alte traduceri moderne considera ca el se gandeste la afirmatia lui Saul din v. 15 si astfel se adreseaza lui, in termeni ai prezentului. Traducerea KJV intelege pe Samuel ca facand un contrast intre umilinta anterioara a lui Saul si mandria lui prezenta, iar RSV si alte traduceri iau afirmatia ca un contrast intre subordonarea exprimata a lui Saul fata de vointa poporului (v. 15), o smerenie falsa, si numirea sa divina ca imparat al lui (v. 17). Expresia ,,te-a uns Domnul ca sa fii imparat peste Israel” apare ca fiind o simpla repetare a declaratiei precedente: ,,n-ai ajuns tu capetenia semintiilor lui Israel?” Ba mai mult, Saul justifica purtarea sa pe temeiul ca ,,poporul” a fost care ,,a crutat cele mai bune” din prada, lasand sa se inteleaga ca el nu fusese in stare sa-l opreasca (v. 15). Conform cu RSV, Samuel contesta fuga de raspundere a lui Saul – ,,tu esti mic in proprii tai ochi”, adica incapabil sa exerciti un control efectiv asupra oamenilor tai – cu declaratia solemna ca el era conducatorul lor. In v. 17-19, Samuel continua apoi sa reaminteasca lui Saul de raspunderea pe care o avea. Samuel (1) il unsese ca imparat numindu-l astfel conducatorul lui Israel, (2) il trimisese impotriva amalecitilor si (3) ii poruncise sa-i nimiceasca cu desavarsire. Pentru ce nu ascultase? Chestiunea ascultarii este totdeauna centrala in relatiile noastre cu Dumnezeul cerurilor. Conform cu KJV, Samuel ii amintea aici lui Saul de declaratia sa de pe vremea ungerii lui (cap. 9,21), cand dintr-o pozitie umilita el fusese inaltat la pozitia de conducator al lui Israel. Nu este planul lui Dumnezeu sa puna pe servii Sai acolo unde sa nu poata fi incercati (ispititi) si planul lui nu este nici sa-i arunce in mijlocul ispitei, unde, daca ei cad, El trebuie sa-i ierte si apoi sa le ingaduie sa continue in pacat. Mai degraba dorinta Lui este ca ei sa poata castiga batalia impotriva pacatului aici si acum. Duhul Sfant a dus pe Hristos in pustie ca sa fie ispitit de Satana (Marcu 1,12). Lui Saul i s-a dat o dovada de necontestat ca Domnul il iubeste si ca avea sa fie ajutorul lui permanent. Niciodata n-a putut sa spuna ca Dumnezeu, cunoscand natura lui egoista, nu i-a dat ocazie sa faca binele si sa-si invinga trasaturile rele de caracter. Faptul ca Dumnezeu i-a dat o alta inima (1 Samuel 10,9) nu inseamna ca Saul nu se putea intoarce la vechiul lui fel de viata, daca dorea acest lucru. Avea Saul sa se inalte? Atunci Dumnezeu trebuia sa-l umileasca. 15:18 Domnul te trimisese, zicand: Du-te, si nimiceste cu desavarsire pe pacatosii aceia, pe Amaleciti; razboieste-te cu ei pana ii vei nimici. Verset ce nu a fost comentat. 15:19 Pentru ce n-ai ascultat glasul Domnului? Pentru ce te-ai aruncat asupra prazii, si ai facut ce este rau inaintea Domnului? Verset ce nu a fost comentat. 15:20 Saul a raspuns lui Samuel: Am ascultat glasul Domnului, si m-am dus in calea pe care ma trimitea Domnul. Am adus pe Agag, imparatul lui Amalec, si am nimicit cu desavarsire pe Amaleciti; Am ascultat. Numai o inima perversa, incapatanata va incerca sa prezinte neascultarea ca ascultare. Prin aceasta pretentie Saul a facut dovada cat de mult se indepartase de calea dreptatii. Cand Eva ,,a vazut ca pomul era bun de mancat si placut la privit si ca pomul era dorit ca sa deschida cuiva mintea”, atunci ,,a luat din rodul lui si a mancat” (Geneza 3,6). Daca cineva crede ca ceea ce a aratat Dumnezeu in mod clar ca este otrava morala este de dorit pentru masa, ca hrana sa fie mai bogata, atunci reneaga legatura cu Dumnezeu si declara solemn legatura cu cel rau. Cand ceea ce Dumnezeu a spus ca este intru totul rau apare a fi intru totul bun, omul trebuie sa stie ca a pus piciorul pe un teren interzis si ca este lipsit de aparare in fata ispitelor subtile ale amagitorului. Astfel si-a provocat propria orbire spirituala si si-a impietrit propria inima (vezi Efeseni 4,30; vezi cele despre Exod 4,21). Hristos a avertizat pe ucenicii Sai ca ,,va veni vremea cand oricine va va ucide, sa creada ca aduce o slujba lui Dumnezeu” (Ioan 16,2). Din primele zile ale bisericii (Fapte 26,9-11; comp. cu 1 Timotei 1,13) pana astazi, cele mai aspre persecutii impotriva servilor lui Dumnezeu au fost duse in numele religiei. Dupa incheierea timpului de proba, oamenii rai vor continua formele religiei cu un aparent zel pentru Dumnezeu (GC 615). Aceasta este cea mai subtila amagire a diavolului de a ascunde in asa fel eroarea, incat sa fie luata drept adevar. Din cauza aceasta, solia martorului credincios catre Laodicea, perioada in care maestrul amagirilor va depune eforturile cele mai incununate de succes, ii sfatuieste pe credinciosi sa foloseasca ,,alifie pentru ochi” ca sa poata vedea (Apocalipsa 3,18) starea lor adevarata, sa poata deosebi intre adevar si minciuna, sa poata discerne vicleniile lui Satana, pentru a se feri de ele, sa poata descoperi pacatul si sa-l urasca si sa poata vedea adevarul si sa asculte el (5T 233). Altfel, intocmai ca si iudeii zilelor lui Hristos, vor fi gasiti ca acceptand ca doctrina poruncile oamenilor (Matei 15,9). Am adus pe Agag. Cat de absurd, dar adevarat! Saul prezinta faptul lui suprem de neascultare ca dovada a deplinei supuneri fata de porunca lui Dumnezeu data prin profetul Samuel. Orb din punct de vedere spiritual, el ia raul drept bine si se intristeaza ca Samuel, se opune la ceea ce el, personal, considera – si ceea ce intr-un anumit sens chiar era – o foarte mare victorie (vezi PP 629). 15:21 dar poporul a luat din prada oi si boi, ca parga din ceea ce trebuia nimicit cu desavarsire, ca sa le jertfeasca Domnului, Dumnezeului tau, la Ghilgal. Parga din ceea ce trebuia nimicit cu desavarsire. Toata propozitia aceasta este din cuvantul ebraic cherem, ,,lucrurile consacrate”, ,,lucrurile dedicate”, ,,lucrurile blestemate” sau ,,lucrurile consacrate spre nimicire” (RSV). Cherem vine de la verbul charam, ,,a fi interzis folosirii comune”, ,,a consacra lui Dumnezeu”, ,,a extirpa”. Acan si-a insusit spre folosinta personala ,,lucrul blestemat” (cherem) (Iosua 7,1.11.13.15; comp. cu cap. 6,17.18), care cuprinde argint si aur (Iosua 7,21), pastrat pentru serviciul sanctuarului (Iosua 6,19). Faptul ca o persoana sau un lucru era ,,blestemat ,,sau consacrat” nu insemna in mod necesar ca el trebuia nimicit, ci numai ca, de el trebuia sa se dispuna in mod precis dupa instructiunile lui Dumnezeu. Spre deosebire de argint si aur, orice altceva din cetate trebuia sa fie cu desavarsire nimicit (Iosua 6,21),cu toate ca si ele fusesera ,,blestemate” sau pastrate ,,pentru Domnul” (Iosua 6,17). Acelasi cuvant ebraic cherem este folosit si ca daruri ,,consacrate” folosirii sacre (vezi Levitic 27,21.28.29; Numeri 18,14 etc.). Declaratia lui Saul cu privire la ,,lucrurile care ar fi trebuit nimicite cu desavarsire” sau in mod literal ,,lucrurile devotate” primeste un inteles nou in lumina folosirii de catre Biblie a cuvantului ebraic tradus astfel. Samuel instruise pe Saul sa ,,nimiceasca cu desavarsire [charam] pe amaleciti si toate bunurile lor ucigandu-i. Ei nu era numai ,,dedicati”, ei erau ,,dedicati nimicirii”. Dupa cat s-ar parea, Saul a crezut ca era privilegiul lui de a hotari cum trebuia adusa la indeplinire porunca divina. Fara indoiala ca Saul a spus adevarul atunci cand a zis ca ,,poporul” a dorit sa crute ce era mai bun din turme si cirezi. Lor nu le era ingaduit sa ia turmele si cirezile de la amaleciti pentru ei insisi. Dar puteau sa se imbogateasca prin inlocuirea animalelor de la amaleciti cu acelea ale lor, care altfel ar fi fost cerute spre a fi folosite ca jertfe (PP 629). Saul a aprobat pur si simplu sugestia ce i s-a facut, asumandu-si in felul acesta dreptul de a interpreta porunca lui Dumnezeu cum vedea el ca este potrivit. In ceea ce-l privea, el nu era interesat de vite. Fara indoiala ca din acestea el avea destule ca sadea si altora. Dar, daca avea sa se intoarca cu un imparat invins – pastrandu-l, dupa obiceiul vremii – el avea sa fie in masura sa prezinte inaintea intregului Israel dovada palpabila a ispravii lui de vitejie si avea sa-si sporeasca in mare masura prestigiul. Fara indoiala ca Saul a avut in plan o executare publica a lui Agag dupa prezentarea lui ca un exponat al priceperii lui ca luptator. Dar, instruit de Dumnezeul, Samuel a lipsit pe Saul de planuita demonstratie ,aducand el insusi la indeplinire executia. Probabil ca Saul a gandit ca avea sa asculte de porunca lui Dumnezeu cu privire la vite si la imparat si, in acelasi timp, sa mareasca bogatia supusilor sai si propriul sau renume. El avea sa implineasca porunca lui Dumnezeu pe calea propriei lui alegeri. Pana la urma, atat imparatul cat si animalele aveau sa fie omorate, dar pana atunci el si poporul sau aveau sa profite de ele. In aceasta consta slabiciunea de caracter a lui Saul. Desi pretindea ca slujeste lui Dumnezeu, el slujea in realitate si in primul rand propriilor lui interese, iar la urma celor ale lui Dumnezeu. Chiar pentru motivul acesta este clar ca, trimitand pe Saul impotriva amalecitilor cu porunca de ,,a-i consacra” pe ei si toate bunurile lor, Dumnezeu a specificat mijloacele prin care ei sa fie consacrati”, si anume, moartea. Saul a dat gres in aceasta importanta si finala punere la proba a caracterului. Chiar Samuel, care petrecuse noaptea in rugaciune catre Dumnezeu in favoarea lui Saul ca sentinta de lepadare sa se schimbe (PP 630), a fost cuprins de indignare cand a vazut dovada razvratirii lui Saul (PP 631). Pentru ca Saul Il lepadase pe Domnul, Cerul l-a parasit lasandu-l pe calea propriei lui alegeri, iar Samuel ,,nu s-a mai dus sa vada pe Saul pana in ziua mortii sale” (v. 35). Saul s-a descalificat complet ca imparat supunandu-se dorintelor poporului, punand asupra lor vina propriei lui hotarari rele si incercand sa-si asume onoarea care apartinea de fapt lui Dumnezeu. La Ghilgal.. Desi nu era resedinta lui Saul, se pare ca Ghilgal a fost, in unele privinte, capitala in functie a monarhiei ebraice. Ea reprezenta asezarea primului cantonament al lui Israel dupa trecerea Iordanului (Iosua 4,19) si cartierul general pentru cucerirea Canaanului (Iosua 10,15 etc.). Aici a fost locul unde s-a adus la indeplinire impartirea tarii (Iosua 14,6 la 17,18). Cand cucerirea de la inceput a tarii a fost incheiata, cam dupa sase sau sapte ani de la trecerea Iordanului, chivotul a fost mutat de la Ghilgal la Silo (Iosua 18). Pe acea vreme, Iosua isi avea resedinta la ,,Timnat-Serah in muntele lui Efraim” (Iosua 19,49.50). La Silo, serviciul sanctuarului a fost intrerupt cand chivotul a fost luat de filisteni (1 Samuel 4,11; Psalmul 78,60; PP 609), iar cetatea nimicita (vezi Ieremia 26,6.9). Mai tarziu, chivotul a fost dus inapoi, mai intai la Bet-Semes (1 Samuel 6,7-15) si apoi la Chiriat-Iearim (cap. 7,1), unde a ramas pana ce David l-a mutat la Ierusalim (2 Samuel 6,2-12; comp. cu Iosua 15,9.60). In felul acesta inchinarea la Dumnezeu a fost intr-un sens descentralizata, cu toate ca Samuel aducea jertfe in diferite locuri (PP 609), probabil inclusiv la Ghilgal (1 Samuel 7,16). Ghilgal a fost locul unde a adunat Samuel pe Israel ca sa confirme pe Saul ca imparat dupa biruinta acestuia de la Iabes din Galaad (1 Samuel 11,14.15). Tot aici au fost stransi luptatori pentru atacul asupra filistenilor din garnizoana de la Micmas (1 Samuel 13,4). Se poate ca cetatea aceasta sa fi fost si baza pentru campania impotriva amalecitilor, asa cum se lasa sa se inteleaga din propunerea lui Saul de a se intoarce acolo pentru a aduce jertfe lui Dumnezeu. 15:22 Samuel a zis: Ii plac Domnului mai mult arderile de tot si jertfele decat ascultarea de glasul Domnului? Ascultarea face mai mult decat jertfele, si pazirea cuvantului Sau face mai mult decat grasimea berbecilor. Ii plac Domnului. Manat de Duhul Sfant, Samuel a pronuntat acest adevar profund care avea sa sune si sa rasune prin veacurile urmatoare (Psalmul 51,16-19; Isaia 1,11; Osea 6,6; Mica 6,6-8 etc.). 15:23 Caci neascultarea este tot atat de vinovata ca ghicirea, si impotrivirea nu este mai putin vinovata decat inchinarea la idoli si terafimii. Fiindca ai lepadat cuvantul Domnului, te leapada si El ca imparat. Te leapada. Aici este confirmata in mod clar o schimbare in situatia dintre Dumnezeu si om, ,,fiindca ai lepadat”. Cand omul alege sa mearga pe propria lui cale, Dumnezeu este obligat sa reajusteze conditiile pentru a se adapta situatiei. Cand Israel a dorit un imparat, Dumnezeu le-a dat ocazia sa incerce eficacitatea unui astfel de plan. Chiar faptul ca Dumnezeu a ingaduit lui Saul sa continue sa fie imparat, arata ca El nu-l lepadase. Daca Saul nu avea sa-L urmeze pe Dumnezeu, el avea sa puna in aplicare propria lui strategie de conducere a imparatie, fara ajutorul sfatului divin, nu pentru ca Dumnezeu nu era dispus sa-l calauzeasca, ci pentru ca el refuza sa primeasca acea calauzire. 15:24 Atunci Saul a zis lui Samuel: Am pacatuit, caci am calcat porunca Domnului, si n-am ascultat cuvintele tale; ma temeam de popor, si i-am ascultat glasul. Am pacatuit. Inainte de anuntul facut de Samuel ca Dumnezeu il lepadase pe Saul ca imparat (v. 23), Saul si-a aparat in mod energic felul sau de a actiona. Numai cand sentinta a fost pronuntata si pedeapsa a ajuns sa fie cunoscuta, el a fost dispus sa admita abaterea de la porunca divina. Saul n-a reusit sa faca dovada unei vieti schimbate, care insoteste ,,intristarea dupa voia lui Dumnezeu”. De fapt, intristarea lui a fost ,,intristarea lumii” (2 Corinteni 7,9-11). Nu dorinta sincera de a face ce este drept a fost aceea care l-a indemnat sa faca aceasta marturisire, ci teama de a pierde imparatia. Numai cand a fost confruntat cu aceasta perspectiva, el a simulat pocainta, cu scopul de a salva, daca era posibil, pozitia sa ca imparat. Marirea omeneasca insemna pentru el mai mult decat aprobarea divina. 15:25 Acum, te rog, iarta-mi pacatul, intoarce-te cu mine, ca sa ma inchin pana la pamant inaintea Domnului. Iarta-mi pacatul. Cat de deosebita a fost cererea aceasta de cea a poporului la Mitpa, cand au strigat: ,,Am pacatuit impotriva Domnului... Nu inceta sa strigi la Domnul, Dumnezeul nostru pentru noi” (cap. 7,6-8). Era pacatul lui impotriva lui Samuel sau impotriva Domnului? Era el tot atat de ingrijorat de schimbarea inimii necesara pentru el, cat era de ingrijorat de pierderea reputatiei sale in fata poporului, in cazul pierderii imparatiei? Actiunile lui viitoare aveau sa descopere in mod clar adevaratele motive ale comportamentului sau. 15:26 Samuel a zis lui Saul: Nu ma voi intoarce cu tine: fiindca ai lepadat cuvantul Domnului, si Domnul te leapada, ca sa nu mai fii imparat peste Israel. Nu ma voi intoarce. Simtind ca Dumnezeu lepadase pe Saul, Samuel a refuzat la inceput sa se inchine cu imparatul. Omenesti vorbind, el nu voia sa aiba nimic de-a face cu un om care pretuise atat de putin ce facuse Dumnezeu pentru el. Atitudinea lui Samuel a fost pur si simplu o reflectare a atitudinii lui Dumnezeu. Daca Domnul nu mai avea de-a face cu Saul (vezi cap. 28,6), nici Samuel, reprezentantul Sau, nu mai putea avea de-a face cu el (cap. 15,35), ca nu cumva o astfel de asociatie sa fie interpretata ca dovada a aprobarii divine. 15:27 Si pe cand se intorcea Samuel sa plece, Saul l-a apucat de pulpana hainei, si s-a rupt. Verset ce nu a fost comentat. 15:28 Samuel i-a zis: Domnul rupe astazi domnia lui Israel deasupra ta, si o da altuia mai bun decat tine. o da altuia mai bun decat tine. Si o da. Ungerea lui David si incoronarea Lui, desi erau undeva in viitor, sunt pomenite de Dumnezeu ca si cand ar fi fost deja indeplinite. Saul se descalificase iremediabil pentru functia de imparat, iar hotararea lui Dumnezeu cu privire la el era irevocabila. Din punctul de vedere al lui Dumnezeu imparatia fusese deja data altcuiva. Saul nu mai putea face nimic folosind calea inchinarii (v. 30) pentru a schimba sentinta. Nici rugaciunea nu avea s-o mai schimbe (vezi Ieremia 7,16; 11,14; 14,11; PP 630). Desigur, lepadarea lui Saul ca imparat nu insemna in mod necesar ca timpul lui de proba personala se incheiase si ca Dumnezeu avea sa refuze sa-l primeasca inapoi ca individ. El se mai putea cai ca persoana si sa fie schimbat. Daca Saul ar fi fost dispus acum sa paraseasca tronul si sa traiasca de aici inainte ca o persoana obisnuita, el ar fi putut gasi mantuirea. Dar era clar ca el nu putea sluji ca imparat in armonie cu vointa divina. Mai bun ca tine. Atat cat cuprinde raportul, singura greseala a lui Saul pana in acest moment a fost aceea de la Ghilgal (cap. 13,8-14). Nu exista o pata in raportul lui ca in cazul lui David cu Batseba si Urie Hititul. Amandoi barbatii au fost mari pacatosi. Deosebirea dintre ei consta in faptul ca atunci cand pacatele au iesit scoase la iveala, Saul si-a indreptatit purtarea (cap. 13,11.12; 15,20), in timp ce David s-a cait in mod sincer de pacatele sale (2 Samuel 12,13; Psalmul 51). 15:29 Cel ce este taria lui Israel nu minte si nu Se caieste, caci nu este un om ca sa-I para rau. Taria lui Israel. Titlul acesta pentru Dumnezeu apare numai in acest verset al Vechiului Testament. Cuvantul tradus prin ,,tarie” este nesach, care vine de la verbul nasach, ,,a fi preeminent (superior celorlalti)”, ,,a fi vesnic”. In felul folosit aici, acest nume dat lui Dumnezeu este cel mai potrivit. Nesach este de obicei tradus ,,pentru totdeauna” ca in Psalmul 52,5 etc. Caieste. Despre ,,cainta” lui Dumnezeu vezi cele despre Geneza 6,6; Exod 32,14; Judecatori 2,18; 1 Samuel 15,11. 15:30 Saul a zis iarasi: Am pacatuit! Acum, te rog, cinsteste-ma in fata batranilor poporului meu, si in fata lui Israel; intoarce-te cu mine, ca sa ma inchin inaintea Domnului, Dumnezeului tau. Ca sa ma inchin. Pentru Saul, formele de inchinare erau importante pentru el numai ca mijloace de asigurare a loialitatii poporului. Scopul lui era sa reprezinte politica lui proprie ca avandu-si originea in Dumnezeu, pentru ca poporul sa creada ca, urmandu-l, facea voia lui Dumnezeu. Religia era astfel falsificata pentru a sluji scopurilor puterii civile, pentru ca Saul si-a propus sa-L foloseasca pe Dumnezeu ca mijloc in vederea atingerii propriilor scopuri. 15:31 Samuel s-a intors si a mers dupa Saul, si Saul s-a inchinat inaintea Domnului. Samuel s-a intors. Poate ca au existat doua motive pentru care Samuel si-a schimbat hotararea: (1) el a dorit sa faca tot ce poate pentru a-l castiga pe Saul ca individ; (2) dezaprobarea fatisa a lui Saul ar fi putut sa-i faca pe unii nemultumiti din Israel sa o foloseasca drept scuza pentru revolta. Guvernarea ordonata trebuie sa continue chiar daca imparatul lepadase conducerea lui Dumnezeu cu scopul de a avea propria cale. 15:32 Apoi Samuel a zis: Adu-mi pe Agag, imparatul lui Amalec. Si Agag a inaintat vesel spre el, caci zicea: Negresit, a trecut amaraciunea mortii! Verset ce nu a fost comentat. 15:33 Samuel a zis: Dupa cum sabia ta a lasat femei fara copii, tot asa si mama ta va fi lasata fara copii intre femei. Si Samuel a taiat pe Agag in bucati inaintea Domnului, la Ghilgal. Samuel a taiat pe Agag. Potrivit codului civil dat lui Israel (Exod 21,23.24), Agag era vinovat de moarte, iar Samuel l-a executat ,,inaintea Domnului”, tot asa cum si Ilie a ucis mai tarziu pe proorocii lui Baal la Carmel, pe baza pedepsei impotriva hulei (Levitic 24,11.16). Omorand pe Agag, Samuel a dejucat intentia lui Saul de a-l prezenta pe imparat ca dovada a pretinsei sale conduceri pricepute. 15:34 Samuel a plecat la Rama, si Saul s-a suit acasa la Ghibea lui Saul. Verset ce nu a fost comentat. 15:35 Samuel nu s-a mai dus sa vada pe Saul pana in ziua mortii sale. Dar Samuel plangea pe Saul, pentru ca Domnul Se caise ca pusese pe Saul imparat peste Israel. Samuel nu s-a mai dus. Vezi cele despre v. 26; vezi si cap. 16,14. Samuel plangea. Oricat s-a opus Samuel, la inceput sa dea un imparat lui Israel, dupa ce acesta a fost ales, el i-a ramas loial in ciuda greselilor acestuia. Pentru Samuel, ca si mai tarziu pentru David, Saul era ,,unsul Domnului” (cap. 24,10). Intristarea lui Samuel privind calea aleasa de Saul (cap. 15,11; PP 630) este dovada sinceritatii ravnei lui Samuel pentru el. ELLEN G. WHITE COMENTEAZA 1-35 PP 627-636 PP 627, 659 3 4T 146 PP 628 PP 629 8.9 PP 659 9 4T 146 11 PP 630 13.14 5T 88 13-15 PP 630; 4T 146 16.17 PP 631, 4T 146 17 1T 707; 2T 297 18-21 PP 631; 4T 146 22 DA 590; PP 631, 634; TM 241; 2T 653M 3T 57, 116; 4T 84 22.23 1T 323; 4T 146 23 PP 635; 3T 357 23-25 PP 631 26.28 PP 632 28 Ed 254 29 PP 630 30-34 PP 632 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: