13:3 Ionatan a batut tabara Filistenilor care era la Gheba, si Filistenii au auzit lucrul acesta. Saul a pus sa sune cu trambita prin toata tara, zicand: Sa auda Evreii lucrul acesta!
Tabara. Ebraicul nesib, ,,stalp”, ,,prefect”, ,,deputat”, ,,garnizoana” sau ,,post”. In general, comentatorii au socotit ca intelesul de ,,prefect” sau ,,guvernator” ar trebui sa fie sensul de aici ca fiind mai potrivit in context (dar vezi PP 616). In Geneza 19,26 nesib este redat ,,stalp”, iar in 1 Regi 4,19 si 2 Cronici 8,19 ca ,,slujbas” sau ,,slujbasi”.
Gheba. Cam la 4 mile nord-est de aceasta Ghibea se intinde Wadi Medineh, o mare crapatura in suprafata pamantului, observabila cu greu chiar de la mica distanta de marginea prapastiei. Laturile ei se inalta ca prapastii de netrecut, la sute de picioare inaltime. Pe partea de sud-vest a vaii este Gheba, si o mila sau doua spre nord-est peste vale se afla cetatea Micmas, pe un platou cam cu 700 de picioare mai jos decat tinutul din jurul Ghibeii (Tel el-Ful). Tinutul spre est de Micmas coboara o distanta in panta usoara, fiind bun pentru agricultura, de unde se vede bine drumul de la (spre) Ierihon. Muntele Betel este la vreo 6 mile nord de Ghibea si cu 200 picioare mai inalt decat Ghibea.
Micmas avea sa stapaneasca drumul principal de la Ierihon si valea Iordanului catre Betel si soseaua principala care trece pe la nord de Ierusalim spre Sihem. Saul a asezat pe fiul sau, Ionatan, si o treime din soldatii lui inarmati la Ghibea, in timp ce, cu celelalte doua treimi ale armatei a pazit drumul de acces spre Betel si Ghibea dinspre est. Acesta ar fi fost drumul cel mai probabil al amonitilor, daca ei ar fi cautat sa se razbune pe Saul pentru biruinta de la Iabes din Galaad. El n-a anticipat necazul dinspre vest, pentru ca acolo era pace cu filistenii de mai multi ani (cap. 7,13).
Filistenii. Desi filistenii nu erau in razboi cu Israel, ei pastrau posturi de paza pe dealuri, asa ca acela de la Gheba, la sud-vest de Micmas, peste vale, si cu vreo 200 de picioare mai sus. Cuvantul nasib (sau nesib, vezi mai sus), tradus ,,tabara”, vine de la verbul nasab, ,,a lua pozitie”, ,,a fi asezat intr-un loc”, prin numire sau spre indeplinirea datoriei. Nu departe de acel loc, la Rama (vezi cele despre cap. 1,1), era o scoala a profetilor organizata de Samuel. Este evident faptul ca Samuel a incercat sa pareze influenta pagana filisteana, asezandu-si scoala in apropiere, sperand astfel sa atraga poporul inapoi la inchinarea lui Iehova. Numai daca influenta scolii profetice ar fi patruns in viata individuala a locuitorilor din Gheba, astfel ca filistenii sa poata vedea adevarata importanta a mantuirii lui Dumnezeu, lupta sangeroasa ar fi putut fi evitata si multi filisteni ar fi putut primi pe Dumnezeu, intocmai cum a facut Naaman sirianul in anii de mai tarziu (2 Regi 5).
Sa auda evreii. Substantivul ,,evreii”, folosit pentru a desemna poporul evreu, se afla numai de 35 de ori in intreaga Biblie, de 31 de ori in Vechiul Testament si de 4 ori in Noul Testament. Din cele 31 de referinte ale Vechiului Testament, 16 sunt in legatura cu sederea lui Israel in Egipt si 5 in legatura cu acest razboi impotriva filistenilor (cap. 13 si 14). Dimpotriva, cuvantul ,,Israel” este folosite de sute de ori in Scripturi, iar intrebarea care se naste este pentru ce exista acest contrast intre aceste doua cazuri. Un fapt este insa clar. Termenul de ,,evreu” este folosit totdeauna de straini sau de israeliti cand vorbesc despre ei insisi strainilor. In general, acum se crede ca ,,evreu” era numele obisnuit sub care erau cunoscuti israelitii vecinilor lor (vezi cele despre Gen 1021; 14,13). Faraon si poporul lui se pare ca au folosit ambele nume in mod alternativ (vezi Exod 1,16; 5,2; 14,5 etc. vezi, de asemenea, cele despre 1 Samuel 13,7).