14:1 Intr-o zi, Ionatan, fiul lui Saul, a zis tanarului care-i purta armele: Vino, si sa patrundem pana la straja Filistenilor, care este dincolo de locul acesta. Si n-a spus nimic tatalui sau.
Si n-a spus nimic tatalui sau. Ionatan a fost primul prezentat in naratiunea din cap. 13 unde i s-a incredintat o treime din garda nationala asezata la Ghibea. Saul, cu celelalte doua treimi, a cantonat la nord-est de Micmas. La aparitia filistenilor, pentru a razbuna infrangerea garnizoanei de la Gheba, Saul s-a retras la Ghilgal, in timp ce se pare ca Ionatan a ramas la Gheba, iar filistenii au ocupat Micmasul (cap. 13,16). Textul nu este clar, daca Samuel s-a intors la Rama sau daca a ramas la Ghibea (v. 15), dar este foarte sigur ca, asa dupa cum se desfasoara naratiunea in acest capitol, Dumnezeu cauta sa convinga pe israeliti de nevoia strictei dependente de El. Caracterul secret al actiunii lui Ionatan este o dovada evidenta a credintei lui in Dumnezeu, in ciuda lepadarii lui Saul la Ghilgal (cap. 13,14). Ceea ce in mod obisnuit ar fi fost considerat ca o aventura, devine puternica dovada a lucrarii providentei divine. Domnul S-a folosit de orice dovada materiala posibila pentru a convinge un popor incult despre iubirea Sa fata de ei si despre faptul ca toate lucrurile sunt posibile pentru cei a caror inima tanjeste dupa eliberarea din robia pacatului.